4,171 matches
-
doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui obiect de studiu (ca etnologia, antropologia sau sociologia) par să neglijeze chestiunea. Marile tratate ale acestor discipline cel mult citează cuvântul, fără ca măcar să-i schițeze teoria și practica. Istoria contemporană, politologia și psihologia socială par totuși să facă excepția de la regulă. ν Dificultățile conceptuale se alătură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care și pe cea umană, cu o precizie remarcabilă. Deși Învățăturile sale În această privință s-au transmis În Occident, succesorii săi importanți, ca Albert cel Mare sau Vincent de Beauvais, au evitat cu grijă să-l urmeze pe terenul antropologiei. Prin intermediul averroismului, care punea Între paranteze ipotezele creștine, s-a reluat contactul cu veritabila antropologie aristotelică, iar ființa umană a putut să apară din nou În realitatea ei. Însă acest proces va Începe cu adevărat abia prin Cesalpino, Andrea Vesalius
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-au transmis În Occident, succesorii săi importanți, ca Albert cel Mare sau Vincent de Beauvais, au evitat cu grijă să-l urmeze pe terenul antropologiei. Prin intermediul averroismului, care punea Între paranteze ipotezele creștine, s-a reluat contactul cu veritabila antropologie aristotelică, iar ființa umană a putut să apară din nou În realitatea ei. Însă acest proces va Începe cu adevărat abia prin Cesalpino, Andrea Vesalius, William Harvey sau Montaigne În domeniul antropologiei culturale, apoi prin anumiți naturaliști din secolul al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ipotezele creștine, s-a reluat contactul cu veritabila antropologie aristotelică, iar ființa umană a putut să apară din nou În realitatea ei. Însă acest proces va Începe cu adevărat abia prin Cesalpino, Andrea Vesalius, William Harvey sau Montaigne În domeniul antropologiei culturale, apoi prin anumiți naturaliști din secolul al XVIII-lea, Însă cu o Întrerupere totală de aproape două secole. Într-adevăr, condiția preliminară pentru elaborarea oricărei antropologii este acceptarea unității individuale și specifice a fenomenului uman. Or, Între timp, filosofia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu adevărat abia prin Cesalpino, Andrea Vesalius, William Harvey sau Montaigne În domeniul antropologiei culturale, apoi prin anumiți naturaliști din secolul al XVIII-lea, Însă cu o Întrerupere totală de aproape două secole. Într-adevăr, condiția preliminară pentru elaborarea oricărei antropologii este acceptarea unității individuale și specifice a fenomenului uman. Or, Între timp, filosofia carteziană rupsese legăturile cu scolastica și cu aristotelismul, care constituiau baza noii conceptualizări ce se anunța. Unitatea de semnificație dintre suflet și trup pe care o pretindea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acceptarea unității individuale și specifice a fenomenului uman. Or, Între timp, filosofia carteziană rupsese legăturile cu scolastica și cu aristotelismul, care constituiau baza noii conceptualizări ce se anunța. Unitatea de semnificație dintre suflet și trup pe care o pretindea această antropologie era respinsă În favoarea unui dualism care Își avea rădăcinile În filosofia platoniciană. Așa cum constată Georges Gusdorf, omul lui Descartes și al lui Malebranche este de fapt mai aproape de Îngeri decât de oamenii reali, pentru că dualitatea sa ireductibilă ne Împiedică să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totalitate, nici una dintre cele două componente neavând statutul necesar pentru a-l putea reprezenta (Gusdorf, 1969, p. 185). La granița dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Edward Tyson se rupe de aceste concepții și pune bazele unei antropologii pozitive, bazată pe observație. El Îndrăznește să facă o comparație cu marile maimuțe antropoide și marchează astfel limitele umanului, Întreprindere continuată de contemporanul său, Locke. Acesta insistă pe precaritatea semnelor exterioare pentru clasificarea speciilor și pe dificultatea stabilirii unor granițe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1990, pp. 15-16). Această cultură, produsă de actorii sociali, nu este cu nimic mai „substanțială” decât identitatea. Materialele pe care le furnizează pot fi exploatate diferit În funcție de individ sau de grup, de context sau de epocă: atât interacționismul, cât și antropologia comunicării (Bateson, Școala de la Palo Alto) vorbesc În acest sens despre un proces legat de dinamica interacțiunilor și deci aflat În permanentă elaborare. În realitate, cultura se bazează pe sisteme de valori adânc Înrădăcinate În istoria colectivităților și care se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
