8,316 matches
-
transmitem mesajul mîine dimineață la prima oră, imediat după micul dejun. Lanark puse radioul jos și-și mușcă buricul degetului mare. Cînd asistenta îi aduse cina, încercă s-o convingă pe Rima să mănînce fără el, dar ea îi spuse asistentei să ia tava. El se ridică și se plimbă mult timp prin salon, apoi reveni în pat, se întinse obosit cu spatele la ea și-i zise: — Nu-ți face griji, o să mănînc. Puțin mai tîrziu, brațul ei îi lunecă în jurul taliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ei îi lunecă în jurul taliei. îl sărută alinător între omoplați, își apăsă sînii de spatele lui, stomacul de fund și genunchii de dosul genunchilor lui. Rămaseră așa pînă dimineață, lipiți ca două linguri într-un sertar. Au fost treziți de asistenta care făcu patul și o ajută pe Rima să se spele. Lanark se spălă și se bărbieri în toaletă, cuprins de un sentiment de ușurare și fericire. Nu mai mîncase nimic de două zile și-l durea stomacul de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și-l durea stomacul de foame, dar era bucuros că are un motiv să-și încalce promisiunea făcută sieși, mai ales acum, cănd Rima nu jubila, ci se purta cu delicatețe și recunoștință. Cînd se întoarse la patul proaspăt aranjat, asistenta aduse micul dejun și-i puse pe genunchi o farfurie pe care se afla un mic dom rozaliu și transparent. El se uită fix la el, luă furculița și cuțitul, apoi o privi pe Rima, care aștepta, urmărindu-l fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
înfrigurat și singur, dădu farfuria înapoi spunînd: — Nu pot. Mi-am pus în gînd să mănînc, vreau, dar nu pot. Rima își înapoie și ea farfuria, apoi se depărtă de el și începu să plîngă. — Doi sugari, asta sînteți, spuse asistenta. Cum o să vă faceți bine dacă refuzați să mîncați? împinse căruciorul afară, iar radioul făcu plin-plong. Lanark îl deschise. Munro zise grăbit: — Ești acolo, Lanark? — Da. Cînd putem pleca, doctore Munro? — Imediat după ce partenera ta e suficient de înzdrăvenită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
grabă, cu gesturi de evadat, astfel încît ar fi grosolan să-i strige mulțumesc sau la revedere. Crezi că e nebun? întrebă Rima. — Nu. A fost mult prea cumsecade. — Da, e bun, dar pariez că el nu vindecă pe nimeni. Asistentele aduseră prînzul și le spuseră să-l ia și să nu le mai aducă mîncare. Lanark și Rima mîncară un sfert din salam, puțină brînză și cîteva smochine; apoi o ajută să meargă pînă la baie, unde se îmbăie iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pînă la patul în care se afla Thaw. Profesorul era solid și chel. Stătea cu mîinile încrucișate și capul dat pe spate, de parcă ar fi studiat un colț al tavanului. Cuvintele lui calme ajungeau în aceeași măsură la pacient, doctori, asistente, soră și studenții la medicină, deși privirea inteligentă aruncată vreunuia dintre ei venea să întărească o observație sau o întrebare. — Aici e un caz de infecție bronhică acută, bazată pe o slăbiciune cronică, posibil ereditară, pentru că sora tatălui a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cufundați în gînduri. La stînga, domnul Clark se încrunta meditativ și-și mișca mîinile cu gesturi care păreau să descrie ceva sau ridica lenjeria și o lăsa să cadă în pliuri cu forme diferite. După-amiaza scotea niște orăcăieli pe care asistentele le interpretau drept o solicitare a sticlei pentru urinat, a ploștii sau a unei țigări; i se permitea să fumeze numai dacă era cineva în preajmă care să-l supravegheze să nu se ardă. Avea fața și gîtul slăbănoage și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Ce mai treabă, nu-i așa? — Mda. — Un nemernic, viule. — Cine? — Clark. Thaw se uită în cealaltă direcție și-l văzu pe domnul Clark ținînd capătul cearșafului și studiindu-l ca pe un ziar. — Ai observat? murmură domnul McDade. Cînd asistentele îl învelesc, el se dezvelește și orăcăie după urinator. Afară ar fi primit șase luni pentru asta. Afară i se spune atitudine indecentă. — E bătrîn. — Mda, bătrîn. Cînd bătrînii ajung într-o asemenea fază, există un anume loc pentru ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pietriș și straturi cu flori albastre și stacojii uluitor de frumoase, în jurul cărora bîzîiau albine. Era o vară extrem de toridă. Pacienții în halate mergeau cu grijă pe pajiști sau meditau pierduți pe bănci. Majoritatea erau bătrîni și solitari, iar cînd asistentele îmbrăcate în alb treceau