16,557 matches
-
și promovare a personalului. În aceste circumstanțe, comportamentul de discriminare al angajatorului față de femei va costa mai puțin decât acțiunile premergătoare deciziilor privind identificarea persoanelor potrivite slujbei respective în cadrul aceleași categorii sexuale. Deși utile în înțelegerea inegalităților pe bază de apartenență sexuală, aceste teorii nu reușesc să explice de ce există o astfel de segmentare la nivel de ocupații. În schimb, oferă informații referitoare la segregarea ocupațională pe verticală (de ce bărbații sunt mai bine pregătiți decât femeile în cazul aceleași profesii și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
discriminării în raport cu vârsta la locul de muncă. Deși nu toate organizațiile iau măsuri pentru combaterea fenomenului, faptul că unele din ele au arătat cum se poate face acest lucru, indică cel puțin o conștientizare a importanței problematicii. 16. 5.2. Apartenența sexuală Datorită diviziunii tradiționale a muncii, bărbații și femeile tind să ocupe poziții diferite pe piața muncii. Modalitățile de recrutare și selecție, natura structurii organizaționale (distribuția puterii și autorității), regulile, reglementările, mediul de lucru care-și pune amprenta pe tipul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
recrutare și selecție, natura structurii organizaționale (distribuția puterii și autorității), regulile, reglementările, mediul de lucru care-și pune amprenta pe tipul de comportamente și relații la locul de muncă, influențează statutul și participarea femeilor în viața organizațională. Segregarea ocupațională în funcție de apartenența sexuală și modul în care nivelul de pregătire contribuie la acest lucru, nu este o „problemă a femeilor” rezolvabilă prin furnizarea de cunoștințe și formarea de deprinderi necesare acestora pentru a-și găsi locul în sistem. Ceea ce se cere este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Anker,1997). Deși nu întotdeauna se poate vorbi de o echitate pe piața muncii sau suportul total al organizației pentru ameliorarea condițiilor profesionale ale femeilor și despre o egalitate a oportunităților, există cercetări care evidențiază faptul că, în ceea ce privește relația dintre apartenența sexuală și satisfacția muncii - în ciuda inegalității salariale și a condițiilor de lucru - nu există diferențe semnificative privind nivelul satisfacției muncii între bărbați și femei. Cu toate că nu este foarte clar de ce apare o astfel de situație, explicațiile avansate aduc în prim
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
teoretizat. Perspectiva liberală privind egalitatea oportunităților se fundamentează pe ideea egalității prin „asemănare” (sameness), fiecare individ trebuind să aibă acces și să fie evaluat la locul de muncă în funcție de ceea ce este el, de propriile merite și nu ținând cont de apartenența sa la un grup social sau altul. Contrar acestui punct de vedere, perspectiva radicală susține asigurarea unei distribuții echitabile a recompenselor la locul de muncă, a cărei absență se constituie într-o evidență a discriminării (Kirton și Greene, 2000). O
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care influențează gradul de religiozitate am testat efectul variabilelor de status sociodemografic, precum și efectul orientării către tradiționalism, al satisfacției față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și gradul de tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de acești factori, socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale. Practic, românii cei mai religioși sunt cei cu un nivel
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
0,272 Durbin-Watson = 1,700 Durbin-Watson = 1,716 Durbin-Watson = 1,617 * p < .05; ** p < .01; *** p < .000. Analizând rezultatele regresiilor din perspectiva transformărilor care au avut loc în timp, se constată că, la fel ca în cazul practicii religioase, efectul apartenenței la genul feminin crește cu trecerea timpului. Creșterea semnificativă se înregistrează între anii 1993 și 1999, după 1999 valoarea coeficientului B rămânând constantă. Un efect similar se poate constata și în cazul tradiționalismului. De fapt, se poate spune că orientarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
crește cu trecerea timpului. Creșterea semnificativă se înregistrează între anii 1993 și 1999, după 1999 valoarea coeficientului B rămânând constantă. Un efect similar se poate constata și în cazul tradiționalismului. De fapt, se poate spune că orientarea spre tradiționalism și apartenența la sexul feminin cresc șansele ca un individ să împărtășească o credință religioasă, în 2005 comparativ cu 1993. Rezultatele analizei centrate pe explicarea variației nivelului de religiozitate individuală, indică un impact semnificativ al mediului rezidențial asupra credinței religioase. Cu alte
