2,759 matches
-
totodată imagine polemică a unei frumuseți străină realității ce ne înconjura în lumea noastră obișnuită. O mai întâlnisem, această frumusețe, în celebra Livadă de vișini a lui Pintilie: teatrul ca izolare și refuz al mizeriei cotidiene. Dacă spectacolele de mărturie autobiografică a lui Alexa căpătau sensul unei posturi de rezistență politică, teatrul de artă, el îl asimila unei posturi de rezistență estetică. Teatrul ne confruntă cu experiența ireversibilului și de aceea încă și azi, la ora bilanțurilor, regret întârzierea datorată nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în teatrul lumii. Ceea ce la Cehov a fost doar fructul unei improvizații rapide, pentru orice om de teatru, acest "cântec al lebedei" ce a inspirat spectacolul lui Alexa -conform titlului, de altfelcapătă sensul unei concluzii, unei călătorii memoriale, unei expediții autobiografice. E ceea ce cred că motiveza opțiunea lui Alexa, căci el, dincolo de titluri de piese puse în scenă, poate adăuga nume de elevi pe care i-a format. Spectacole și artiști iată moștenirea drumului de la lumina scenei la umbra pedagogiei. Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a scris o primă variantă a unui scenariu despre Meșterul Manole, un scenariu care l-a obsedat de-a lungul deceniilor, dar care n-a devenit, din păcate, niciodată film. Într-adevăr, filmul Ana nu poate fi considerat întru totul autobiografic, deoarece el istorisește povestea unui regizor care și-a comporomis cariera cinematografică din pricina faptului că nu și-a putut realiza visul de-o viață, ceea ce nu este cazul regizorului Alexa Visarion, care, în ciuda opreliștilor de tot felul în "cazul" Meșterului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cupolă, Ea nu va mai fi sacrificată, a devenit parte egală a construcției spirituale. Este o altă Ana. El vorbește despre așezarea chivotului pe pământ, dar din pământ nu va răsări nimic. Biserica este în sufletul oamenilor. Fără să fie autobiografic, Ana ne trimite, totuși, și la îndelungata conviețuire a cineastului cu proiectul unei transpuneri pe ecran a legendei Meșterului Manole, după fructuoasele experiențe din teatru. Din amânare în amânare, din apropiere în apropiere, mitul s-a dovedit a purta și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
organicitate temelor mele: înălțarea și surparea, febra minții, revolta și creația, vocația și ratarea, disperarea și singurătatea, moartea ca partener al rostului. Scenografa Daniela C. Kamiliotis mi-a spus de curând la New York că filmul este în toate fibrele sale autobiografic... Nu știu, poate... Sigur e universul ascunsului meu. Un artist cu cât este mai personal, primește ca Dar... creația. Talentul nu e altceva decât aptitudinile necesare pentru a primi, pentru a chema, pentru a pecetlui și însemna darul. Talentul captează
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
proprietar, redactor, administrator, perceptor și casier”, a scris aproape singur cele optzeci și opt de numere ale periodicului, pe care îl subintitula „conservator, liber, albastru, risipitor, socialist, popular, avar, original, inamovibil” și pe care îl vindea el însuși. Amestecând relatări autobiografice, comentarii politice insolite, opinii de plezirist, teoretizate ca și cum ar fi fost vorba de o concepție, numind-o „nostologie”, Albulescu obține o mixtură umoristică în marginea raționalului. El poate fi considerat, cu rezerva necesară, un precursor al lui Urmuz. La T.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290313_a_291642]
-
chiar autorul le recomandă ca fiind „documente omenești”. Contribuie la această impresie și sensibilitatea ascuțită pentru intonațiile rostirii, ceea ce dă scrisului său, impregnat de suculente regionalisme, un aer de naturalețe. Prozele documentând asupra existenței din spațiul țărănesc au - mărturisit - substanță autobiografică. Cu timpul, mai cu seamă spre sfârșitul vieții scriitorului, invenția se tot restrânge, sub condeiul nostalgic făcându-și loc licăririle aducerilor-aminte. Amintiri din timpul războiului, cu un drum de coșmar până la Bârnova (Din vremea războiului), suveniruri, consemnate ca într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