cîte trei pălăvrăgind vioaie, Thaw rămînea uimit de mila pe care aceste tinere pline de viață le-o arătau celor care ajunseseră singuri, neputincioși și respingători din cauza bolii. în fiecare săptămînă, respirația i se îmbunătățea cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai mult cu un tînăr, deși ochii lui se uitau în direcții opuse, iar cu jumătate de gură rînjea și cealaltă era strîns închisă. Domnul McDade, din dreapta, îmbătrînea. Scobiturile din obraji și gît se adînceau. Se holba la doctorii și asistentele care treceau cu niște ochi neobișnuit de mari și tiviți cu roșu. Vorbea mai puțin cu nevasta și fiii lui, dar îl privea destul de des pe Thaw, bolborosind: — Ce... mai... treabă... așa-i? Era evident că suferința lui cerea companie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
murmura „Mda“, fără să-și ridice privirea de la ce mîzgălea. Caietul devenise o suprafață neutră între suferința salonului și chinul respirației. Nu-i plăcea să-l părăsească atunci cînd trebuia să se hrănească sau să doarmă. Noaptea, cînd pe masa asistentelor, la capătul salonului, strălucea o veioză, o lumină crepusculară se filtra de afară, venind din cerul văratic, suficientă pentru a transforma pagina într-o tăbliță palidă, iar mîinile lui continuau să hașureze umbre în jurul unor capete feminine enigmatice sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
parte și stătea ridicat, agățîndu-se atît de strîns de conștiință, că nopți la rînd crezu că nu doarme. Apoi observă că, deși auzea melancolicul ding-dong îndepărtat bătînd sferturile de oră, părea că ora nu se bate, și odată văzu două asistente de noapte șușotind în apropiera unui pat din colț, iar apoi, fără să se deplaseze prin încăpere, una citea o carte la masa din centru și cealaltă stătea alături croșetînd. întreaga noapte se afunda și se trezea din somn, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
observa niciodată acest lucru. Alteori dormea atît de profund, că trezirea era dificilă, pentru că-i venea greu să recunoască formele și sunetele din salon, iar respirația devenea o știință perfidă care trebuia reînvățată după multe sufocări. într-o noapte, tîrziu, asistenta de serviciu veni însoțită o soră pe care n-o mai văzuse. Se opriră la patul domnului McDade. Acesta dormea cu ochelarii de oxigen, cu gura care înghițea flămîndă aerul și scotea un sunet ca de cimpoi. Sub boneta tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sigură că asta e în imaginația ta. Mai avem ceva de mîncare? — Nu. Am terminat tot. Cu un tropot de picioare care se mișcau hotărît într-o anume direcție, în salon fu împinsă o targă printre mai mulți doctori și asistente. Munro mărșăluia în față; era urmat de tehnicieni care trăgeau după ei cilindri și un aparat. Se duseră cu toții după paravanele din colț și nu se auzi nimic, în afară de niște fraze șuierătoare spuse pe un ton scăzut, care păreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
autoriza plecarea din institut. Intenționam să vă las să așteptați aici pînă atunci, dar am primit o livrare neașteptată de ființe omenești. Sînt în stare bună, dar slăbite, și o să moară dacă cineva îi va face să respingă mîncarea. O asistentă o să vă aducă hainele. Vă puteți îmbrăca și să stați în clubul personalului. — Nu-i nevoie, zise Lanark. Nu le-am împărtăși părerile într-un caz ca acesta. — Ești de acord? o întrebă Munro pe Rima. — Desigur, dar mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-i zise: Nu mai sta posomorîtă! Tu ești lumina și eu sînt umbra. Nu te bucuri că sîntem deosebiți? Ea făcu o grimasă și ieși spunînd: — E greu să strălucești fără să fii încurajat. Cînd reveni în salon, doctorii și asistentele plecaseră, iar paravanele fuseseră date la o parte, și Rima vorbea cu femeia întinsă în patul din colț. Veni lîngă ele, observînd un cap mic, chel și ridat ieșind din cuvertură. Mama stătea pe jumătate îngropată într-un morman de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu Rima. Lanark se așeză pe patul lui și încercă să termine Războiul Sfînt, dar îl găsi enervant. Scriitorul era incapabil să-și imagineze un dușman, și unica lui noțiune despre virtute era supunerea totală față de cel mai puternic. O asistentă aduse prînzul lui Nancy. Mîncă o singură bucată și, peste o clipă, Lanark rămase mut văzînd-o pe Rima cum mănîncă restul privindu-l sfidător printre îmbucături. El se prefăcu imediat că nu o vede