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prin televiziune) și comparativ cu canalul interpersonal. Astfel, se informează zilnic de la televizor 36%, de la radio, 15%, din ziare/reviste 12% și doar 7% prin discuții cu ceilalți. Cunoașterea politică poate fi o cunoaștere a liderilor politici, instituțiilor politice, a apartenențelor politice. Prin cunoaștere ne referim la aspecte legate de notorietate, reguli de funcționare, atribuții și apartenențe instituționale. Prin urmare, am măsurat nivelul de cunoștințe politice prin intermediul mai multor indicatori precum cunoașterea numelui unor persoane cu poziții politice importante (președinte, prim-
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
15%, din ziare/reviste 12% și doar 7% prin discuții cu ceilalți. Cunoașterea politică poate fi o cunoaștere a liderilor politici, instituțiilor politice, a apartenențelor politice. Prin cunoaștere ne referim la aspecte legate de notorietate, reguli de funcționare, atribuții și apartenențe instituționale. Prin urmare, am măsurat nivelul de cunoștințe politice prin intermediul mai multor indicatori precum cunoașterea numelui unor persoane cu poziții politice importante (președinte, prim-ministru, ministru de Externe, parlamentar), a apartenențelor instituționale internaționale (UE, NATO), a unor reguli electorale (obligativitatea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aspecte legate de notorietate, reguli de funcționare, atribuții și apartenențe instituționale. Prin urmare, am măsurat nivelul de cunoștințe politice prin intermediul mai multor indicatori precum cunoașterea numelui unor persoane cu poziții politice importante (președinte, prim-ministru, ministru de Externe, parlamentar), a apartenențelor instituționale internaționale (UE, NATO), a unor reguli electorale (obligativitatea votului, ora de închidere a secțiilor de vot, durata mandatului președintelui, pragul electoral), atribuții ale diferitelor instituții politice (rolul guvernului în aprobarea legilor). Notorietatea principalelor figuri politice este ridicată, dar foarte
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de către cea mai mare parte a populației. Această cunoaștere se limitează cel mai adesea doar la numele unor figuri importante (președinte, prim-ministru, președinți ai partidelor mari), a câtorva aspecte legate de vot (nu neapărat cele mai importante) și a apartenenței României la NATO sau UE. Principiul separării puterilor în stat și atribuțiile diferite ale acestora sunt străine pentru cei mai mulți dintre români. La nivelul diferitelor categorii de populație, indicatorii prezentați variază destul de mult ( REF Ref125614417 \h \* MERGEFORMAT Subpopulația Interes declarat pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nu va avea succes costurile lui vor fi nule. Pe de altă parte însă costurile asociate participării/neparticipării la o acțiune a grupului nu se reduc la cele presupuse strict de acea acțiune, ci includ și costuri asociate, legate de apartenența la grup și definirea ca membru al acestuia cu toate consecințele care decurg din asta (de la sancțiuni minore până la excludere). Indiferent de modul în care sunt definite costurile și beneficiile, respectiv calcularea raportului dintre ele, evidența empirică nu poate fi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de membru într-o asociație (de la simplu cotizant până la membru cu funcție de conducere) sau la cea de voluntar. Dat fiind faptul că adesea criteriul participării voluntare nu este clar respectat în cazul anumitor tipuri de asociații (sindicat, asociație de locatari), apartenența la acestea nu este luată în considerare cel mai adesea. Mai mult, apartenența asociativă poate fi calculată în funcție de perioade diferite de timp: prezent, trecut, anumite intervale de timp sau chiar viitor (intenții viitoare). Măsurarea participării asociative poate fi realizată prin
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sau la cea de voluntar. Dat fiind faptul că adesea criteriul participării voluntare nu este clar respectat în cazul anumitor tipuri de asociații (sindicat, asociație de locatari), apartenența la acestea nu este luată în considerare cel mai adesea. Mai mult, apartenența asociativă poate fi calculată în funcție de perioade diferite de timp: prezent, trecut, anumite intervale de timp sau chiar viitor (intenții viitoare). Măsurarea participării asociative poate fi realizată prin combinarea celor trei dimensiuni rezultând o serie largă de indicatori ai participării asociative
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
rezultă o participare asociativă de 36% a populației urbane adulte, iar dacă excludem acest tip de asociații ponderea participării scade la 16%. În analizele ce urmează vom exclude de pe lista asociațiilor sindicatul și asociația de locatari. Indiferent de perioada de apartenență la o asociație, situația apartenenței asociative în urban se prezintă astfel: 13% din totalul populației a fost sau este membră într-o singură asociație, 2% în două asociații și un procent în trei sau mai multe ( REF Ref508775060 \h \* MERGEFORMAT
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
