4,609 matches
-
al nucleului propozițional, dar verbul-predicat nu-și poate asuma decât în condiții semantice speciale funcția propozițională; condiția existenței unei propoziții în desfășurarea procesului de comunicare este predicația, iar predicația implică în chiar esența ei funcțională „obiectul” predicării (sau argumentul supus argumentării, în termenii logicii), ceea ce numim în mod curent subiect gramatical. De aceea, problema existenței (sau nonexistenței) predicatului multiplu trebuie înscrisă și interpretată din perspectiva structurii și funcționării nucleului predicațional. Chiar dacă poziția Gramaticii Academiei nu are consecvența necesară, reținem ca important
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicat, LR,. XXIX (1980), nr. 1, pp. 12-26, extinde termenul și la relațiile dintre verb și complementul său direct și dintre verbul copulativ și numele predicativ. 8. V. Guțu-Romalo (lucr. cit., p. 41) numește această relație dependență complexă 9. Pentru argumentarea detaliată a nepredicativității acestei categorii de adverbe, vezi Ecat. Teodorescu, Adverbe predicative?, LR, 1964, nr. 5 și Propoziția subiectivă, București, Editura Științifică, 1972, pp. 93-101. 10. Prin faptul că într-un enunț precum „L-am văzut pe Mircea la meci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scurte, numite grupe secundare, și notate cu IIb ... Xb. În aceste grupe b sunt încadrate elementele numite tranziționale și care sunt în număr de 30. ele se găsesc în perioadele 4, 5, 6. Grupele b sunt intercalate printre cele a, argumentarea acestei încadrări fiind structura straturilor electrice ale elementelor tranziționale. În partea de jos a tabelului se găsesc două rânduri orizontale în care se află două grupe de elemente. În primul șir se găsesc lantanidele, elemente care se găsesc după lantan
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și nici singurii depozitari ai științei. Nu se poate face o departajare a consilierii de educația părinților în programele prezentate, ambele sunt componente ale intervenției socioeducative. PROIECT DE EDUCAȚIE A PĂRINȚILOR TITLUL PROIECTULUI: “ȘCOALA PĂRINȚILOR” COORDONATOR PROIECT: Prof. Mihaela Bulai ARGUMENTAREA PROIECTULUI: O caracteristică des întalnită a adolescenței este reprezentată de scăderea comunicării dintre copil și familie. Unii adolescenți devin brusc hiperindependenți, din acest motiv intrând frecvent în conflict cu școala și cu familia. Pentru depășirea acestor situații într- un mod
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
oameni decizii, experiențe, rezultate. Elevii au posibilitatea de a-și asuma riscuri în clasă împreună cu colegii care îi pot susține sau încuraja. Principalele experiențe de învățare ale oricărui om au fost accumulate prin angajare într-o confruntare care impunea discutarea, argumentarea, rezolvarea problemei împreună cu ceilalți. Dacă audierea în tăcere a unei conferințe, expuneri sau lectura particulară pot fi mijloace efective de culegere de informații, cei mai mulți dintre elevi ajung la idei importante și salturi spre o înțelegere superioară a unor conținuturi complexe
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
pentru teatru și film se formează în școala prin teatrul de păpuși și umbre, jocuri de rol, dramatizări și dezbateri pe tema spectacolelor de teatru și film. Prin toate acestea se exersează modul de gândire, exprimarea liberă a opiniilor și argumentarea gusturilor. Plecând de la premisa că arta este un tot organic și din cele arătate mai sus putem spune că uneori aceleași conținuturi și motive se regăsesc în arte diferite și se pot realiza prin aceleași forme de educație, tratate în
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
loc și o discuție între coordonatorii de grupuri. Această metodă are avantajul că într-un timp scurt este consultat un număr mare de persoane și se obține o varietate mare de soluții și argumente, obișnuindu-se astfel elevii cu tehnică argumentării, dar și cu cea a ascultării opiniei celuilalt. La scoala această metodă poate fi utilizată cu succes ca modalitate de a obține argumente pro și contra unei alternative de acțiune, pentru stabilirea cauzelor unei situații din evoluția unui personaj. 2
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
concrete de intervenție asupra realizării preparatului: utilizarea ingredientelor, cantități, proces termic (coacere, prăjire, fierbere, frigere), decorare și prezentare. Aplicabilitatea soluțiilor practice în contexte practice, specificate în criteriul 10, este condiționată de șansele oferite de familie/agenți economici/comunitate. Dificultăți în argumentarea și justificarea utilizării anumitor resurse intervin datorită experienței limitate în problematica realizării practice a preparatelor. Candidații respectă în redactarea părții scrise a proiectului cerințele de structură impuse de Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de certificare profesională nivelul 2
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