Dan Dungaciu: Lumea despre care voi vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor generației mele cu ea - de aici aerul, fatal, autobiografic. Societate și sociologie românească postbelice. Oglindiri reciproce. S-a spus, pe bună dreptate, că nu poți Înțelege un filosof dacă nu gândești Împreună cu el. Lucrurile stau la fel și În cazul sociologiei, doar că aici mai intervine ceva: dacă vrei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ulterioare, printre care se numără și a celui ce scrie aceste rânduri, au ajuns la sociologie, imediat după 1990, și datorită spiritului Întreținut de asemenea atitudini. Textul despre sociologia românească postbelică și sociologii ei devine astfel, indirect, și un text autobiografic: e mărturia unei generații, deopotrivă cu limpezirea ei. Căci a-ți lămuri impulsul rapid spre sociologie după 1989 se transformă, indirect, În dezbaterea prestației celor care l-au făcut posibil. Impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În aceste cărți o strategie, fie și implicită, de a infuza În spațiului dezbaterii sociologice postbelice românești un suflu Înnoitor și insurgent. Te somează la asta ambianța postrevoluționară a disciplinei și propria ta adeziune profesională. De aici, cum ziceam, nota autobiografică a textului. Această strategie culturală pare, poate, mai limpede acum. A-i conferi aparența unei adeziuni apriorice era singura rețetă rezonabilă de a livra un mesaj neortodox. Nu suntem aici În regimul negației apodictice, ci În acela al dubitației. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele ale EMDR transformă această metodă într-o simplă variantă a terapiilor comportamentale și cognitive, centrată mai mult pe emoții. Ne putem întreba dacă efectele, uneori rapide ale acestei metode, nu sunt poate legate de explorarea sistematică a canalelor memoriei autobiografice pornind de la asocierile libere ale pacienților, activate de prima imagine aleasă. Rezultatele terapiilor comportamentale și cognitive Tratamentele comportamentale și cognitive cu o durată de cincisprezece până la douăzeci de ședințe se adresează stresului post-traumatic acut (după o lună) sau cronic (după
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1934/1968). Sociologia monografică, știință a realității sociale. În D. Gusti. Opere, vol. I. București: Editura Academiei. Gusti, D. (1946). Sociologia militans. Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii. vol. I. Cunoaștere. București: Fundația Regele Mihai I. Gusti, D. (1971). Fragmente autobiografice. Autosociologia unei vieți 1880-1955. În D. Gusti. Opere, V. București: Editura Academiei. Herseni, Tr. (1934). Teoria monografiei sociologice. București: Institutul Social Român. Larionescu, M. (1996). Dimitrie Gusti - Fondatorul Școlii sociologice de la București. În M. Larionescu (coord.). Școala sociologică de la București
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
G. Ibrăileanu, N. Iorga, G. Călinescu și Tudor Vianu. SCRIERI: Anton Pann, București, 1969; Opera literară a lui Lucian Blaga, București, 1976; Tudor Vianu și lumea culturii, București, 1998; Melancolia lui Eminescu, București, 2002. Ediții: Lucian Blaga, Poezii. Teatru. Proză autobiografică, I-II, pref. edit., București, 1972, Elanul insulei, pref. edit., Cluj-Napoca, 1977 (în colaborare cu Dorli Blaga), Opere, I-VI, introd. edit., 1982-1997, Teatru, I-II, pref. edit., București, 1987, Poezii, pref. edit., București, 1992, Opera poetică, cuvânt înainte Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
narative (un comentariu pe marginea dezbaterii, de actualitate în epocă, în legătură cu raportul fiction/faction în literatura americană), ilustrând o linie de preocupări ce se regăsește în colaborarea la realizarea versiunii în limba română a cercetării lui Dan Cristea dedicate scriiturii autobiografice, Versiune și subversiune (1999), dar mai cu seamă în cartea Viziuni americane. Romanul american contemporan (1997). Lucrarea a fost scrisă în anii ’80, în ambianța universitară nord-americană; sunt tratate, în termenii cercetării naratologice mai noi, „spațiul verbal” și strategiile narative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
de o mare diversitate, el tinde să coincidă cu o imagine panoramică a existenței umanității moderne. Câteva filoane tematice privilegiate sau corpuri de motive și situații recurente pot fi totuși remarcate: „aventurosul” romanesc (parodiat cu ironie și bună dispoziție), patrimoniul autobiografic (de la spațiul fabulos, transfigurat de nostalgie, al Târgoviștei până la sihăstrirea intermitentă la Pietroșița, în anii deplinei maturități, o pregnanță obsesivă dobândind-o episodul unui foarte grav accident feroviar din care scriitorul scapă nevătămat), aventura intelectuală, fascinația pentru muzica clasică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
și un mic partid Comunist, al vechii gărzi, care va fi scos În afara legii În 1992. Deși a rezistat ca președinte pînă În aprilie 1992, Ramiz Alia a fost nevoit să demisioneze (va căuta să se justifice printr-un volum autobiografic de explicații, ca și alți oameni politici aflați În aceeași situație). A evitat războiul civil? Nu mai mult decît Iliescu În România sau decît, În Polonia, Jaruzelski a evitat ocupația sovietică. Haosul, fără să fi atins Încă proporțiile din 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. Încerc să uit acest cuvînt și nu pot” (p. 42). La un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, Întrucît În volumul autobiografic Pe muche de cuțit Beniuc Îl denunță pe Lucian Blaga - care avea dîrzenia să nu colaboreze cu regimul - ca fiind hitlerist convins, deși Monica Lovinescu amintește că, În timpul războiului, Beniuc a colaborat la reviste de dreapta. Mai mult decît atît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