maternă și străină. Toate metodele pe care le vom prezenta aici iau În considerare „descentrarea” și Înțelegerea Celuilalt În detrimentul unei simple descrieri sau cunoașteri teoretice. Ele au În comun faptul că se sprijină pe științele umane ă sociologie, psihologie socială, antropologie, etnografia comunicării și lingvistică ă, de la care Împrumută concepte fără discriminare. Abordarea interculturalului prin reprezentări și stereotipuri Numele care domină sectorul educației interculturale este cel al lui Geneviève Zarate, care preia conceptul de „reprezentare” (vulgarizat adesea prin termenii de imagine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În ora de limbi străine și sacrifică iluzia referinței unice În favoarea unei lecturi cu adevărat polifonice a faptelor de cultură. Cei doi autori se pronunță astfel Împotriva oricărei forme de predare a unor cunoștințe preconcepute, indiferent care ar fi acestea. Antropologia este, de fapt, o hermeneutică, În măsura În care efectuează o muncă de interpretare, și nu de explicare, așa cum se crede adesea. De aceea, În loc să vorbim de cunoștințe despre cultură, ar trebui să vorbim despre investigare, despre formularea de ipoteze având ca subiect
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modernité, Paris, Cerf/Cujas. REMOND René (1976), L’ Anticléricalisme en France de 1815 à nos jours, Paris, Complexe. WILLAIME Jean-Paul (coordonator) (1990), Univers scolaire et religions, Paris, Cerf. Φ Conflict, Ideologie, POPOR, Religie Limbi regionaletc "Limbi regionale" Un postulat comun antropologiei, etnografiei și geografiei secolului al XIX-lea stipulează că „limba este adevărata trăsătură caracteristică ce distinge o națiune de alta”, după cum scria și Marcel Mauss În anii ’20 ai secolului următor. În acest sens, ea constituie un patrimoniu comun de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă a legitima politica de integrare, a căpătat un sens cu totul diferit față de cel sugerat de tradiția lexicografică franceză. Nu mai este vorba despre Încrucișare, ci despre coexistență, despre traiul Împreună. Această poziție datorează mult egalității culturale propovăduite de antropologii contemporani: toate culturile trebuie tratate la fel și nu se mai poate pune problema, așa cum se Întâmpla În epoca imperiilor coloniale (sau, În cadrul unei societăți imperialiste, pe vremea stratificărilor considerate „naturale”), ierarhizării lor, de la cea mai „primitivă” (sau „arhaică”), cea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
propria sa perspectivă și, Într-un fel sau altul, de a-l explica. Dar aceasta nu Înseamnă oare o reducere exagerată a ambiției științelor umane, care ar trebui să se mulțumească să descrie inepuizabila diversitate a moravurilor și a practicilor? Antropologia, de exemplu, s-ar limita să Înregistreze variațiile și nu ar intra În explicarea variabilității, ceea ce, trebuie să recunoaștem, i-ar limita considerabil importanța. Aceste consecințe ale teoretizării comunitariene ne determină să ne punem unele Întrebări cu privire la utilizarea conceptelor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
științe sociale din societățile noastre care suportă acum efectele deziluziei democratice, ale diminuării credinței În progresul industrial și științific și ale căutării obsesive a binefacerilor sale. Am putea cita mai multe centre europene sau americane de cercetare În domeniul sociologiei, antropologiei, psihologiei sociale sau istoriei care consacră o parte importantă din resursele lor Încercărilor de a Înțelege admirația fanatică pentru techno, stilurile hip hop, aporturile curentelor punk sau rock ori influența conservatoarelor și a muzicii clasice asupra practicilor culturale. Abordarea acestei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încheie cu fraza: „Iată grandiosul mesaj al lui Frobenius pentru omul de astăzi” (ibidem, p. 36). În ceea ce-l privește, Aimé Césaire, precizează mult mai târziu Înrudirea sa intelectuală cu Frobenius: „Frobenius nu se bucură de prea multă stimă printre antropologii francezi, și poate că aceștia au dreptate; nu este foarte riguros științific. Doar că el face uneori pași foarte mari; are niște intuiții uimitoare. Să fie vorba despre filosofie? Oricum, mie Îmi place foarte mult asta; este ceva mult mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universalismului abstract pentru a putea imagina condițiile unui universalism autentic. Misiune fără sfârșit și, În egală măsură, exigență minimă a gândirii. Despre relativitatea culturilor Punctul de vedere specific sociologiei sau etnologiei s-a construit, În mare măsură, Împotriva celui al antropologiei fizice. S-a străduit deci să respingă ipotezele naturaliste care căutau să explice diversitatea comportamentelor umane prin rolul eredității sau al rasei. Invers, prin debiologizare și denaturalizare, sociologul acordă atenție, Înainte de toate, condițiilor socio-istorice În care trăiesc colectivitățile umane. El
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cât culturile variază mai mult, cu atât devin mai puțin inteligibile În termeni de moștenire filogenetică” (Sperber, 1974, p. 491). În consecință, determinarea culturală a activităților definește omul mai mult decât presupusa sa natură, aceasta neexistând decât ca obiect al antropologiei fizice. Etnologia are deci misiunea să explice diversitatea nesfârșită a culturilor, omul fiind, dintre toate animalele, cel mai sensibil la condiționare. Această poziție, denumită În general culturalism, pune În valoare, printre altele, argumente etice. Opunându-se evoluționismului, profund anti-egalitarist, ea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