în problematica realizării practice a preparatelor. Candidații respectă în redactarea părții scrise a proiectului cerințele de structură impuse de Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de certificare profesională nivelul 2, dar întâmpină dificultăți în sistematizarea informațiilor, în prezentarea logică/argumentarea ideilor și introducerea elementelor de originalitate în găsirea soluțiilor inspirate de practica personală. Particularitățile de realizare a proiectului/produsului ca o soluție practică personală se poate concretiza în general la partea practică de decorare și prezentare a preparatului culinar. Elevii
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și examenul obiectiv al pacientului. Istoricul bolii identifică motivele consultului medical, data, simptomele și modul debutului, evoluția simptomelor, investigațiile și tratamentele efectuate până la data consultului. Examenul obiectiv, complet și atent realizat, identifică semene și sindroame, care pot fi suficiente pentru argumentarea diagnosticului în unele boli infecțioase sau pot orienta investigațiile ulterioare, în cazul altor boli. Sindroamele infecțioase majore întâlnite în practică sunt: sindromul febril, icteric, diareic, meningian, respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
aspectelor pozitive și negative ce au fost observate. La debutul școlarității, criteriile de apreciere folosite de copii sunt fie importanța pe care adultul o acordă obiectului respectiv, fie încadrarea acestuia în tipare fixe, ca: frumos/urât, bun/rău. Capacitatea de argumentare a preferințelor este limitată. Odată, însă, cu exersarea motivării acestor preferințe, a obișnuirii elevilor de a explica în detaliu ceea ce observă, ce le place și ce nu le place la un obiect, spiritul critic se dezvoltă. În cazul antrenării elevilor
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
nevoia detalierii funcției intervalului 0-10 m. Așa se explică încercările prezentate mai sus cu privire la o nouă prezentare terminologică a structurii alergării de 100 mp, cum ar fi sintagma „accelerație-pură”, sau formula „faza de tranziție, nu au încă suficiente argumentării științifice. Prezentările actuale și viitoare vor renova, aproape în totalitate structurii cursei de 100 m. Datele înregistrate la cei 8 finaliști privind, timpii cumulați, timpii pe intervale și viteza (m/s) pe intervale, pun în evidență, pe primul plan creșterea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
o lume, care, la rându-i, a impus o dihotomie: opțiune sau necesitate? Așa s-a creat o istorie a unui sens. Însă pentru a demonstra un caracter cu specific istoric, longeviv în genere este nevoie nu doar de o argumentare empirică, ci și de o imixtiune la nivelul semnificantului pentru ca sensul să nu denote proteicul, ci rafinamentul. În acest context, este vital să apelezi la mitologie, element ce demonstrează in nucce interdisciplinaritatea, căci folosești subtil întrepătrunderea artelor, care pentru lumile
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
logică” rațiune în feluri diferite. Astfel se ajunge la diferite tipuri de definiție, aceasta din urmă definind esența cunoașterii. Astfel, după obiectul definiției avem definiții: „reale”<ref id=”10”>Doina Olga Ștefănescu,; Sorin Costreie; Adrian Miroiu, Manual de logică și argumentare, Editura Humanitas, București, 2000.</ref> (logica este o știință prin care se înțelege ceea ce e conform regulilor logicii, just) și „nominale”<ref id=”11”>Doina-Olga Ștefănescu ș. a. , op. cit.</ref>, care la rândul lor sunt „lexicale” (logica este știința care studiază
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
SNSPA, București, 2003. Vezi și Mădălina Nicolaescuxe „Nicolaescu, Mădălina” (editoare), Cine suntem noi?, Anima, București,1996 Am introdus acest termen și l-am discutat pe larg în volumul Drumul către autonomie, Capitolul „Bărbații statului, femeile pieței”, Polirom, Iași, 2004. O argumentare largă asupra patriarhatului politicilor de gen în tranziția postcomunistă este făcută de către Valdimir Pasti în volumul Ultima inegalitate, Polirom, Iași, 2003. Vezi durele, insultătoarele antifeminisme ale lui Dan Ciachir (Ziua) și Adrian Papahaghi, (Averea) în luna octombrie 2005 cărora le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
vieții, schimbînd o situație sigură doar de dragul unei aventuri sau din imboldul unui capriciu. În unele raționamente este scînteietor, pe cînd în altele face greșeli ori se contrazice într-un mod cît se poate de stîngaci; impetuos pe alocuri în argumentarea declamatorie, devine apoi greoi și neînțeles. Este inspirat de un idealism generos și de o dragoste de libertate care merge pînă la exces. Autodidactul cu maniere de plebeu ajunge într-o zi în societatea "înaltă" a Parisului, dominată de plăceri
