52,493 matches
-
Șușară S-au împlinit, în luna august, treizeci de ani de la nașterea Taberei de sculptură ,,Măgura", prima de acest fel de la noi și una dintre primele din lume, eveniment care a generat poate cel mai complex și mai interesant fenomen artistic, moral, socio-politic și chiar filosofic din întreaga perioadă comunistă din România. Implicațiile acestei formule de eliberare a creației, din captivitatea atelierului și din captivitatea sistemului deopotrivă, ale acestui exercițiu înalt de solidaritate umană și de experimentare modernă a unei forme
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
unei forme naturale de muncă în echipă, s-au resimțit puternic, și se vor resimți încă multă vreme, în dinamica artei românești, în general, și în sculptură, în particular. Dar dincolo de consecințele directe pe care tabăra, această comuniune și acțiune artistică în spațiul natural - singurul deschis și liber înlăuntrul unui sistem închis și opresiv -, le-a avut asupra multor artiști, asupra carierei și creației lor, ea a jucat un rol important și într-un alt plan, mult mai larg, cum ar
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
și de prelungirea pînă astăzi cu o vitalitate sporită și în variante organizatorice foarte diferite, Măgura Buzăului, cu cele cincisprezece ediții ale sale, rămîne un fenomen irepetabil, un spațiu matriceal, un cap de serie și o formă clasică de acțiune artistică. Privită acum, după treizeci de ani, Măgura este definitivă ca natura însăși, impresionantă ca marile modificări ale scoarței și la fel de misterioasă ca acele repere megalitice, evadate din istorie și victorioase în timp, din ce în ce mai opace și mai puțin dispuse la mărturisiri
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
înapoi către Măgură. Sărbătorindu-se pe sine, Gheorghe Coman rememorează istoria unui fenomen, anvergura unui fapt săvîrșit și puterea de absorbție a unui vis. Realizate, evident, în piatră de Măgura, lucrările de la Simeza dovedesc explicit că Gheorghe Coman a trăit artistic, pe parcursul celor treizeci de ani, în spiritul și în spațiul taberei de la Măgura Buzăului. Deși de dimensiuni obișnuite, de interior, formele sale sînt, în totalitate, lucrări de dimensiuni monumentale, lucrări de spațiu deschis, comprimate și reduse acum la scară. Pînă
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
Marina Constantinescu Starea societății se reflectă, în fond normal și din păcate inevitabil, în starea teatrului. Iar sărăcia este probabil pericolul major. Spectrul mizeriei și al sărăciei este detectabil și în zona artistică. Spaima zilei de mâine naște disperarea, instalează compromisul mic sau mare, pune în paranteză performanța. În stagiunea trecută s-au făcut eforturi mari ca să nu se bage de seamă cât de tristă este realitatea. Și eforturi se fac de mult
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
Dacă textul ar fi fost epurat de unele expresii care nu-l fac nici mai atractiv și nu fac nici spectacolul mai strălucitor, dacă lucrul cu actorii ar fi fost o preocupare a regizorului și nu sprijin important al demersului artistic, atunci poate Cu capu' de nicovală să fi fost mai mult decât o ilustrare a unei piese cu farmec. Așa rămâne doar un exercițiu. Probabil că regizorul și-a asumat firesc acest risc. Teatrul Nottara: Cu capu' de nicovală. Adaptare
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
farmec. Așa rămâne doar un exercițiu. Probabil că regizorul și-a asumat firesc acest risc. Teatrul Nottara: Cu capu' de nicovală. Adaptare după Fierarii de Milos Nicolic. Traducerea: Veronica Lăzăreanu. Decoruri și costume: Maria Miu. Ilustrația muzicală: Vasile Manta. Regia artistică: Horațiu Mălăele. Distribuția: Valentin Teodosiu (Neamțu'), Catrinel Dumitrescu (Nevasta neamțului), Valeriu Preda (Românu'), Sorin Cociș (Rusu').