36% a populației urbane adulte, iar dacă excludem acest tip de asociații ponderea participării scade la 16%. În analizele ce urmează vom exclude de pe lista asociațiilor sindicatul și asociația de locatari. Indiferent de perioada de apartenență la o asociație, situația apartenenței asociative în urban se prezintă astfel: 13% din totalul populației a fost sau este membră într-o singură asociație, 2% în două asociații și un procent în trei sau mai multe ( REF Ref508775060 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 15). Dacă ne raportăm
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
urban se prezintă astfel: 13% din totalul populației a fost sau este membră într-o singură asociație, 2% în două asociații și un procent în trei sau mai multe ( REF Ref508775060 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 15). Dacă ne raportăm doar la apartenența actuală, apartenența asociativă scade la 11% (9% într-o singură asociație și 2% în două). Participarea actuală efectivă la acțiunile unei asociații relevă valori și mai scăzute ale participării: 9% în total (8% activi într-o singură asociație și 1
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prezintă astfel: 13% din totalul populației a fost sau este membră într-o singură asociație, 2% în două asociații și un procent în trei sau mai multe ( REF Ref508775060 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 15). Dacă ne raportăm doar la apartenența actuală, apartenența asociativă scade la 11% (9% într-o singură asociație și 2% în două). Participarea actuală efectivă la acțiunile unei asociații relevă valori și mai scăzute ale participării: 9% în total (8% activi într-o singură asociație și 1% în două
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
asociativă scade la 11% (9% într-o singură asociație și 2% în două). Participarea actuală efectivă la acțiunile unei asociații relevă valori și mai scăzute ale participării: 9% în total (8% activi într-o singură asociație și 1% în două). Apartenența asociativă (% da) oricând în prezent A participat la acțiuni ale asociației după 1990 Asociații religioase 2,5 1,8 1,4 Asociații profesionale 3,8 2,9 1,8 Grupuri sportive 3,7 2,2 1,8 Coruri bisericești 2
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un anumit gen, vârstă, educație, resurse, valori, care sunt diferențele după aceste variabile între cei care sunt membri și cei care nu sunt membri într-o asociație? Și toate acestea în intenția de a arăta care sunt factorii care determină apartenența la o asociație. Aceleași întrebări se pot pune atât în cazul apartenenței asociative, în general, cât și în cazul apartenenței la un partid. Sub-populația Membru într-o asociație (oricând) Membru într-o asociație (în prezent) Activitate într-o asociație (după
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
variabile între cei care sunt membri și cei care nu sunt membri într-o asociație? Și toate acestea în intenția de a arăta care sunt factorii care determină apartenența la o asociație. Aceleași întrebări se pot pune atât în cazul apartenenței asociative, în general, cât și în cazul apartenenței la un partid. Sub-populația Membru într-o asociație (oricând) Membru într-o asociație (în prezent) Activitate într-o asociație (după 1990) Membru într-un partid politic (oricând) Membru într-un partid politic
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care nu sunt membri într-o asociație? Și toate acestea în intenția de a arăta care sunt factorii care determină apartenența la o asociație. Aceleași întrebări se pot pune atât în cazul apartenenței asociative, în general, cât și în cazul apartenenței la un partid. Sub-populația Membru într-o asociație (oricând) Membru într-o asociație (în prezent) Activitate într-o asociație (după 1990) Membru într-un partid politic (oricând) Membru într-un partid politic în (prezent) Total Femeie Bărbat Între 18 și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Dotare materială peste medie Mediu urban de dimensiuni mici 100- Mediu urban de dimensiuni mari 100+ Transilvania Moldova Muntenia București Relații - fără Relații - puține Relații - multe Starea de sănătate - proastă Starea de sănătate - bună Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 10. Variația apartenenței asociative în funcție de caracteristicile sociodemografice Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) și BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Datele reprezintă % REF Ref508775174 \h \* MERGEFORMAT Graficul 10 arată o variație destul de mare a apartenenței asociative, indiferent de perioada de referință
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 10. Variația apartenenței asociative în funcție de caracteristicile sociodemografice Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) și BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Datele reprezintă % REF Ref508775174 \h \* MERGEFORMAT Graficul 10 arată o variație destul de mare a apartenenței asociative, indiferent de perioada de referință, la nivelul tuturor caracteristicilor sociodemografice considerate. Astfel, participarea asociativă este mai mare în cazul persoanelor de gen masculin, mai educate, de etnie maghiară, studenți sau persoane cu status ocupațional ridicat, venituri peste medie, grad
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]