3,103 matches
-
rurală face o distincție clară, ideal-tipică, între cele două tipuri de agricultură. Punctele comune și diferențele între acestea vor fi analizate în tabelul 6.3. Tabel 6.3 Diferențe între agricultura fermelor și agricultura de subzistență Agricultură de subzistență Agricultură antreprenorială Gospodăria ca unitatea de bază a organizării sociale și economice Ferma ca unitate de bază, organizată ca o afacere ce urmărește obținerea de profit prin utilizarea unor mijloace și tehnologii moderne. Produce doar pentru consumul propriu al gospodăriei Produce în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
anevoioase. Din tabelul 6.6 se observă că România ocupă o poziție inferioară între celelalte țări ex-comuniste, și în ceea ce privește creșterea economică și în privința ponderii antreprenoriatului, alături de alte țări ca Letonia, Lituania și Estonia. Factorii ce sunt corelați cu o activitate antreprenorială puternică, sunt următorii: prezența motivațiilor pentru această activitate, disponibilitatea capitalului și creditelor, legislația care să favorizeze antreprenoriatul, drepturi de proprietate bine definite, instituții politice și economice funcționale, corupție scăzută, investiții străine ridicate și politici ce conferă cetățenilor libertate economică (Ovaska
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1989 (Campos, Coricelli, 2002: 14). Cu toate acestea, celelalte țări, spre deosebire de România, au reușit să încurajeze într-o mai mare măsură activitățile de antreprenoriat. În literatura română, într-o abordare mai degrabă teoretică, sunt amintite trei dimensiuni importante ale elitei antreprenoriale ca grup social ce inițiază și dezvoltă o afacere proprie și are un comportament inovator, și anume: dimensiunea cultural-cognitivă, acțională și performanțială (Zulean, 1996). Ce se poate spune despre antreprenorii din agricultura românească? Cine sunt ei? Cercetările actuale realizate în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de Vest. Același autor estimează că proporția de antreprenori efectivi (sau antreprenori "prin comportament") din totalul populației active de la sate este de doar 4%. Antreprenorii "prin intenție sau dorință" reprezintă aproximativ 20%. Studiile pe această temă arată că acest comportament antreprenorial este mai frecvent în rândul celor care au ocupat funcții manageriale în timpul comunismului și corelează pozitiv cu mărimea lotului de pământ aflată în proprietate (Sandu, 1999). Antreprenorii se recrutează mai des din rândul persoanelor cu pregătire de specialitate în agricultură
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sandu, Dumitru. 1999. Dezvoltare și sărăcie în satele României, Sociologie românească, 4, pp. 117-138. Sandu, Dumitru. 1999b. Fețele schimbării. București: Editura Nemira. Sandu, Dumitru. 1999. Cine sunt antreprenorii din agricultura de tranziție? în Sociologie Românească, 1. Sandu, Dumitru. 1999. Drumul antreprenorial: fără încredere, dar cu relații în Sociologie Românească, 2. Sandu, Dumitru. 2000. Spațiul social al tranziției. Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru. 2002. Ariile culturale ca matrice de sociabilitate, în Sociologie Românească, 3-4, pp. 77-92. Sandu Dumitru. 2003. România rurală de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ziólkowski, Marek. 1998. Despre pluralitatea prezentului (între tradiție, moștenire a socialismului, modernitate, postmodernitate), în Neculau, Adrian și Ferréol, Gilles. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Zulean, Marian. 1996. Emergența elitei antreprenoriale în societatea românească postcomunistă. O explorare. în Revista de Cercetări Sociale, 2, pp. 3-16. Zweynert, Joachim și Goldschmidt, Nils. 2005. The Two Transitions in Central and Eastern Europe and the Relation Between Path Dependent and Politically Implemented Institutional Change, HWWA
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele mai interesante și cele care oferă numărul cel mai mare de modele empirice. Ambiguitatea lor constitutivă poate fi depășită printr-o distincție empirică mai precisă între o societate care manifestă un anumit grad de autonomie (cel puțin prin intermediul asociațiilor antreprenoriale și al sindicatelor) în realizarea propriilor politici, diferite de cele ale guvernului și ale partidelor politice (chiar și al celor de opoziție). Societatea "suferă" de pe urma condiționărilor guvernului și ale administrației (și nu doar ale elitei partidului). Imaginea completă este redată
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
periferiei, tematicile de mediu, atitudini diferente în politica externă); sistem electoral proporțional; echilibre neo-corporatiste și acorduri, mai mult sau mai puțin formale, în privința unor teme de politică economică, între guvern și grupurile de interese (în special între sindicate și asociații antreprenoriale); descentralizarea puterilor și structuri federale; constituție; puterea de veto acordată minorităților. Avantajele distincției dintre cele două modele polare sunt evidente. În comparație cu tipologiile tradiționale, numărul informațiilor eliminate este semnificativ mai mic pentru că se iau în considerare mai multe dimensiuni; se pot