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
u În săptămînalul ROMÂNIA MARE criticul Mihai Ungheanu publică un studiu în serial despre Eugen Barbu. De fapt o apologie lipsită de măsură în care bunăoară romane precum Șoseaua Nordului sau Balonul e rotund sînt valorizate drept creații cu greutate artistică, iar rolul de scriitor propagandistic pe care Eugen Barbu și l-a luat nesilit de nimeni e privit drept un fel de plată, obligatorie (?) pentru îndrăznelile sale scriitoricești din Groapa și de mai tîrziu. Dar, observă Cronicarul, despre îndrăznelile din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
de artizanat kitsch, au fost puse în circulație de către un oarecare Stanciu, consilier juridic la institutul de Sociologie, cu ajutorul mai mult sau mai puțin ambiguu al unor oameni cu activitate publică, ba chiar, unii dintre ei, implicați direct în fenomenul artistic. Pe lîngă promovările, destul de suspecte, realizate pe postul național de televiziune, de către George Radu Serafim, de pildă, dar nu numai, s-au mai ridicat în apărarea acestor obiecte, fără nici o competență, dar cu mult elan propagandistic și cu aerul triumfalist
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
de ziaristul român, este coafarea evidentă și stîngace a jidancei Ana Pauker, cum o invocă, de fapt, nonagenarul autor al bufnițelor din fier forjat. Cine nu este convins că Antonovici, tocmai acolo, în inima New York-ului, își fundamentează rasist eșecul artistic și invocă scenarii desprinse parcă din România Mare, (gazeta, evident) n-are decît să ducă lectura pînă la capăt. După ce, despre Barbu Brezianu, Constantin Antonovici spune: ,,E fals el (Barbu Brezianu, n.n.) El mă critică teribil deoarece am diploma originală
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
imensa galerie a Coloniei de pictură din Baia Mare s-a deschis, în ziua de 26 august, expoziția din cadrul celei de-a doua ediții a Salonului internațional de gravură mică. După cum se știe deja, această acțiune face parte din amplul proiect artistic și instituțional pe care omul de afaceri Victor Florean, finanțatorul și proprietarul acestuia, l-a inițiat împreună cu artistul plastic Mircea Bochiș. De la un simplu simpozion de sculptură în marmură, al cărui scop imediat privea recuperarea simbolică a unei materii prime
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16791_a_18116]
-
care finalizează ediția actuală, o expoziție determinată direct de calitatea lor de cîștigători. Organizatorii au gîndit această acțiune, dacă îi putem spune așa, de consacrare, și ca pe un mijloc de continuitate materială între ediții, și ca pe un eveniment artistic și spectacular care implică un alt nivel al așteptărilor și al exigențelor decît expoziția curentă, dar și ca pe o formă de investigație și de cunoaștere a unor demersuri artistice pentru care, inițial, nu existau foarte multe repere. în acest
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
de continuitate materială între ediții, și ca pe un eveniment artistic și spectacular care implică un alt nivel al așteptărilor și al exigențelor decît expoziția curentă, dar și ca pe o formă de investigație și de cunoaștere a unor demersuri artistice pentru care, inițial, nu existau foarte multe repere. în acest context, trebuie reamintit faptul că selecția artiștilor pentru premii se face pe baza unei informații foarte restrînse, doar pe aceea pe care o poate oferi un număr mic de lucrări
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
contenește să-i soarbă voluptuos pitorescul: Orientul. Memoriile de călătorie ale danezului către această margine de Europă și de lume, Grecia și țările dunărene, datează de la jumătatea veacului trecut. Ele par însă mai degrabă anistorice, pentru că sensibilitatea în primul rînd artistică a autorului lor îi dictează să studieze mai întîi de toate natura umană, profilul psihologic al locuitorilor ținuturilor vizitate, precum și o geografie spirituală a locurilor, în care se regăsesc datele concrete (relief, climă, elemente de etnografie) dar și notații mai
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
nu ca entitate metafizică, atunci ca subiect pentru literatură. Aceeași atitudine o au, de altfel, mulți scriitori valoroși, de la Marin Preda la Milan Kundera. Singurul lucru care îi lipsește lui Ioan Groșan pentru a intra în rândurile lor este egoismul artistic, formă nobilă de egoism, capabilă să-l apere pe un scriitor de risipirea talentului în tot felul de întreprinderi efemere.