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a dezvoltat capitalismul și folosința pe scară largă a banului ca suport al economiei și societății. Deși, uneori am luat în dezbatere și trăsături ale lumii orientale și omului oriental, am făcut-o doar pentru a judeca și a ușura argumentarea. Pe de altă parte, nu am discutat despre Occident ca despre un mod de a fi învingător 40, deoarece considerăm că este prea devreme să ne pronunțăm asupra unei asemenea concluzii. O eventuală altă lucrare va încerca să ia în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fi aceea că omul a fost așa mereu. Drumul lung de la maimuță la utilizatorul internetului a fost unul lung. Darwin face o referire directă la tema verigii lipsă, explicând-o în stilul propriu și pe baza elementelor logice și de argumentare care au construit "Originea Speciilor" în totalitatea sa, ca operă. "În privința formelor existente trebuie să amintim că nu avem dreptul să ne așteptăm (cu excepția unor rare cazuri) să descoperim verigi de legătură directe între forme, ci numai între fiecare dintre
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
137. Există, în organizarea socială, norme cu origine rațională, dar și norme cu origine irațională. Capacitatea umană de a-și construi norme, legi, de a ordona și ierarhiza realitatea, este una dată pe cale naturală. Este parte a conștiinței umane. În argumentarea caracterului natural al conștiinței de sine, Fukuyama ne amintește că "În secolul XX ipoteza fundamentală a științelor sociale a fost că normele sociale sunt construcții sociale și dacă se dorește explicarea unui anume fapt social, trebuie să se facă apel
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
editura Institutul European au apărut L'Analyse des récits, în colaborare cu F. Revaz, Seuil, 1996 (Analiza povestirii, trad. Sorin Pârvu, 2001) și L'argumentation publicitair. Rhétorique de l'éloge et de la persuassion , în colaborare cu Marc Bonhomme, Nathan, 1997 (Argumentarea publicitară, trad. Mihai-Eugen Avădanei, 2005). Jean-Michel Adam, La linguistique textuelle. Introduction à l'analyse textuelle des discours (c) 2005, Armand Colin (c) 2008, Editura Institutul European pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ambiguități potențiale de fraze izolate nu rezistă într-un context mai larg și, invers, alte ambiguități sînt generate de țeserea progresivă a semnificației pe firul textului" (1985: 20-21). Această poziție este prelungită în aceeași măsură de către un filosof specialist în argumentare, M. Meyer, și de către un teoretician al literaturii, T. Pavel. Primul definește textul ca pe un tot: "și nu o simplă ordonare de propoziții independente (și analizabile ca atare) care ar fi fost puse cap la cap", și adaugă: "sensul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
expresivă, tradusă prin adăugarea unui semn de exclamare în ANC. Detașarea gramaticală opune implicit natura "franțuzească" a "Frumoasei provincii", inserțiunii geopolitice a Quebecului într-o realitate nord-americană. Tocmai pe acest antagonism își construiește de Gaulle cea mai mare parte a argumentării. Acest mic detaliu de transcriere atinge un punct capital al construirii sensului. Pe baza arhivelor sonore (filme și înregistrări pe bandă magnetică), discursul rostit a fost cu siguranță foarte apropiat de textul transcris ulterior, în așa fel încît să redea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
des-z-élites etc.) Comparînd tout l'long de ma route (§ 4) cu tout le long de ma route (§ 5), avem sentimentul că § 4 rămîne în contact cu confidența din § 3 și că neglijența articulatorie subliniază tonul confidenței, în timp ce § 5 marchează deschiderea argumentării propriu-zise. Ar mai trebui să cităm întreruperile generatoare de reluări-repetări pe care scrisul le suprimă luîndu-le drept rateuri, cînd, de fapt, dacă le păstrăm, putem observa, cel puțin aici, încălecările dintre aplauze și o vorbă care reușește cu greu uneori
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
logică inițială care opune cosmopolitismului identitatea elvețiană (PdV1), dar nu se oprește asupra ei, ci propune o altă reprezentare care, în timp ce comportă o normă negativă, îi păstrează orașului Zurich proprietatea "tipic elvețiană" (transformare în normă pozitivă, PdV2). Această dinamică a argumentării poate fi rezumată prin schema următoare: Schema 10 Lucrurile stau cu totul altfel în prezentarea Genevei în același pliant publicitar: T21 GENEVA Oraș cosmopolit cu farmec franțuzesc. Pentru Geneva, aceeași proprietate "cosmopolită" este cuplată, fără concesie sau opoziție, cu un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
superioară unui 4x4! [...] • Trecerea de la un obiect de discurs la altul este adesea subliniată prin mărci de schimbare de topic precum cît despre, în ceea ce privește. Acești organizatori joacă un rol important în sublinierea unui plan de text și a structurii unei argumentări, dar propria lor valoare argumentativă nu intră în discuție. Ei doar ordonează părțile unui text dat. Astfel în T14, așa cum am văzut în capitolul 2 (§ 3.3), după marca de integrare liniară MAI ÎNTÎI și marca de încheiere a incidenței
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]