2,860 matches
-
dar adevărul nu l-au spus ei, ci numai l-au pervertit și falsificat în interesul lor. La 10,21-23 ne spune că Sem, un alt fiu al lui Noe a avut ca urmași pe Elam, Asur, Arpacșad, Lud și Aram. Acesta din urmă a avut ca fii pe Uț, Hul, Gether și Maș iar în Cronici 1,4 apare Meșec în locul lui Maș. Să pornim la deslușirea acestui talmeș-balmeș istoric dar scris cu premeditare astfel ca nimeni să nu poată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Marea Moartă sînt urmașii pelasgilor iar Dodanim sînt dardanii care erau renumiți pentru învelitorile de pus pe cai. Dar ivriții cunoșteau de la greci legenda cu Hercule și dragostea lui pentru Echidna din țara arimilor pentru că pun ca urmași ai lui Aram - strămoșul sciților - pe Uț(uzii), Hul, Gether(așa scrie în manuscrisele descoperite la Qumran și consider că aceasta este forma corectă nu gheter cum apare în Tora) și Maș sau Meșec cum apare în Cronici. Să-i luăm la achipuit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
getar ce se referă la geți ca strămoși ai goților cum au tras neamurile germanice șar fără car pe drumul istoriei după povestioara lui Iordanes numită Getica și altele din care a ieșit acest caca! Iar unul dintre fiii lui Aram, adică părintele arameeni- lor/sciților era chiar Gether, o scriere sucit-ivrită a lui getar, dar geții erau frați cu sciții nu fiii lor cum ne-au lăsat elenii o legendă. Din aceste informații rezultă că ei știau istoria, chiar și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu ură și venin istoricii și lingviștii români dar și de aiurea! Platon spune că în regatul lui Atlas care domnise peste hiperboreenii din nordul Traciei au existat cele mai vechi legi de origine divină scrise pe o coloană de ara-mă, de unde s-a păstrat la geți caracterul divin al religiei și tradiției sociale ce a rezultat din acest concept. Un document de la 1639 dat de Matei Basarab ne spune despre spolierea moșnenilor și a statului de către grecii fanarioți, credincioși
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
așa au procedat și geții latinizîndu-se prin comerț și paznici de gură-cască la haznaua altora! Vedeți întunecaților că chiar un latin v-a dat în gît cu ticăloșiile voastre! Tristele V,10 ,,Doar cîte unul cutează să lucre pămîntul; sărmanul Ară c-o mînă pe plug și cu cealaltă pe arc, Cîntă-ncoifat pe-al său nai, ce-i lipit doar cu smoală, păstorul Și de războaie se tem oile-aici nu de lup. Zidul acesta ne păzește și chiar între noi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
in: Dreptatea, XXII, 249, 30 noiembrie 1990. 1 în același sens, și în aceeași perioadă, Adrian Marino, Libertatea comunicațiilor, in: Dreptatea, 3 iunie 1990. 3. Rezistența literară, in: România literară, XXIV, 23, 6 iunie 1991; versiunea americană: Literary Resistance, in: ARA Journal, 16-17, 1992, p. 26-31; poate fi reținut și faptul că tipologia noastră a fost acceptată și de cercetători străini ai literaturii și culturii române (Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Aufängen bis zur Gegenwart, Konstanz, Universitätsverlag, 1994, pp. 289-290
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
12 Irepetabilul trecut, p. 104. 13 Fantoma..., p. 89. 14 Op. cit., p. 20. 15 Irepetabilul trecut, pp. 111-114. 16 Op. cit., pp. 162-164. 17 Adrian Marino, Rezistența literară, in: România literară, XXIV, 23, 6 iunie 1991; versiunea americană: Literary Resistance, in: ARA Journal, 16-17, 1992, pp. 26-31; în acest volum pp. 21-27. 18 Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zur Gegenwart (Konstanz, Universitätsverlag, 1994), pp. 289-290. 19 Fantoma... p. 137. 20 Irepetabilul trecut, p. 11. 21 Op. cit., pp. 170-171. 22
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ȘIȘMANIAN, Ara Alexandru (26.I.1951, București), poet. Este fiul Ecaterinei Șișmanian (n. Erițpohanov), traducătoare, și al lui Takor Șișmanian, gazetar. Urmează, la București, Liceul „Gh. Lazăr” și Facultatea de Limbi Orientale, secția hindi, unde îi este profesor Sergiu Al-George; teza de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