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
Pavel Șușară După cum bine se știe, în cei zece ani care au trecut de la căderea comunismului și a structurilor sale s-au petrecut schimbări spectaculoase și în domeniile artei. Atît în creația, cît și în viața artistică s-au prăbușit subit și spectaculos toate acele forme care se legau direct de comanda politică, de supraveghere și de cenzură. Au rămas, însă, și ele încă lucrează insidios, acele construcții subtile, ori numai simple deprinderi, pe care mecanismele totalitarismului
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
pentru că individual această adaptare s-a produs în mare parte, la condițiile și la exigențele pieței libere. în pofida apariției, în noile realități ale economiei de piață, incipientă și nesigură, așa cum este ea, a multor forme noi de absorbție a produsului artistic, există încă acel reziduu de mentalitate, acea convingere profundă că statul este cel care trebuie să facă achiziții și că el este principalul partener al artistului. Această așteptare, doar foarte puțin modificată, care acționează subtil în profunzimea fenomenului, a climatului
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
există încă acel reziduu de mentalitate, acea convingere profundă că statul este cel care trebuie să facă achiziții și că el este principalul partener al artistului. Această așteptare, doar foarte puțin modificată, care acționează subtil în profunzimea fenomenului, a climatului artistic în ansamblul său, a generat în toți acești ani - și generează încă - o producție, să-i spunem așa, încă neadaptată cererii, o producție pe stoc. Această defazare a acțiunii artistice față de realitatea economică și psihologică de astăzi se datorează, în
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
puțin modificată, care acționează subtil în profunzimea fenomenului, a climatului artistic în ansamblul său, a generat în toți acești ani - și generează încă - o producție, să-i spunem așa, încă neadaptată cererii, o producție pe stoc. Această defazare a acțiunii artistice față de realitatea economică și psihologică de astăzi se datorează, în primul rînd, absenței operatorilor specializați pe, atîta cît este ea, piața de artă; o piață, incipientă, fragilă și, în cea mai mare parte, spontană. Lipsește încă, de pildă, o instituție
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
artă; o piață, incipientă, fragilă și, în cea mai mare parte, spontană. Lipsește încă, de pildă, o instituție a curatoriatului, a criticii aplicate care este cu totul altceva și decît critica de întîmpinare și decît epica sistematizată pe diverse teme artistice, după cum lipsesc cu desăvîrșire instituția impresariatului și structurile de promoționare a produsului artistic. Pînă acum un an lipseau pînă și revistele de artă, gol umplut parțial în acest moment, umplut însă într-o formulă autistă, în care, cu puține excepții
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
încă, de pildă, o instituție a curatoriatului, a criticii aplicate care este cu totul altceva și decît critica de întîmpinare și decît epica sistematizată pe diverse teme artistice, după cum lipsesc cu desăvîrșire instituția impresariatului și structurile de promoționare a produsului artistic. Pînă acum un an lipseau pînă și revistele de artă, gol umplut parțial în acest moment, umplut însă într-o formulă autistă, în care, cu puține excepții, se promovează mai curînd vanități editoriale decît semnalele fenomenului însuși. Cîțiva pași hotărîtori
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
piețe de artă: o casă de licitație specializată în arta contemporană. Inițiativă a doamnei Magdalena Ștefănescu-Darvari și a pictorului Aurel Pătrașcu, organizatorii binecunoscutului Tîrg de Arte Vizuale și unii dintre cei mai dinamici și mai devotați operatori în spațiul fenomenului artistic de astăzi, acestă Casă de licitație a debutat cu organizarea unei expoziții în incinta Clubului Vogart, găzduit într-o clădire veche, restaurată proaspăt și cu multă grijă în interior, situată și ea într-o zonă privilegiată a Bucureștilor. Artiștii care
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
selecție, Horia Bernea, Mariana Macri, Ion Gheorghiu, Florin Ciubotaru, Aurel Vlad, Dan Gavriș și Aurel Pătrașcu. Dincolo de rezultatele concrete ale primei ședințe de licitație, efectele ei vor fi, în afara oricărei discuții, de o importanță fundamentală pentru dinamica și metabolismul fenomenului artistic contemporan. Faptul că arta iese din spațiile ei consacrate, uneori destul de încremenite, alteori izolate în relația exclusivă cu un public captiv, că ea pătrunde în teritorii proaspete, că stabilește parteneriate noi și diversificate și, lucrul cel mai important, că ea
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
numai așa am reușit să citesc Kostler, Zamiatin, Kravcenko, Orwell sau Soljenițîn. Rezumînd, înainte de a pleca din țară contactele cu scriitorii din exil erau extrem de dificile și numai după ce am sosit în Franța am putut constata amploarea operelor culturale și artistice realizate. Cei plecați erau un îndemn, un exemplu și de multe ori îmi spuneam: Dacă ei au reușit acolo, eu de ce nu încerc să trăiesc și scriu ca un om liber? Cum o să suport nopțile în viitor dacă nu am
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
am început să scriu Al doilea mesager, m-am întrebat: " Ce va înțelege un cititor din Franța, Spania sau Anglia? Pot să comunic cu el, chiar dacă nu ar cunoaște nimic din cultura și spiritualitatea românească?" Am încercat să depășesc granițele artistice, nu numai cele geografice și să dobîndesc o dimensiune universală. Personajele au căpătat nume franceze, iar acțiunea se petrecea în insula Belle-Ile pe care am găsit-o întîmplător pe harta Franței. Cu cît "deschiderea inspirației" era mai mare, cu atît
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]