7,050 matches
-
și de fiul lor, pentru că toți copiii națiunii au nevoie de o mamă și un tată comun, de un numitor și de o numitoare pentru toată lumea și de un frățior care s-o facă pe rebelul. Și astfel, după prima analogie (cea a apelor patriei noastre din suflet) voi ajunge la protecția lor prin vasele de luptă destinate acoperirii unor regiuni de mică întindere. Când am reținut Aviseurs (privind la TV5 un film polițist), s-a declanșat și procesul de emergență
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în dicționare (cel puțin în cele adunate sub umbrela Centrului Național de Resurse Textuale și Lexicale), după cum nu găsim acolo nici presupusul punct de plecare ("élation"). Pe pânza Internetului (am tradus literal "toile" din franceză, care înseamnă și rețea, prin analogie cu pânza de păianjen), suntem imediat trimiși la termenul englezesc "elation" tradus de Concise Oxford Lingua English Romanian Dictionary prin "bună dispoziție". E cam puțin pentru ceea ce implică o stare privilegiată, unică. Intrarea în subsolul dicționarelor online în engleză ne
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
-l iubim, "cu toate imperfecțiunile și stereotipiile lui".ooo La vremuri tulburi, ape tulburi, personaje tulburi care cultivă ambiguitatea (din considerente estetice, cum va spune al un moment dat un disident), relațiile amestecând stilul autoritar și familiaritatea. Balta devine, neîndoielnic, analogia cea mai potrivită lumii formate de formatorii profilor de "limbi și literaturi" pentru școlile proletarnice (industrializante sau agricolnice), populate de rurbani (orășeni de dată recentă, aducând în cartierele de blocotețe reziduuri de cultură "de la țară", țărani importând de la oraș fițe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
materialelor naturale are prioritate deoarece elevii observând plantele și animalele vii sau naturalizate, schelete, preparate în lichid sau uscate, capătă o imagine mai complexă și reală asupra dimensiunilor, formei și alte caracteristici. Imaginile văzute pot servi ca bază pentru comparații, analogii și alte operații logice. Materialul viu se poate demonstra direct în mediul de viață, dar cel mai adesea, materialul viu este scos din mediul său de viață și adus în clasă unde există posibilitatea organizării de către profesor, a ordonării
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
care operează. Se poate spune că elevii gândesc inductiv într-un sistem deductiv. e. Descoperirea ipotetico-deductivă are la bază emiterea de ipoteze asupra cauzelor și relațiilor dintre structurile prezentate, viețuitoarele prezente, pe baza cărora formulează clasificări. 3. Descoperirea transductivă (prin analogie) Elevii compară diferite formațiuni, structuri, procese și descoperă la cele pe care nu le cunosc elemente și însușiri comune cu cele pe care le-au mai întâlnit. Elevii vor putea descoperi, dacă respectivele formațiuni, structuri, organe sunt sau nu echivalente
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
semnala prezența ocultă a Majestății sale Viermele. Rațiunea are sarcina de a citi Universul în cheia demistificării. Orlando, în interpretarea lui Calvino, coboară în Haosul pădurii iraționale, căci pentru a cunoaște trebuie să descinzi în abis. Cartea lui Calvino, prin analogie, nu este doar o sinteză realizată prin decodificarea portretelor Sfinților Gheorghe și Ieronim: "Eroul istoriei este acela care în oraș își îndreaptă lancea către gâtlejul balaurului și în singurătate ține pe lângă el un leu zdravăn, luându-l ca paznic și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Miranda se resping în chip abisal datorită flagrantei diferențe de ereditate și experiență afectiv-creativă: una imatură, esențial resentimentară, aparent sub control, dar cu efecte de explozie întârziată, cealaltă, în firească ascensiune, în plin elan de identificare și căutare (prin rapel, analogie și disociere) artistică. Un artist vampirizat de instinctualul Caliban, aceasta ar fi parabola și tăria Mirandei; ea are puterea să-i nege colecționarului exact ceea ce voia el mai mult, accesul la "palatul interzis" al frumuseții artistice. Jurnalul Mirandei reface dosarul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să-1 Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. ajute, nemernicind de colo pînă colo la ușile oamenilor („În vremea asta Cătălin,/viclean copil de casă,/ Ce umple cupele cu vin,/ Mesenilor la masă/...Băiat din flori și de pripas/etc”) este prin analogie inversă și nu poate fi decît fiul firmamentului și al lui Dumnezeu. Copil, simbolizează invers pe Bătrînul Timpurilor, pribeag, pe Imuabil reflectat pe dos În oglinda lumii. Orfan, se identifică cu cel ce este propriul lui Tată. Nemernic de colo
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