United Romanian Society” - Istoria „Societății Uniunea Românilor”, scrisă Împreună cu Eugene S. Raica și editată În 1995. Au urmat, În 1997 și 1999, două volume intitulate Cuvinte despre românii-americani, foarte bine primite de specialiștii acestei teme. După trei opuri cu caracter autobiografic - Borloveni (1999), Bucureștii. Puccini 4 și Împrejurimi (2000) și Întîmplări și vise (2001) -, istoricul Alexandru Nămoianu a oferit celor interesați de rezultatele investigațiilor sale Încă o carte: În America, la „Vatra Românească” (Editura Minerva, București, 2001, 200 p.), al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
moment dat român-american - absorbit de la Început de trecutul și prezentul acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la „Vatra Românească” adună În paginile lui informații din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd traiectoria propriei experiențe americane. „În rîndurile care vor urma, ne informează autorul În „Cuvînt de Început”, am căutat să Înfățișez aspectele mai importante ale existenței mele americane; modul În care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prezentul acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la „Vatra Românească” adună În paginile lui informații din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd traiectoria propriei experiențe americane. „În rîndurile care vor urma, ne informează autorul În „Cuvînt de Început”, am căutat să Înfățișez aspectele mai importante ale existenței mele americane; modul În care am devenit român-american, felul În care am cunoscut Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trebuie să Însoțească orice lectură. Volumul este precedat de două studii introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare În studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată În diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. SÎnt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de necontestat, acestea reprezintă o prelucrare a cursului de limba și literatura română predat de S. în îndelungata sa carieră didactică. Dacă studiile monografice despre Grigore Ureche și Aron Pumnul rețin atenția într-o mai mică măsură, lucrarea cu caracter autobiografic Familia Sbiera, după tradițiune și istorie și amintiri din viața autorului (1899) este impresionantă prin bogăția informațiilor. SCRIERI: Aron Pumnul. Voci asupra vieței și însemnătăței lui, precum și scrierile lui mărunte și fragmentare, Cernăuți, 1889; Traiul românilor înainte de fundarea staturilor naționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
-l contrarieze singur pe Pașka într-o înfruntare. Dar mulțimea are un curaj foarte specific. I-a răspuns un mârâit indignat. Pentru a liniști spiritele, am precizat pe un ton conciliant: - Ba nu, nu sunt scorneli, Pașka! E un roman autobiografic. Tipul acela, după revoluție, a fugit într-adevăr din Rusia cu iubita lui și, apoi, la Paris, a fost asasinat... - Și atunci de ce nu le povestești despre ceea ce s-a întâmplat la gară, hm? Am rămas cu gura căscată. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
perioada interbelică și cu atât mai puțin ulterior. Prin originalitate și substanță însă, ocupă un loc de frunte în literatura dramatică a acestei întregi epoci. Singură contribuția lui Camil Petrescu îi poate sta alături. Hronicul și cântecul vârstelor, o reconstituire autobiografică a copilăriei și adolescenței autorului, cuprinde bogate și sugestive informații asupra mediului său de formație, familial și intelectual. Romanul postum Luntrea lui Caron are stângăcii de poet aventurat pe tărâmul prozei, dar reușește să intereseze datorită stăruitoarelor analogii mitice evocate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
bilingvă, tr. Mariano Baffi, pref. Edgar Papu, București, 1971; Isvoade, îngr. Dorli Blaga și Petre Nicolau, pref. G. Gană, București, 1972; În marea trecere - En el gran correr, ed. bilingvă, tr. și pref. Darie Novăceanu, București, 1972; Poezie. Teatru. Proză autobiografică, I-II, îngr. și pref. G. Gană, București, 1972; Ceasornicul de nisip, îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj, 1973; Opere, I-XII, îngr. Dorli Blaga, pref. Șerban Cioculescu, București, 1974-1995; Poeme - Gedichte , ed. bilingvă, tr. și pref. Wolf von Aichelburg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]