11,765 matches
-
anumită instanță bisericească. Din acest punct de vedere, icoana bizantină corespunde întru totul principiilor estetice și religioase ale creștinismului, întrunind și înțelesurile expresiei de artă sacră. 2. Arta sacră = arta "religiilor". În această accepțiune, conceptul de artă sacră își arată aplicabilitatea multiplă de la o religie la alta, dobândind, de la caz la caz, noi sensuri și forme de reprezentare. Din aceste motive, noțiunea de artă sacră este comună diferitelor religii, ea găsindu-și expresiile atât în creștinism, cât și în celelalte sisteme
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ceilalți, scopul nu este de a-i ierarhiza, ci de a vedea evoluția, progresul , achizițiile. Utilizând pentru evaluare metode alternative precum portofoliul și proiectul interdisciplinar , evaluarea capătă noi dimensiuni calitative ( esențialitatea, profunzimea, funcționalitatea, durabilitatea, orientarea axiologică, mobilitatea, diversificarea, amplificarea treptată, aplicabilitatea) care permit elevului să-și transfere cunoștințele acumulate într-un domeniu de studiu la alt domeniu. Fiind instrumente complete și integratoare, portofoliul și proiectul reunesc cele mai bune rezultate și produse ale activității elevului, oferind o imagine clară asupra evoluției
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
teoriei narative, atît la narator cît și la viziune. Această ambiguitate a afectat sensul specific al cuvîntului. De asemenea, consider că utilizarea termenului în istoria artei este diferită de cea literară, așa că l-aș menține într-o teorie care are aplicabilitate și pentru imaginile vizuale. Există totuși o altă obiecție, mai practică, împotriva acestui termen. Nici un substantiv nu poate deriva din "perspectiva" care poate face trimitere la subiectul acțiunii; nici verbul a "perspectiviza" nu se folosește. Într-o teorie centrată pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Internet 1, new media definind astfel tehnologia în contextul utilizării ei și a impactului social și cultural. New media este un concept care a modificat perspectivele comunicării de masă, adăugându-i noi caracteristici și conținuturi, influențând, în același timp, prin aplicabilitatea să, comunicarea, în general, comunicarea politică și marketingul politic, în special. În România, ca de altfel și în alte state central și est-europene, marketingul politic se reduce, de cele mai multe ori, la marketing electoral. În acest sens, implicațiile new media în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
campanie, bloguri, rețele de socializare, atragerea simpatizanților și voluntarilor, mobilizarea votanților. În radiografia campaniilor electorale, mediul online reprezintă un obiectiv cu o pondere vizibilă. Comunicarea prin new media constituie, de asemenea, o provocare la nivelul abordării teoretice, dar și al aplicabilității practice. New media. Rolul new media în campania electorală prezidențială din 2009 și-a fixat două obiective principale, primul, în a defini new media în domeniul larg al comunicării de masă și al sistemului mass-media și, al doilea, în a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
politicienilor în campaniile electorale, care au fost prezentate în acest capitol. Una din formele democratizării spațiului public este aceea a rețelelor sociale care, prin dialog, oferă comunicării caraceristica interactivității. Social media, prin utilizarea comunicării online, creează comunități, distribuie informații cu aplicabilitate și în mediul politic. Studiul de caz și-a propus să evidențieze formele new media folosite în campania electorală prezidențială din România, în 2009, vizând interactivitatea online a candidaților la președinție, orientarea comunicării online spre dialog multidirecțional și arsenalul digital
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
și controversate interpretări, devenind un subiect al cercetării inepuizabil pe plan mondial. De foarte puțin timp, în bibliografia tematicii new media din România, se înscriu lucrări sau studii de investigare teoretică și practica a fenomenului new media, mai mult de aplicabilitate secvențiala a formelor new media, cum sunt lucrările Dorinei Guțu11, lui Sorin Tudor 12 și, sub coordonarea Dorinei Guțu, semnate de Tudor Sălcudeanu, Paul Aparaschivei și Florența Toader 13 sau Brăduț-Alexandru Ulmanu 14. Această carte își propune să contribuie la
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
fiecare printr-o manieră care le sporește impactul și puterea de folosire. Social media, utilizând comunicarea, construiește comunități, crează și distribuie informații. Într-o formulă integratoare, social media este un serviciu Web destinat creării de legături virtuale între utilizatori, cu aplicabilitate socială, comercială, politica, educațională și culturală. Figură nr. 10. Interactivitatea new media Social media prezintă avantaje, dar și dezavantaje pe care acestea le produc o dată cu utilizarea lor. Astfel, din punct de vedere social, am putea susține faptul că social media
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