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de identificat, devin organizații auxiliare față de partide, care, la rândul lor, au resurse autonome de putere, fiind foarte solide în ceea ce privește ideologia, organizarea internă și relațiile extinse. Este cazul sindicatelor și a altor grupuri de interese, dar și cel al elitelor antreprenoriale foarte firave, care se supun partidelor. Se poate vorbi, de asemenea, despre "prezența mecanismelor de recrutare a activiștilor și de organizare a activităților (inclusiv a celor decizionale) în cadrul grupului în care membrii de partid au prioritate absolută: interesele grupului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
partidelor cu privire la diferite situații, realizând astfel un apel multipartinic (...), mai ales în ceea ce privește pozițiile de decizie atunci când în discuție se află aspecte relevante pentru grup. Astfel de intervenții ale grupului pot avea doar obiective defensive sau de prevenire" (ibidem, 23-24). Grupurile antreprenoriale, mai ales, ocupă o poziție mai independentă în relație cu partidele. Chiar sindicatele, în ciuda legăturilor posibile cu partidele politice, au un spațiu propriu de acțiune și autonomie. Cu toate acestea, din cauza existenței mai multor cazuri de acest tip, se remarcă
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fundamental al elitelor este pe deplin confirmat de analiza unor aspecte specifice ale relațiilor dintre stat, partide politice și societatea civilă: nu numai referitor la neutralitate, dar și la clientelism și la pactele corporative negociate de către partide, sindicate și elitele antreprenoriale. În Portugalia, procesul de consolidare democratică se datorează unui al treilea model. În acest caz, dimensiunea de control este reprezentată prin organizațiile de partid, relativ mai dezvoltate decât în Spania, prin stabilizarea sistemului de partide în jurul unui partid dominant (PDS
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
produce o "juridicizare" a democrațiilor contemporane (Guarnieri și Pederzoli, 1997). În contrast (aparent) cu precedenta afirmație putem menționa anumite atitudini culturale, răspândite la nivel de masă în diferite țări din sudul Europei, America Latină sau chiar Europa de Est - mai ales la clasa antreprenorială - conform cărora legile, fiind obstacole în calea realizării propriilor interese, nu trebuie respectate: o binecunoscută zicală italiană este fatta la legge, trovato l'inganno, adică "fiecare lege are o portiță de scăpare". Pe scurt, o analiză empirică a statului de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
conturi, bancile centrale și alte organe existente într-o democrație. De asemenea, acest tip de responsabilitate se referă chiar și la activitățile desfășurate de către partide în afara parlamentului, de mass-media și de multe alte asociații, cum ar fi sindicatele și asociațiile antreprenoriale (v. O'Donnell, 1999a; Schmitter, 1999). Pentru a beneficia de o responsabilitate (accountability) "orizontală" este necesar, în primul rând, un sistem juridic care, după cum s-a menționat deja, să prevadă organe de evaluare și de monitorizare independente și alternative, structuri
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democratice și reprezentarea grupurilor sociale, a se vedea Schmitter (1992). 43 Am putea cita și alte scenarii: simbioza, în care partidul și grupul în cauză se susțin reciproc în domeniile lor de activitate; accesul direct, în care grupurile și elitele antreprenoriale evită partidele grație relațiilor personale cu parlamentari, miniștri și funcționari (Morlino, 1991: 22-25). 44 Aici, prin termenul de "societate civilă" se înțelege totalitatea cetățenilor (aflați într-un moment "pre-politic", cu preferințele individuale, cu interesele și cu opțiunile lor), precum și asociațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de a concura pe piață. Cât de trist este pentru țările sărace că mercantilismul și restricțiile în țările lor de origine îi împing în străinătate, astfel încât nu pot sta acasă și îmbogăți vecinii și prietenii punând la lucru spiritul lor antreprenorial. În general, în țările cu piețe mai libere, cele mai mari averi sunt realizate nu prin satisfacerea dorințelor celor bogați, ci prin satisfacerea dorințelor claselor mai modeste. De la Ford Motors la Sony și la Wal-mart, marile companii care generează marile
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prin intermediul cărora se delimitează procesele de muncă fizică și intelectuală și componentele lor, precum și gruparea acestora conform unor criterii economice, tehnice, sociale, în vederea realizării în cât mai bune condiții a obiectivelor stabilite și prin care să 24 se manifeste spiritual antreprenorial inovator. Este funcția de bază în cazul managementului general al firmei, deoarece cuprinde atât organizarea de ansamblu a întreprinderii, cât și organizarea principalelor sale componente. Prin intermediul acestei funcții se armonizează resursele necesare desfășurării în bune condiții a activității (ce se
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
