9,963 matches
-
să-mi plătesc lecțiile cu pâine, singura moneda din închisoare. După ce am slăbit și pierdut din putere, am fost forțat să caut o cale mai bună, aceea de a folosi șvabii care fuseseră alungați de pe proprietățile lor din jurul Timișoarei. Aceștia, apăsați după război de originea și afinitatea lor germană, s-au simțit bine când un tanar student român și-a arătat interes pentru cultura lor. Zi de zi, după o muncă istovitoare, le căutăm compania și le foloseam ‘secretul’: vorbeam fără
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
izvorînd de sub tîmpla Cornul englezesc iuțește vînătoarea Cîinii cu boturile umede în vînt și Arthemis Incordeazặ violă care se tînguie Animalul rănit răsuflă respira agonizează Culcat pe un pat de frunze uscate Care foșnesc, aburii moi îi dilata nările Organista apasă tragic pedalele Un bocet profund se sparge în tavanul catedralei Harpa dublă strălucește sub degetele tandre Care par a mîngîia gîtul fragil al clepsidrei Ghitara mare își sărbătorește argintia ei sonoritate Plînge, geme, respira pentru ultima oară Susurul suav al
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
Acasă > Stihuri > Momente > SCRISOARE CĂTRE MOȘ CRĂCIUN Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moș Crăciun, te rog citește Foarte-atent a mea scrisoare Că durerea ce m-apasă E prea mare, mult prea mare. Au plecat ai mei părinți Să trudească la străini Și-am rămas să-mi petrec viața La rude și la vecini. Îmi trimit de toate-n casă Bani,hăinuțe,jucării Și printre aceste daruri
SCRISOARE CATRE MOS CRACIUN de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357108_a_358437]
-
un nebun, îmbrăcat sumar pe un ger și vânt siberian, cumplit, la Radu, cu care am pornit pe un traseu de 50 km, dificil din cauza zăpezii și a vântului puternic. Mă oboseau luminile mașinilor ce veneau din față și mă apăsau gândurile funeste... Am început să-l chem plângând pe copilul meu: Paulică scump și drag, nu ne părăsi! Vino acasă, nu ne lăsa singuri! Oh, Dumnezeule, nu ne lovi, nu-l lua pe Paulică! Presimțeam sfârșitul, iar Radu încerca să
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
scoate pe nas în orice clipă, îmi devine cu timpul, nesuferit. Vreau cu orice chip să scap de aceste sâcâieli care-mi zgârie auzul și mă indispun. Păcatul provoacă dureri de nedescris, neliniște, angoasa, lipsa de somn, agitație, nevroza. El apasă precum presă - strugurii. Ne iese mustul din noi, din noi, prin lacrimi și sudoare. Căpătam coșmaruri. Până și sfinții au fost încercați și au luptat cu ispitele. Și lor le-a dat târcoale Cel care separă. Le-a stricat echilibrul
VÂNZĂTOR DE DUMNEZEU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357132_a_358461]
-
la fel de mult. -Păi noi te iubim! a început intimidat[ de tupeul meu. -Ei și ce-i cu asta? i-am răspuns pe același ton arțăgos. -Nu vrem să ți se întâmple nimic și mai ales la noi! mi-a răspuns apăsând pe ultimele cuvinte. Nu i-am răspuns nimic și am intrat în urma ei în odaia de la drum, unde am așteptat să scoată din șifonier a doua rochie, de care eram la fel de mândră ca și de prima, care acum zăcea ruptă
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
admirație și recunoștință, acela este cu siguranța nea Niculiță, bunicul din partea tatălui. „Era un om deosebit bunicul Niculiță - reia nostalgic nea Mitică. Era cumpătat, calm, cu suflet plin de bunătate și mărinimie, evlavios, nu înjura nici măcar atunci când era cătrănit și apăsat de necazuri. Apreciat pentru hărnicia și omenia lui, nea Niculiță, foarte priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu era nici urmă de sas) îl tocmeau să le ridice casele
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
dar n-a văzut nici urmă de Bătrâna și n-a auzit alt zgomot decât freamătul ușor al copacilor încărcați de frunze. Descurajat și înfricoșat, s-a învârtit pe loc. I se părea că toți copacii se apleacă și-l apasă ușor cu ramurile lor, ascunzându-l privirilor. Auzea voci, fără să înțeleagă cuvinte, auzea muzică, fără să înțeleagă de unde vine, simțea adierea unui vânt care se întețea și care făcea frunzele să se miște forțat, haotic, în foșnet înfricoșător. A
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