și implicarea cetățenilor în stabilirea agendei publice. Radiografierea campaniei electorale din 2009 fixează toate formele new media în strategia acesteia. Rolul new media în campania electorală reiese pregnant din analiza întreprinsă, fiind un domeniu de pionierat cu grad mare de aplicabilitate și un element ineluctabil al oricărei viitoare campanii electorale. Campania electorală din 2009 oferă o altă față a ei în mediul online, în pas cu trendul digital internațional. GLOSAR Agregator: Agregatorul este un instrument ce permite utilizatorilor să se aboneze
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
din cele de mai sus, că o teorie generală "a ceva" nu se poate construi cu adevărat, pentru simplul fapt că atunci cînd o teorie specială se declară "generală", ea a murit deja prin pierderea relevanței, a conținutului specific, a aplicabilității. Dacă o teorie generală a minciunii pare a fi de nerealizat, în schimb o introducere la teorie specială (interdisciplinară) a minciunii, este, în cazul nostru, nu numai posibilă, ci și plauzibilă, dat fiind faptul că ea face tranziție de la specific
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pune și în cazul funcționaliștilor, structuraliștilor și adepților altor "curente mai puțin importante". Bailey nu face nici o referință la Nietzsche, însă ca și acesta, folosește termenul "minciună" cu un exces de entuziasm încît, ca unealtă a analizei, conceptul își pierde aplicabilitatea. Rappaport (1979:231) este un alt scriitor care privește ideea de minciună într-o perspectivă mult prea largă. El deosebește minciunile obișnuite de cele pe care le numește "vedice"; acestea sînt "situații în care starea lucrurilor... nu corespunde celei care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Este, printre altele, talentul necesar obținerii succesului în întrecerile analizate de teoria jocurilor, "în care cel mai bun mod de a acționa, pentru fiecare participant, depinde de ceea ce crede că vor face ceilalți" (Schelling 1960:9-10), însă sfera sa de aplicabilitate nu se limitează la acest context. Psihologii sociali disting între două feluri de inteligență, cea machiavelică și cea tehnică (Byrne și Whiten 1988), distincție care corespunde celei făcute de Cheney și Seyfarth (1990: cap.9) între inteligența socială și cea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
împărtășit de analiști dedicați unor proiecte intelectuale diverse. Cercetătorul radical Noam Chomsky (1994:120) a susținut că în relațiile internaționale "condițiile istorice sunt mult prea variate și complexe pentru orice ar putea fi numit în mod plauzibil "o teorie" cu aplicabilitate uniformă" (1994:120). Ceea ce este în mod general cunoscut ca "postpozitivism" în Relațiile Internaționale respinge posibilitatea existenței unei științe a relațiilor internaționale care folosește standarde de verificare asociate cu științele exacte pentru a crea niveluri echivalente de precizie explicativă și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
utopia oricărui teoretician. Este important să apreciem atractivitatea abilității lui Waltz de a spune unele lucruri foarte importante despre relațiile internaționale, aproape oriunde și oricând, având ca fundamente doar anarhia și distribuția capacităților. O asemenea teorie, în domeniul său de aplicabilitate, are o putere considerabilă. Snyder apreciază totuși corect, în viziunea mea că Waltz este vinovat de "parcimonie excesivă, în sensul că aportul explicativ al unor elaborări suplimentare depășește costurile reducerii generalității" (1996:167). Aceasta nu sacrifică totuși teoretizarea la nivel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și indeterminarea acțiunilor umane și a structurilor sociale. Analiza de gen este folosită pentru a dezvălui prejudecățile aflate la baza conceptelor centrale ale Relațiilor Internaționale, cum sunt cele de putere și securitate. Astfel de prejudecăți nu numai că le limitează aplicabilitatea teoretică, dar au consecințe negative și asupra practicilor din relațiile internaționale. În teoria Relațiilor Internaționale, puterea a fost concepută aproape în exclusivitate ca "putere asupra a ceva": puterea de a forța sau influența pe cineva să facă ceva ce altfel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
socială a oprimării femeii, teoriile feminismului normativ contextualizează genul ca pe un mecanism analitic care adăpostește propriile sale excluziuni și care, asemeni teoriilor Relațiilor Internaționale, trebuie să fie deconstruit (Sylvester 2002). Începând cu anii '90 a apărut o controversă privind aplicabilitatea conceptului de gen în Relațiile Internaționale și în studiile feministe, în general. În Relațiile Internaționale au apărut două critici principale ale conceptului de gen. Prima dintre ele susține că utilizarea analitică a conceptului de gen maschează alte forme de oprimare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
polemicul, cât și comicul se întemeiază în baza unor stucturi contrastive privind obiectul. În cazul comicului, "persoana I-a care emite spiritul nu râde neapărat, ea fiind pusă de obicei în serviciul tendințelor de detabuizare și agresiune"235. Observația are aplicabilitate mai ales când ne referim la dubla orientare a intențiilor locutorului în discursul pamfletar: pe de o parte, el apare în raport de ostilitate cu obiectul rizibil (persoană sau situație), iar pe de altă parte el caută să susțină o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