combinație cu alte obiecte. Interpretările nonrealiste ale „ontologiei Tractatus-ului“ susțin foarte bine concluzia că distincția dintre posibilitate și realitate, necesar și contingent, etern și schimbător reprezintă coloana vertebrală a lucrării. (În acest sens, și numai în acest sens, există o analogie fundamentală între Tractatus și Critica rațiunii pure.) Distincția dintre universul posibilităților și universul faptelor se exprimă în distincția dintre sens și adevăr, o distincție exprimată deosebit de clar prin caracterizarea propozițiilor ca imagini. Sensul propoziției nu depinde de fapte, spre deosebire de adevărul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
permanent aceea de a indica greșeli în limbaj. Voi folosi cuvântul «filozofie» pentru activitatea de evidențiere a unor asemenea greșeli. De ce doresc să numesc activitatea noastră prezentă filozofie dacă numim filozofie și activitatea lui Platon? Poate deoarece există o anumită analogie între ele sau poate datorită dezvoltării continue a subiectului. Sau poate că noua activitate ia locul celei vechi deoarece ea înlătură disconforturi mintale pe care și cea veche s-a presupus că trebuie să le înlăture.“17 Dintr-o asemenea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în „fluxul vieții“. Obiectul cercetării filozofice - limbajul comun - este ceva cu totul familiar, accesibil în egală măsură tuturor. Performanța filozofică nu se mai realizează prin transcenderea orizontului vieții și activității curente a oamenilor, ci prin fixarea atenției asupra unor asemănări, analogii și distincții care nu sunt bătătoare la ochi. Ceea ce devine posibil abia la capătul unui îndelungat efort de reeducare a privirii. Există demersuri și metode utile pentru obținerea acelor clarificări în care Wittgenstein identifică acum adevăratele roade ale muncii filozofice
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
gen poate să nu aibă nici o folosire, dar deoarece ea sună ca o propoziție a limbii române o considerăm cu sens. Astfel, de exemplu, noi vorbim de curgerea timpului și socotim că are sens să vorbim despre curgerea lui, potrivit analogiei cu râurile.“51 Observația importantă aici este aceea că întrebările și problemele filozofice pot lua naștere adesea atunci când expresiile limbajului nu sunt utilizate în situații practice, acele situații în care noi toți am fost deprinși să le utilizăm învățând limbajul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
din dialogurile lui Platon, „Ce este binele?“, „Ce este virtutea?“, constituie bune ilustrări ale acestei mișcări pe care o fac filozofii. Numai cel care se întreabă ce este timpul în genere va fi tentat să fie indus în eroare de analogii ca aceea între curgerea unui râu și „curgerea timpului“. „«Timpul», ca un substantiv, este ceva teribil de greșită Discuția despre «curgerea timpului» arată cum iau naștere problemele filozofice. Dificultățile filozofice sunt cauzate de faptul că nu folosim limbajul în mod
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
complicat, filozofii au tendința de a sistematiza regulile folosirii expresiilor, de a privilegia unele folosiri și de a uita de altele. Ei nu țin seama îndeajuns de folosirea fluidă a multor cuvinte și sunt astfel induși în eroare de unele analogii, enunțând regulile în mod greșit.54 Nu de puține ori, problemele filozofice și acele impasuri ale gândirii care li se asociază iau naștere din cauza incapacității de a distinge între reguli gramaticale și enunțuri despre fapte.55 Astfel, dacă enunțuri ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
parte, se semnalează cu insistență că multe încurcături și confuzii conceptuale, acele confuzii pe care Wittgenstein le numește de obicei „gramaticale“, devin posibile, ba chiar de neevitat, deoarece suntem induși adesea în eroare de formele noastre comune de exprimare, de analogiile pe care le sugerează acestea.37 Cum pot fi armonizate aceste două tipuri de sugestii ne-o arată, poate cel mai bine, considerațiile lui Wittgenstein asupra acelor expresii prin care comunicăm ceea ce simțim, vorbind despre senzațiile, emoțiile sau sentimentele noastre
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
gândim și simțim. Este intuiția căreia Wittgenstein îi va da următoarea formulare în § 303 al Cercetărilor: „Pot doar să cred că celălalt are dureri, dar o știu când le am eu.“ Tindem să ne reprezentăm stările și procesele subiective prin analogie cu cele din lumea exterioară. Acceptăm drept ceva neproblematic că există nume care desemnează ceea ce simțim, de exemplu, tristețe sau bucurie, precum și enunțuri care descriu experiențe subiective tot așa cum descriu obiecte din lumea fizică sau comportarea animalelor și a oamenilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dăm semnificație exprimărilor semenilor noștri cu privire la ceea ce simt ei, tot așa cum învățăm să dăm semnificație varietății manifestărilor lor comportamentale nonverbale. Atunci când „reflectăm“, când „filozofăm“, vom fi însă tentați să caracterizăm exprimările despre ceea ce simțim drept „descrieri“ ale experiențelor subiective. Falsa analogie care ne face să acceptăm această caracterizare este favorizată de trecerea cu vederea a unor corelații, de incapacitatea noastră de a „cuprinde cu privirea întregul“, accentuată și ea de tendința de a acorda o poziție privilegiată unor enunțuri descriptive, cum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
