4,354 matches
-
Rage, țârâie, boncăluiește. Femela n-are de niciunele, ba mai și tace pe deasupra. La om e tocmai pe dos. Femeia e frumoasă și înzestrată cu tot felul de podoabe de la natură. Pe când bărbatul, uită-te la el, burtos, chelios și bântuit de neputințe... Jenică nu se încumetă să avanseze pe tema asta. Își puse mâinile pe genunchi, ca să-și ascundă burta. — E tare gagica... Și uite-o cum calcă pe tocurile alea, înțepat, parcă ar merge pe boașe. Asta de unde-ți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a exercitat un prestigiu asupra mea), camarazii mă ironizează ca "intelectual". E de la sine înțeles că antipatia mea, din păcate în bună parte filozofică, pentru cărți se unește cu o indiferență tot atât de mare pentru scris. Mania de a fi autor bântuia și printre colegii mei de școală, și nu e unul care să nu fi compus măcar o poezie. La liceu, colegii scoteau și o revistă, și cred că sunt singurul care am rezistat și n-am colaborat cu nimic. Când
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ilegitimă, "socialul", sunt obiectele unor ideologizări care se remarcă prin tentativele constante de reconstituire a unei bipolarizări obsesive a postùrilor intelectuale, în timp ce împărțirea politico-economică a lumii este de acum înainte desuetă. Totul se petrece ca și când nostalgia unui univers binar ar bântui spiritele în așa măsură încât ar fi necesară readucerea în scenă a unor eponime antagonice: frontul celor care rezistă mondializării și corpul susținătorilor ei. Rigidizarea antinomiilor sărăcește gândirea și reduce logici și procese la niște efigii care îi aruncă pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lăsa purtați și transformați de definiția pe care ne-o dă celălalt. Acest eroism în cotidian de care ne amintește J. Salomé (2002) reprezintă "o formă de opoziție față de forțele constrângătoare și rareori precizate sau denunțate ale terorismului relațional care bântuie, se impune și își lasă amprenta sub forme diverse și subtile sau izbucnește în variantele violente, atât în relațiile apropiate, intime, conjugale sau parentale, cât și în contexte mai largi, în relațiile profesionale sau sociale" (p. 117). Se întâmplă însă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acceptăm în sinea noastră furia care ne încearcă, să-i cuprindem toată amploarea și să nu facem comerț cu ea. Este o etapă fundamentală: aceea de a recunoaște că suntem furioși și că acceptăm toate viziunile și fantasmele care ne bântuie, că acceptăm imaginile violenței care ne trec prin minte: să le aruncăm pe fereastră, să le călcăm în picioare, să le strivim sub roțile mașinii etc. "Acceptarea în sinea noastră a acestor imagini ale violenței are efectul mormanului de farfurii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este lucru blestemat, după cum diabolismul femeii, care sperie și pe dracul, este tot o observație morală a poporului, condensată într-un proverb și ilustrată printr-o delicioasă serie de întâmplări, în care Satana este deplin umanizat. Spiritul caragialian nu este bântuit de spectri; artistul lucid, utilizează fantasticul cu tehnică savantă și își explică simbolurile cu deosebită clarvedere; întrupat în om, diavolul din La conac este același duh al răului, ca și Spânul din Povestea lui Harap-Alb al lui Creangă; când este
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
lui Aghiuță (devenit kir Ianulea, negustorul bucureștean trăitor în ,,miezul târgului’’, lângă hanul lui Manuc nu este de conceput dacă nu ținem seama de împrejurarea că el, Aghiuță este capabil să simtă și să se poate comporta ca și om. Bântuit de slăbiciuni, apăsat de frică și de complexe el știe ce îl așteaptă intrând în pielea unui om. În ceea ce priește însușirile Acriviței, ,,îndrăcita’’ consoartă a lui kir Ianulea, este de reținut un amănunt pe care naratorul îl avansează din
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sigură de acest lucru!) sunt tot atâtea incidente distribuite pe axul narativ al povestirii, al căror coeficient de satanism se lasă mai mult bântuit decât perceput cu obiectivitate și evaluat ca atare. Tot așa, însuși episodul rătăcirii în noapte agitată bântuită de vifor, se derulează sub semnul aceluiași mod de a recepta faptele, chiar dacă acestea sunt de o spectaculozitate sumbră, generatoare de spaime irepresibile. În acest moment, Caragiale, scriitorul care se amuzase de atâtea ori de ,,romantism’’, este împins spre situația