non-istorice primele fiind locul privilegiat al apariției ideologiei regăsim aici totuși extinderea temporală a unui concept inventat de modernitate (dar și a unei semnificații acordate acestuia ulterior), la scara întregii societăți europene. Or, din această perspectivă întâlnim cel puțin dificultatea aplicabilității achizițiilor conceptuale specifice epocii noastre unor perioade istorice care, deși se constituie în rădăcini ale tradiției noastre culturale și intelectuale, sunt departe de înțelegerea modernă a realității sociale și a termenilor folosiți pentru a o descrie 18. 1.1.1
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pozitivarea" acesteia din urmă. 2.1.1. Ideologie, mit și utopie Considerarea ideologiei, mitului și utopiei ca figuri centrale ale imaginarului social ne pune, dintru început, într-o dificultate, și anume aceea de a reda cu precizie limitele sferei de aplicabilitate a fiecărui concept în parte. Dincolo de o "secționare" diacronică a imaginarului, care ar atribui trecutul orientării mitologice, prezentul celei ideologice și viitorul celei utopice, dar care ar putea să ne inducă în eroare (din moment ce și ideologia poate justifica trecutul, miturile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comunității pentru a justifica un anumit tip de ordine socială. Grație apropierii sale de fenomenul dominației sociale și, în particular, de cel al puterii chiar dacă principală rămâne, urmându-l pe Ricoeur, funcția sa de integrare ideologia are un grad de aplicabilitate (ca eficiență) mai ridicat decât al miturilor, care pot avea semnificație numai pentru anumite segmente sociale. În consecință, raportul este unul de subordonare, în sensul în care ideologia primează, iar mitul urmează. Sau, în cuvintele lui Raoul Girardet, "aceleași structuri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conceptuală asupra spațiului social. În cele ce urmează, sunt preocupat să analizez principalele viziuni care au propus proiecții holiste cu privire la modul de înțelegere a organizării sociale. În acest sens, punctul de start al analizei este constituit de anumite referințe la aplicabilitatea principiilor holiste în zona delimitată de științele sociale. Prezența acestor principii în cadrul teoriei sociale și politice este fundamentată, așa cum vom vedea, pe ideea necesității apropierii de standardele metodologice care pot fi regăsite în cazul științelor naturii. Aplicând, practic, o abordare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
menține coerența teoriei sale prin raportare la definiția redată mai sus, Seliger operează distincția dintre "ideologia fundamentală" și "ideologia operațională". În cadrul primeia, locul central este deținut de prescripțiile morale; în cea de a doua, în centru se află prescripțiile tehnice. Aplicabilitatea practică a ideologiei presupune existența unor tensiuni și conflicte între principiile ideologiei fundamentale și cele ale ideologiei operative, dar și în interiorul fiecărui tip de ideologie în parte. Nu mai puțin, tensiunile și conflictele pot apărea între principiile unor ideologii fundamentale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
general și inclusiv, aplicând-o deci oricărui sistem de convingeri politice, fie acesta revoluționar, reformist sau reacționar, Seliger anulează potrivit lui Thompson criteriul de negativitate forjat de tradiția marxistă 382. În plan secundar, critica viziunii lui Seliger aduce în atenție restrângerea aplicabilității ideologiei la domeniul politic (întrucât aceasta elimină din analiza conceptului domeniul vieții sociale cotidiene, care este mult mai larg), precum și lipsa dezbaterii relației dintre limbaj și ideologie (conceptul fiind pus în legătură, în mod exclusiv, cu credințele politice). O altă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
interpretativ de analiză a ideologiei menține criteriul de negativitate al termenului, considerând că ideologia presupune anumite interese care, într-un raport asimetric, conferă posibilitate de existență relațiilor de putere în societate. Pe de altă parte, acest model extinde sfera de aplicabilitate a ideologiei, subliniind că relațiile de dominație nu se instituie în mod exclusiv între două clase sociale, așa cum e prezentată situația în tradiția marxistă. Spre deosebire de aceasta, analiza interpretativă a ideologiei nu conferă conceptului un caracter mistificator. Într-o asemenea înțelegere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
trimitere înspre prezența socio-culturală a ideologiei. Mai poate servi ideologia ca instrument în cunoașterea unui spațiu în care au apărut, îndeosebi în ultimele decenii, schimbări socio-politice de o deosebită profunzime și complexitate? Pentru a răspunde acestei întrebări, încercând să demonstrez aplicabilitatea conceptului de ideologie la cunoașterea realității politice și sociale contemporane, am apelat la construcțiile teoretice ale postmodernității. Din acest unghi, concluzia este următoarea: pare că nu este nimic în neregulă cu ideologia, în sensul său pozitiv, ci mai curând cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]