răspuns printr-o prezentare amănunțită a problemelor care au apărut; el a arătat cum au fost atacate și soluționate aceste probleme și în ce măsură au fost confirmate noile predicții. Comparată cu această mostră bogată de fapte, principii, explicații, frustrări, noi explicații, analogii, predicții etc. etc., pledoaria mea apărea drept subțire și lipsită de substanță. Ea era bine întemeiată, dar argumentele se mișcau în alt spațiu; ele nu aveau o conexiune cu practica științifică. Pentru prima dată am simțit un lucru, la care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prin opera lor a devenit evident cât de mult este ascunsă și denaturată structura logică a gândirii prin forma verbală în care este ea exprimată. [Ă] Pericolul este acela că există nenumărate moduri în care suntem induși în eroare de analogiile, metaforele și comparațiile limbajului. Chiar și dacă suntem în mod constant atenți, vom fi prinși în mod continuu într-o capcană lingvistică.“78 Putem accepta că prin asemenea formulări este semnalată o preocupare comună lui Russell și Wittgenstein, și anume
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
stărilor, a fost cel de-al treilea organ fundamental al structurii feudale de stat561. Originea instituției Adunării de stări se regăsește într-un substrat de obiceiuri și tradiții care o apropie de modelul european, iar existența unor influențe nu implică analogii mecanice excesive din punct de vedere metodologic cu Occidentul și Centrul Europei 562 și, cu atât mai mult, copierea unui model. Termenii de origine slavă (Sejm, Sfat, Rada) și cei de origine latină (Parlamentum, Congregatio, Status, ordines, milites, regnicolae, terigenae
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
altfel vizibile mai întâi inervațiile intertextuale. În special în ultimele volume, poetul recurge la cele mai variate surse ale intertextualității, de la simpla aluzie la citatul generos, cu funcționalitate multiplă de la banalul ancadrament pentru "aventura" lirică la realizarea unei ego-grafii prin analogie sau corespondență. În lungul text narativ ce încheie Sfârșitul drumului, începutul călătoriei (Editura Junimea, Iași, 1998), constând într-o inedită reproducere a unei dezamăgitoare seri de poezie dintr-un pub londonez, ni se oferă spre exemplu o listă aproximativă a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de la Hölderlin la Paul Celan). Pe urmele lui Baudelaire, care percepea poezia ca "vrăjitorie evocatoare", ca funcție sacră, prin care se poate revela "tenebroasa și profunda unitate" a lumii, poetul orfic ieșean pare, într-adevăr, a avea certitudinea existenței unor analogii secrete dintre om și univers. Peste tot în cărțile sale strecoară dovezi ale încrederii în hieroglifele originare care ar atesta, pe de o parte, existența unor forțe supranaturale, trans-senzoriale ș.a.m.d., și, pe de altă parte, posibilitatea ființei (și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
măsură, reverberațiile mitului lui Orfeu în poezia lui Horia Zilieru, mai puțin a urmărit însă motivația raportării femeii la cuvânt și aproape deloc fundamentul etimologic și simbolic al acestei raportări. Câteva texte din Fiul lui Eros... utilizează, deloc întâmplător, o analogie revelatorie între feminitate și albine. Să observăm, spre exemplu, primele trei catrene din Noaptea și durerea: "Albine ies ca mieii la păscut/ și-n răsuflarea caldă și amară/ regina exilată înconjoară/ lumina paradisului pierdut.// Ea te-a spălat și uns
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
determinate care fondează mitul. Personajele dezvăluie anumite scheme dramatice, care fixează tensiunile timpului. Astfel, Jean Rousset prezintă că scenariu mitic dispozitivul triunghiular minimal care stă la baza mitului lui Don-Juan, dar poate sta și la baza altor mituri 64. Prin analogie cu acest scenariu, putem interpreta și mitul Parizienei. Prima sarcină, înainte de a stabili pertinenta mitului Parizienei, constă în a descrie și a articulă domeniul, izolând elementele distinctive care, grupate la un loc, vor alcătui scenariul destinului femeii pariziene. Se obțin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lăsând nevalorificata originalitatea expresivității sale de natură teatrală. Mai multe considerente, de ordin literar și metaliterar, ne-au făcut să adoptăm perspectiva teatrală de interpretare a personajului. 1) Spectacolul lumii Teatrum mundi este o ficțiune culturală, ce se dezvoltă prin analogie cu "dramaturgia socială" (M. Weber, G.H.Mead, E. Goffman) și sugerează o tehnică de investigație și un mod de explicare. Teatralitatea traduce o matrice etnică franceză și genurială feminină 150. La prima vedere, s-ar părea că seriosul secol al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]