crengilor și a început să se zgâlțâie cât a putut el de mult. În felul acesta spațiul dintre crengi se mărea văzând cu ochii, dar bietul băiat nu putea trage lanțul. Înțelesese că dacă eliberează o mână nu va mai apăsa cu aceeași forță. Îi venea să țipe de furie și se zbătea puternic sperând că lanțul va începe singur să se tragă din închizătoare. Puterile-i slăbeau. Știa că nu mai putea sta mult așa și se îngrozea la gândul
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
ȘI EU O BICICLETĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Vreau si eu pe bicicletă, Ca să pot merge ca gândul Abia atingând pământul La creșă să fiu vedetă. Ca s-apăs și eu claxonul Să se ferească din cale Melcii ce pășesc agale, La viteză să dau tonul. Sunt în șa, ce mai, voinic ! Pedalez cu-ndemânare Dar o pietricică-n cale Mă cam șicană un pic. Au genunchiul, cotul au
VREAU ŞI EU O BICICLETĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357268_a_358597]
-
depășindu-te pe tine însuți, ca în final să ajungi tot un om depășit. Concursul de schi cu săritură de pe trambulină, din Alpii austrieci, abia începea. Toată lumea avea costum de schi indiferent dacă era concurent sau spectator. Frigul nu-i apăsa de loc. Niște pictori suprarealiști, veniți de la Paris, au agățat un puck galben pe bolta cerului, îmblânzind astfel, curenții reci, încolăciți în jurul spectatorilor. Febra așteptării creștea pe măsură ce timpul se îngrămădea. Primul la start a fost Cristian, un tânăr vânjos, încercat
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
Este o artă să pui întrebări - recunoaște Melania Cuc. În acest sens o admir pe Eugenia Vodă de la România Cultural. Este un intelectual rasat, este senină și surâzătoare când pune întrebări dintre cele mai caustice. Știe cum și când să apese pedala pentru ca intervievatul ei să spună tot ce are pe suflet. În interviu, nu o dată, omul spune și ceea ce nici el nu știa că știe, nu că s-ar lăsa dus de val, dar interviul are ceva care te duce
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
i-au crăpat Și firul ierbii-a umezit. Mi-am ridicat ochii spre cer, Rugându-mă la o zi nouă, Cearceaful, vechiul grănicer, L-am ambalat, afară plouă. Privesc prin pânza ploii, deasă, Căutând soarele absent, O liniște dulce m-apasă, Din nou ai fost, în vis, prezent. Mă-mbrac în liniștea smerită, Aceeași haină, ca și ieri, Să par o piatră nelovită De ploile din primăveri. Îmi trec prin plete mângâierea Ce ți-aș fi oferit-o-n dar Și
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
zorii i-au crăpatși firul ierbii-a umezit.Mi-am ridicat ochii spre cer,Rugându-mă la o zi nouă,Cearceaful, vechiul grănicer,L-am ambalat, afară plouă.Privesc prin pânza ploii, deasă,Căutând soarele absent,O liniște dulce m-apasă,Din nou ai fost, în vis, prezent.Mă-mbrac în liniștea smerită, Aceeași haină, ca și ieri, Să par o piatră nelovităDe ploile din primăveri. Îmi trec prin plete mângâiereaCe ți-aș fi oferit-o-n darși sorb o gură
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Lespede neagră zac și azi în “temnița îngerilor” popoarele înghițite în sfera de putere a Timpurilor Moderne. Se va găsi, oare, un singur înger alb, mai strălucitor decât lumina ce întrece toate luminile, ca să ridice singur această Lespede neagră ce apasă tot mai greu peste mormântul umanității? (va urma - partea a doua a eseului) Referință Bibliografică: Rene Descartes - Un titan al științei universale sau un Demiurg coțcar al conștiinței individuale - eseu (1) / Constantin Milea Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
dig, într-o mică lagună între stabilopozi, un voal verde-albastru plutea în dansul valurilor liniștite, împăcate cu soarta, aceeași de nesfârșite vremi...Dintre valuri, din adâncuri, din tainice ascunzișuri un murmur de note neobișnuite, înlănțuite întrun lanț de sunete astrale, apăsau pe clape nevăzute silabe răzlețe: i-lo-na,le-an-dru... Referință Bibliografică: Din tainele mării- proză scurtă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
scriam baliverne. Tot ce ne trecea prin cap. -Acum înțeleg... -Să mergem! Interveni Aură. Doresc să vizităm locul unde a fost casa părinților tăi Constantine. Ieșiră din cofetărie.” *** -Sună interfonul! Deschide tu, Florine! M-am ridicat de la calculator și am apăsat pe butonul de lângă ușa. Nu după mult timp apăru în prag Constantin. -Salut! -Bine ai venit! Să intrăm în sufragerie. Între timp Constantin și-a dat haină jos și o așeza în cuierul instalat pe holul ce lega cameră mică