general culturalism, pune În valoare, printre altele, argumente etice. Opunându-se evoluționismului, profund anti-egalitarist, ea permite o recunoaștere pozitivă a alterității și, constituind o contestare radicală a etnocentrismului, autorizează studierea unei societăți după propriile-i criterii. După cum rezumă Ruth Benedict, „antropologia era prin definiție imposibilă atâta timp cât distincția Între noi și primitivi, noi și barbari, noi și păgâni domina mintea oamenilor” (Benedict, 1963, p. 3). Prin generalizarea metodei „observării participative”, etnologii ajung la o cunoaștere intimă a reprezentărilor, a valorilor și a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societăților studiate. Acestea din urmă sunt transformate În culturi, fiecare caracterizată printr-o configurație unică. Trebuie să insistăm aici asupra rolului de precursor al lui Franz Boas, cercetător și profesor la Universitatea Columbia (titular În 1899 al primei catedre de antropologie create În Statele Unite), care Îi va forma pe cei mai buni antropologi americani: În afară de Ruth Benedict, pe care am citat-o deja: Margaret Mead, Robert Lowie, Alfred Kroeber etc. Observațiile pe teren ale lui Boas se concentrează, În principal, asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
primordiale care combină respingerea necunoscutului și apărarea teritoriului, atitudini Împărtășite de specia noastră și de numeroase specii animale. Pentru a desluși mai bine mizele discuției, să pornim de la modelul clasic al etnocentrismului, așa cum continuă el să funcționeze și astăzi În antropologia socială. Chiar la Începutul cărții sale apărute În 1906, Folkways, sociologul american William Graham Sumner (Sumner, 1906, p. 13) introduce și definește astfel această noțiune: „Punctul de vedere conform căruia grupul căruia Îi aparținem este centrul lumii și etalonul la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pozitivist sau materialist de creare a „științei despre om”, ce presupune nu doar existența clasificărilor naturaliste ale „raselor umane”, ci și descrierea „științifică” a „caracterelor distinctive” și a „aptitudinilor respective” ale acestora, ca și a moravurilor lor, de către etnografie și antropologia În sens restrâns (antropologia fizică). Această ipoteză presupune că rasismul nu și-a Început cariera așa cum afirmă partizanii teoriei modernitare restrânse, o dată cu apariția primelor clasificări ierarhizante ale „raselor” concepute ca varietăți ale speciei umane, chiar dacă naturaliștii secolului al XVIII-lea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
creare a „științei despre om”, ce presupune nu doar existența clasificărilor naturaliste ale „raselor umane”, ci și descrierea „științifică” a „caracterelor distinctive” și a „aptitudinilor respective” ale acestora, ca și a moravurilor lor, de către etnografie și antropologia În sens restrâns (antropologia fizică). Această ipoteză presupune că rasismul nu și-a Început cariera așa cum afirmă partizanii teoriei modernitare restrânse, o dată cu apariția primelor clasificări ierarhizante ale „raselor” concepute ca varietăți ale speciei umane, chiar dacă naturaliștii secolului al XVIII-lea (Buffon, Linné), apoi primii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
instrumenta lizate pentru justificarea și raționalizarea sclaviei „negrilor” din Africa, apoi a discriminărilor și segregărilor cărora le-au căzut victime urmașii acestora, În special În Statele Unite. Același lucru este valabil și pentru categoriile etnice sau etnoculturale construite de etnologii și antropologii sociali, care au trecut În sfera politicului În a doua jumătate a secolului XX, pentru a justifica, de exemplu, constituirea unor state-națiune, pentru a legitima războaie identitare În care se recurgea la „curățire” ori la „purificare” sau, În sfârșit, pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații (stigmatizare, de la animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și al psihologiei sociale, că toate formele de rasism derivă dintr-o teamă de amestec, imaginat drept Întinare (de unde neologismul pe care l-am construit: „mixofobie”). Dacă atitudinea mixofobă este universal distribuită În cadrul speciei umane (și poate fi considerată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fuzionarea a două funcții de-a lungul timpului: genitivul grec a moștenit funcțiile ablativului. Psihologia numește „sincretism inițial” faza de indistincție a eului de mediul Înconjurător sau teama confuză de obiecte, care precedă la copilul mic percepția clară și distinctă. Antropologia vede În societățile primitive o nediferențiere a politicului și a economicului. Ea desemnează sub numele de sincretism rezultatul amestecării mai multor culturi. Elemente aparent incompatibile fuzionează Într-o ideologie unică, lăsând În același timp să se Întrevadă semnele originii lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]