erau menționate defecțiunile constatate și remediile necesare. Pentru buna funcționare a Serviciului de ecleraj, Primăria organiza anual dou) ședințe de licitație publică: una pentru întreținerea felinarelor și lămpilor, iar cea de-a doua pentru furniturile de petroleu. Odată cu semnarea contractului antreprenorial, beneficiarii se obligau să „asigure fitilul necesar pentru fiecare lampă, să ofere lampiștilor chibriturile necesare, să repare lămpile sau să schimbe geamurile sparte de la felinare”. Felinarele Bacăului au intrat definitiv în istorie pe 20 octombrie 1921, atunci când primarul Ioan Grigoriu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Susținem această afirmație cu datele unui document din 31 martie 1903, care ne prezintă, în detaliu, numărul și valoarea furniturilor și antreprizelor plătite de Primăria Bacău în perioada 1897 1902. În funcție de naționalitatea antreprenorilor, plățile au fost efectuate după cum urmează: Contractele antreprenoriale pentru furnituri erau acordate anual în urma unor ședințe de licitație publică cu oferte închise, care se desfășurau numai în localul Primăriei Bacău. În afară de criteriul cetățeniei, participanții la aceste licitații mai trebuiau să întrunească dou) condiții minimale: să depună o anumită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anului 1904 - cea mai veche atestare privind organizarea unor proiecții de film datează din mai 1904, atunci când antreprenorul teatrului „Royal Randvoll”, Ștefan Scherer, a solicitat primăriei autorizarea spectacolelor sale chino-matografice (14-17 mai 1904). Totuși, este foarte posibil ca, în cadrul activităților antreprenoriale desfășurate în sala Ateneului comunal, sau chiar cu ocazia manifestărilor prilejuite de organizarea târgurilor și iarmaroacelor periodice, acest eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ci în funcție de negocierile pe care știa să le poarte cu birocrația, în timp ce câștigurile reale nu interesau pe nimeni deoarece firmele nu erau proprietate privată, ci a statului, iar motivația liderului suprem era politică și, în cazul lui Ceaușescu, ideologică, nu antreprenorială. (Kornai: 1992, 140-145). Statul își asigura veniturile din impozitarea întreprinderilor, taxele cooperativelor, taxele ascunse (în prețuri), taxe individuale și obligațiuni vândute publicului prin campanii propagandistice agresive (în cazul RSR, așa numitul principiul al "cointeresării" prin care se încerca responsabilizarea muncitorilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
corespunzătoare diferitelor domenii. Astfel cunoștințele de matematică, fizică, chimie și biologie sunt necesare tuturor domeniilor și, în mod special, domeniului tehnic, al obținerii și procesării materialelor, estetică și igiena corpului uman, agricultură, industria alimentară și silvicultură. Prin educație civică și antreprenorială, istorie și geografie se asigură extinderea competențelor de orientare și integrare socioprofesională și, în special, de cunoaștere a societății. 6. Aria curriculară "Tehnologii": Disciplinele notate cu un asterisc în anexa nr. 1 sunt obligatorii și sunt repartizate în funcție de meserie, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161988_a_163317]
-
de producție și de servicii al microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, prin instruirea personalului lor cu funcții de decizie și/sau de execuție și facilitarea accesului acestora la servicii de consultanță, pentru integrarea cu succes în Uniunea Europeană. Programul urmărește: - dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoașterea și gestionarea optimă a resurselor, în vederea adaptării rapide la rigorile determinate de globalizarea piețelor și integrarea României în Uniunea Europeană; - îmbunătățirea performanțelor economice și tehnice ale întreprinderilor, prin creșterea gradului de pregătire a personalului acestora și utilizarea serviciilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166344_a_167673]
-
regională și în crearea de noi locuri de muncă, însă în prezent microîntreprinderile din spațiul rural au o capacitate relativ redusă de a se dezvolta pentru a răspunde necesităților populației din mediul rural, fapt ce se datorează atât unui spirit antreprenorial slab dezvoltat, cât și existenței unei infrastructuri de bază neadecvate. ... (3) Avându-se în vedere excedentul de forță de muncă implicată în sectorul agricol, se impune absorbția acestuia în alte sectoare, neagricole, în vederea diversificării economiei rurale și creșterii calității nivelului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202858_a_204187]
-
a profesa într-o nouă specializare - similară uneia │ │dintre cele nominalizate mai sus, în conformitate cu prevederile Art. 161 - (2), cap. ÎI, din Legea învățământului nr. 84/1995 , │ │republicata, cu completările și modificările ulterioare. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Aria curriculara: OM ȘI SOCIETATE Disciplinele: Economie; Educație antreprenoriala, Economie aplicată * ÎI, din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicata, cu │ │completările și modificările ulterioare. │ │ Notă. La specializările nominalizate mai sus se adaugă: │ │ (1) Toate specializările similare absolvite înainte de 1993; (2) Studiile postuniversitare (aprofundate, academice, de specializare) cu durata de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194637_a_195966]
-
schemă este exceptată de la obligația de notificare către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile art. 2 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.998/2006 privind ajutorul de minimis. Capitolul II Necesitatea implementării schemei Articolul 2 (1) Disparitățile dintre regiunile țării în ceea ce privește dezvoltarea antreprenorială măsurată prin numărul de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori s-au adâncit în ultimii ani. Regiunea București-Ilfov are de 3 ori mai multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195664_a_196993]