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
-ai tăi copii, Ai adăpost de fiare, de ploaie și urgii Sau pentru ce necazuri pe gânduri ai căzut ?’’ ,,Eu știu acum în viață ce trebuie să știi, Străine, să nu crezi că-s trist și abătut, Doar că m-apasă greu al lumii început: Azi poți să fii chiar soare, mâine nimic să fii.’’ ,, Dar peste vremi și ani mai mulți sau mai puțini, Poate vreun poet în versuri o să pună Și trupul tău puternic și ochii tăi senini. Eu
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
rostul ei pe pământ, Nu știu că dacă ,,vrei” atunci o să ,,poți”, Să mergi spre țelul tău cu elan și-avânt Și-adevărul simplu în față să-l scoți: Muncesc, mă bucur, cânt, plâng, iubesc, deci sunt. NOI SUNTEM RĂDĂCINA Apasă greu coroana de mușatini Pe fruntea naltă și pe tâmpla ninsă, Dar dragostea de glie-n piept aprinsă Te-nvață să păzești hotar și datini. Mereu la fel să fie țara-ntinsă Ai stat de strajă fără să te clatini
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
etc. Voluptatea suferinței domină societatea occidentală. Logică a ieșirii din patima trupului. Scenariile suferinței pe care mințile sclipitoare le cristalizează în tristețe, doliu lăuntric permanent, fac să trăim într-o fabrică a morții. Ideea bucuriei unde este?! Trecutul nu mă apasă. Trecutul este doar un manual de istorie și atât! De acolo iau lecțiile pentru prezent și viitor. Nimic mai mult. Fără spasme și obsesii compulsive. Înțeleg și accept că așa gândeam, acționam atunci. Cel de astăzi nu mai este cel
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Adevăr - căci aceasta este adevărata veselie și libertate -: De ce nu v-ați gândit la Mine deloc? Este, fără îndoială, în mod logic, că așa va fi suna această întrebare. Și mă tem că vom răspunde foarte greu. Noi, ortodocșii, nu apăsăm pe pedala cunoașterii atât de mult, cât neapărat pe trăire, pe această formare interioară a noastră, de smerenie, pentru ca să fim scriși și noi sus, în cartea cea mare. Și omul care s-a smerit, acest om a biruit cu adevărat
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
moment... Ecaterina se mulțumi să o privească cu compasiune și să-i așeze o mână pe umăr într-un gest care ar fi dorit să o consoleze, în timp ce tocmai se deschideau ușile liftului. Au intrat în lift, iar Ecaterina a apăsat butonul cu numărul cinci. O privea pe Emanuela, care era foarte tăcută și îngândurată. Ceva se petrecea cu ea. Ceva ciudat. Chiar Emanuela realizase această stare ciudată, dar nu și-o putea explica. Ajunse la etajul cinci au coborât din
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
În câteva zile, în viața Adrianei se adunaseră prea multe pe care trebuia să le administreze singură și să le și facă față. Multe și le crease singură, deliberat. Acceptase să se implice într-o relație care poate o va apăsa mult timp pe suflet. Îi părea rău acum că l-a trădat pe Radu, care nu merita acest lucru din partea ei, deoarece a fost atât de atașat de ea și a sprijinit-o moral tot timpul, dar atracția față de Giacomo
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357797_a_359126]
-
să îndeplinească planul lui Ursuz. Boierii voiau să afle ascunzătoarea comorilor. Cu lăzile de galbeni la picioarele sultanului îl vor îndupleca să-l înscăuneze pe „Papură -Vodă” pe tronul principatului. Acesta se și vedea „vodă” fără să bănuiască ce răspundere apasă pe umerii săi, iar capul îi putea cădea oricând sub securea călăului. Cei doi boieri îl încredințară că totul va decurge conform planului, dacă va asculta sfaturile lor. În privința darurilor și a tributului îi ziseră că vor face donații din
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
oi fi scriitor d-ăla cu ficțiuni! Mai bine, las-o jos, că măcăne, aia-i păntru copii ca să să distreze pă tiviu cu jocuri, acu-i bă, civilizație, ai dă toate, trebă numai să știi pă ce buton să apeși! Iar păntru oameni ca noi, care știm cum merge banu’, nimic nu-i prea scump ca să nu ne permitem, nu-i așa băi!? - Bravo, șefu’ ai că ești mare... Ai s-o tăiem că me greață dă sărăntoci dă-știa
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]