ACTERIAN, Haig (5.III.1904, Constanța - 8.VIII.1943, Krimskaia-Crimeea), poet și eseist. Părinții lui erau Haiganuș (n. Benlian) și Aram Acterian. Urmează școala primară și apoi, din toamna lui 1915, Liceul „Mircea cel Bătrân” în orașul natal. În 1917 este înscris la Liceul „Spiru Haret” din București, iar în 1923 devine student la Facultatea de Filosofie. Urmează în paralel, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
franci, o răspândea în jurul lui. La prima vedere, pare că ar exista o compensare. Același fenomen care s-ar fi petrecut în satul A se petrece la Metz și nimic altceva. Dar iată unde este pierderea. În sat un individ ara terenul: era un lucrător; la Metz, face la stânga și la dreapta: este un soldat. Banii și circulația lor sunt aceleași în ambele cazuri; numai că în primul caz era vorba de trei sute de zile de muncă productivă, în timp ce în al
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prelucrare de izvoare, fără experiență directă, însă într-o limbă cu aroma mierii, plină de metafore. Moldovenii au "picat" "cît au nălbit poeana" (tablou floral). În vremea lui Petru Șchiopul a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
S-au întors mașina lumii, s-au întors cu capu-n gios Și merg toate dinpotrivă, anapoda și pe dos... aparținând unui poem sarcastic, cu viziunea cataclismului întoarcerii pe dos a lumii: Timp mult nu o să mai treacă și-a ara plugul pe mare, La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare: Ce-a să zic-atunci pescariul, când în ape curgătoare Îi va prinde mreaja vulturi și dihănii zburătoare? Ce-a să zică vînătoriul, când în loc de turturele, Nevăzând nici câmp
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cinci oi și-am plâns în lâna lor. Apoi Lucian Blaga își spiritualizează virgilianismul, dîndu-i direcție ortodoxă. Acum poeziile sunt străbătute de nostalgie, de temerea morții, și elementele agreste se sanctifică. Reptila devine "șarpele binelui", grădinile sunt ale "Omului", plugul ară împins de arhangheli, flora și fauna se fac ascetice, simbolice, dobitoacele au "ochi cuminți", țapii lubrici sunt înlocuiți prin melancolicii cerbi, câmpul face loc pădurii. Fauna aleargă rănită de melancolii: Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Sfântul i-a răspuns că era una singură, și anume să fie respectată tăcerea. El a acceptat, a promis cu bucurie că se va conforma și a fost lăsat să intre. Plimbându-se prin paradis, a văzut pe cineva că ara cu doi boi, unul slab și celălalt gras, iar pe acesta din urmă îl lăsa să meargă cum voia, pe când pe celălalt slab îl biciuia continuu. Țăranul a intervenit și a început să-l certe. Imediat a intervenit Sfântul Petru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
taur obișnuia să se plimbe în fiecare zi pe pășuni și câmpii după bunul său plac, însă, odată, spre ora șase sau nouă, s-a apropiat de un plug și a văzut niște boi bătrâni ce înaintau încet și care araseră foarte puțin. Atunci, le-a reproșat spunând că el putea să facă același lucru într-o secundă. Boii i-au cerut ajutorul. După ce i-a fost pus jugul, a început să are cu putere până la jumătatea ogorului, dar, odată ajuns
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
niște boi bătrâni ce înaintau încet și care araseră foarte puțin. Atunci, le-a reproșat spunând că el putea să facă același lucru într-o secundă. Boii i-au cerut ajutorul. După ce i-a fost pus jugul, a început să are cu putere până la jumătatea ogorului, dar, odată ajuns aici, obosind, a început să respire cu greutate. Uitându-se în jur, a spus: „Cum, încă nu am terminat?”. Boii bătrâni i-au răspuns că nu, luându-l în râs. Taurul le-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Italiei, anterioară așadar oricărei alteia. Cu ocazia victoriei asupra lui Cacus, Hercule "își fabrică un templu, templu căruia i se spune Maxima, ca urmare o parte din Roma și-a luat numele de la bou" (581-582). Constituitque sibi, quae Maxima dicitur, aram, hic ubi pars Urbis de bove nomen habet. Este vorba, așa cum se înțelege numaidecât, de marele templu al lui Hercule (magna Herculis ara = ara maxima)347, care, din ceea ce dorește să sugereze Ovidiu (bazându-se, cum i se întâmplă de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