și ciuguli dintr-o bucată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Promite-mi că n-o să mă dai pe mîna altora și-o s-o ștergi. — îți promit. Nu-ți face griji. Spui asta doar pentru că murim de frig. Dacă o să scăpăm de-aici, o să mă dai pe mîna unei șlehte de asistente afurisite. N-o să fac asta! N-o s-o fac! — Spui asta acum, dar o să fugi cînd or să înceapă durerile. N-o să reziști. — Dar de ce să nu rezist? Pe tine-o să te doară, nu pe mine. Rima gîfîi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pacienții erau foarte bătrîni. Cei care se puteau mișca făceau curățenie și acordau îngrijiri, pentru că nu prea era personal. Dispozitivele de iluminat arătau ciudat. Lămpile atîrnau de tavan de fire paralele, dar ușor înclinate spre un colț al salonului. Cînd asistenta îi scoase tubul din braț și-i schimbă bandajele, o întrebă: — Se înclină spitalul? — Deci ți s-a dezlegat limba pînă la urmă? — Se înclină spitalul? — Dacă ar fi numai asta, am rîde. La mese li se servea mazăre, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
R Dacă mediu înseamnă împrejurimi, atunci primii 25 de ani i-am petrecut în Riddrie, în zona de est a orașului Glasgow, un cartier cu case de raport corporatiste, cu fațade din piatră și vile semidetașate. Vecinii noștri erau o asistentă medicală, un poștaș, un tipograf și un tutungiu, așa că eram puțin cam snob. Consideram că-i de la sine înțeles că Anglia era condusă de oamenii din Riddrie - oameni ca tata, care îl știa pe secretarul-adjunct al primăriei și alte persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
văduva unui eminent chirurg. Renumele o preceda oriunde s-ar fi dus. Moștenise o seamă de proprietăți de la tatăl ei, avusese doi bărbați și patru copii. După moartea celui de-al doilea bărbat, doctorul, căruia-i fusese și nevastă, și asistentă, și confidentă, și, după ce pierduse doi copii, un băiat și-o fată, și mai rămăsese cu doi băieți, adunând în ochi și-n inimă nenorocirile oamenilor, doamna Turnescu se dedicase din toate puterile operelor de binefacere. Nu numai că făcea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
teamă și de prihană, de vreme ce toată puterea sa colosală este pusă în serviciul cauzei generoase a demnității și libertății. Ca și Flash Gordon, Luc Orient este mai aproape de unidimensionalitatea mitului decât de complexitatea altor personaje ale prozei grafice. Alături de Lora, asistenta lui Hugo Kala, el ipostaziază o variantă ideală, epurată de păcate a eroului salvator. Logica simplificării este parte din regula jocului ficțional. Și ca în orice înfruntare ce se revendică de la mit, Binelui îi răspunde, în oglindă, Răul ce trece
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cap. Știi, spuse el în final, privindu-și mâinile, m-am ținut întotdeauna departe de politică. Asta era treaba tatălui meu. Cunosc sentimentul, spuse Uri. Am citit e-mailurile și caietele lui. N-am dat peste nimic legat de asta. Nici asistenta lui. S-a uitat prin documentele din calculatorul său. —A vorbit cu tine în ultimele zile? Despre un fel de descoperire? — Nu. Nu vorbeam prea mult despre munca lui. Uri se lăsă pe spate, expirând zgomotos. Maggie își dădu seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
disponibile pentru tratament împotriva urmărilor unui atac bioterorist. Există o lipsă de medicamente care să poată face față nevoilor unei importante populații care ar suferi de pe urma unui atac nuclear, biologic sau chimic. Se manifestă o lipsă acută de medici și asistente pregătite. Există în mod clar prea puțini specialiști pregătiți ca prim-repondenți. Coordonarea dintre agențiile serviciilor secrete și cele ale Apărării este încă slab pregătită. Coordonarea dintre agențiile federale, cele de stat, locale și regionale legate de domeniul sănătății, al pompierilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Karen, își spuse el. Pentru că, fără ei, ar fi fost condamnat. Trecând prin arcadele Palatului Dogilor, Vasco Borden intră în curte, urmărindu-și fugarul, pe Eddie Tolman, prin mulțimea nocturnă. Auzi un pârâit în casca din ureche. Trebuia să fie asistenta lui, Dolly, din cealaltă parte a hotelului. Vasco își atinse urechea: — Spune, zise el. — Tolman-cheliuță și-a rezervat niște distracție. — Pe bune? — Da, el ... — Așteaptă, spuse Vasco. Nu uita unde-ai rămas. Vedea în față ceva ce nu-i venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]