urmare o parte din Roma și-a luat numele de la bou" (581-582). Constituitque sibi, quae Maxima dicitur, aram, hic ubi pars Urbis de bove nomen habet. Este vorba, așa cum se înțelege numaidecât, de marele templu al lui Hercule (magna Herculis ara = ara maxima)347, care, din ceea ce dorește să sugereze Ovidiu (bazându-se, cum i se întâmplă de cele mai multe ori, pe o etimologie falsă), ar trebui să fie legat, prin nume și istorie, de gens Fabia: ara Maxima = templul Maximi-lor adică
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o parte din Roma și-a luat numele de la bou" (581-582). Constituitque sibi, quae Maxima dicitur, aram, hic ubi pars Urbis de bove nomen habet. Este vorba, așa cum se înțelege numaidecât, de marele templu al lui Hercule (magna Herculis ara = ara maxima)347, care, din ceea ce dorește să sugereze Ovidiu (bazându-se, cum i se întâmplă de cele mai multe ori, pe o etimologie falsă), ar trebui să fie legat, prin nume și istorie, de gens Fabia: ara Maxima = templul Maximi-lor adică a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Hercule (magna Herculis ara = ara maxima)347, care, din ceea ce dorește să sugereze Ovidiu (bazându-se, cum i se întâmplă de cele mai multe ori, pe o etimologie falsă), ar trebui să fie legat, prin nume și istorie, de gens Fabia: ara Maxima = templul Maximi-lor adică a Fabii-lor348. Apar din nou Evandru și Hercule ca autohtoni, adică greci, ai Italiei, care, pe vremea aceea, era Graecia maior (Fasti, IV, 64); Enea nu va sosi decât ultimul, după Antenor (v. 77), ca să-i
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
apare din nou în V, 629-661; în V, 695-6 se face trimitere la muncile lui Hercule; grupul Hercule-soția sa-Hebe-Cacus apare în VI, 65-82; Hercule, custode al lui Circus în VI, 209-210; în VI, 477-478, se face din nou referire la Ara Maxima din Forum Boarium; Inus-Arcadia-Evandru-Hercule în VI, 473-534. Trebuie să subliniem, prin urmare, că nu este vorba numai de Fasti, II, 237 și de Pontice, III, III, 99 și urm. (cum crede Münzer), care se referă explicit la originea casei
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
multor poeți din epoca augustană se datorează acestei spiritualități stoice. Hercule (și Ulise) erau "inuictos laboribus et contemptores voluptatis et uinctores omnium terrorum"350. Propertius narează în elegia a noua din cartea a patra despre aceleași origini herculiene ale templului Ara Maxima (cu aceeași intenție de a exalta domus Fabia)351: Camerinus a cântat Troia cucerită de Hercule: cfr. Ovidiu, Epist. ex Ponto, IV, XVI, 19; Carus compusese Heracleida 352. Să denumești, așadar, un reprezentant al casei Fabia Herculeus sau Tirynthius
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
tîrziu din el matricea spiritului românesc. Alecsandri imaginează un loc vesel și frumos, cu flori dalbe de aur și seri blînde, suspinătoare, un loc „bun de iubire”. PÎnă la urmă plaiul se identifică, printr-o răsturnare previzibilă de sensuri, cu (ara. Poetul leagă de acest spațiu un sentiment al duratei și al dumnezeirii (armonie, grandoare liniștită, permanență, singurătate confortabilă). Apare și valea lamartiniană, spațiu al tainei, al plăcutei complicități Între lucruri („jos În valea tăinuită”), Însă adevăratul spațiu de securitate În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lor În inimi iubitoare iubiții carii mor.” CÎmpia goală este, aici, o prelungire a vidului din marele spațiu. O intuiție fină a relațiilor din univers pe care Alecsandri o Întoarce, apoi, spre temele lui lirice obișnuite. În O noapte la (ară (din voi. Doine și lăcrămioare) relația este de tandrețe. CÎmpia (spațiul unei reverii amoroase) este acum favorabilă. Motoarele retoricii se pun În mișcare: dulcea taină a umbrelor, lumina mîngîioasă a făcliei de pe cer, glasul de Îngeri, sfinte armonii, plăceri Încîntătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bi i s i a b uz el or ) p e că re c op iii le im ita ; s e în te rv în e ac ol o un de e st e că zu l. 1. M isc ari p en tr u de zv ol ta re a m uș cu la tu ri i f ar în gi en e: ¾ E xe rc îți i d e ro tir e a că pu lu i; ¾ E xe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]