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sau depresive. Studiu de caz Ce mai urmează după medicație, psihiatri, disperare și supradoză? După ce ai străbătut toate aceste sentimente. Cine e prea politico încât să nu se întrebe? Cine știe ce urmează? Cu ce am greșit? De ce? Și gândul care mă bântuie cel mai mult, când se va întâmpla din nou? Apoi, sunt neplăcerile medicamentele care trebuie luate, resentimentul, uitarea. Cărți de credit respinse, facturile care trebuie acoperite, explicații la locul de muncă, scuze, amintiri intermitente, vagi cu privire la oameni (ce am făcut
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
scrise, ca de obicei în astfel de cazuri, prin adaptări fortuite la subiecte dictate de soartă; esențialul era însă repunerea în condiția jurnalului meu noician. Supremă formă de răsfăț - am reușit să mă conving că numai aici, unde spiritul nicasian bântuie pur și unde eu mă simt apt să-l fixez, reușesc să-mi scriu rândurile acestea, născute din ideea că în ele supraviețuiește ceva de preț, fie și în forma neîngrijită și grăbită a unor note de jurnal. Mă simt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
are mai mult de zece auditori și încercînd uneori evadări disperate în poezie, în eseu sau în câte un dialog din Platon. În persoana lui, Noica s-a izbit mereu de un mare șovăitor, în fond de acea pacoste care bântuie adesea cultura noastră, a celor care refuză "să atace", lăsând viața să vină peste ei și să-i manevreze după bunul ei plac. Sorin este de fapt un astenic, bântuit de o înzestrare pe care morbida lui neîncredere în sine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de un mare șovăitor, în fond de acea pacoste care bântuie adesea cultura noastră, a celor care refuză "să atace", lăsând viața să vină peste ei și să-i manevreze după bunul ei plac. Sorin este de fapt un astenic, bântuit de o înzestrare pe care morbida lui neîncredere în sine a boicotat-o, aproape a reprimat-o, făcând astfel totul pentru a se așeza în tabăra celor care-și trăiesc înfrîngerea într-o manieră fictivă și proiectivă, înainte de a fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
terminat prin a declara că face parte din specia "consumatorilor culturali" și nu a "producătorilor"; și că, mai mult decât scrisul, îl atrage ideea de a acumula pentru propria lui plăcere, că se simte un veșnic student și că îl bântuie gândul de a-și relua latina și de a se apuca să învețe ebraica. A acceptat cu greu să înceapă traducerea dialogurilor logice din Platon, pentru volumul VI al ediției, și acum, când scriu toate acestea, îl aud răsfoind o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
amintit de plimbările noastre pe străduțele acelea care șerpuiau printre vile de oameni bogați, ascunse toate între copacii unor grădini somptuoase, apoi pe drumuri prin pădure, încercînd să refacem "turul Păltinișului", arși de dorul de acasă, de Noica, de prieteni, bântuiți de proiecte culturale care urmau să "salveze" lumea de acolo și speriați, oarecum, că lucrurile de "acolo", situate în spațiul incert dintre istorie și mahala, se petrec fără noi. Mi s-a făcut nespus de dor de acel Andrei cald
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să pună pe picioare un Muzeu de Artă Contemporană în clădirea "Casei Poporului", a constatat că partea "invizibilă" a edificiului, cea din spate, devine treptat o ruină: fațada cade, terenul este invadat de bălării și oțetari. În plus, locul este bântuit de legenda (fantoma) unei macarale. Se anunță o vizită a lui Ceaușescu în care e plănuit un tur al clădirii. În locul de care vorbim se afla o macara stricată. Nu putea fi reparată de pe o zi pe alta, nu putea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
arătat relele ce rezultă din starea curat agricolă a unei țări. Cel Întâi rău este o balanță defavorabil[a] a comerțului, adecă banii importați în țară sunt în câtime mai mică decât acei exportați, un rău care de câțiva ani bântuie cu osebire România, care din cauza unii datorii publice, ce se urcă la aproape 50. 000. 000 lei noi anuități, apoi din cauza petrecerei a unui mare număr de români în străinătate, în fine din cauza luxului și a scăderei cumpărăturei de producte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sterp, uscat sau apătos, cald sau rece, reprezentând un șes adăpostit sau un rozor pietros. Pomii frâng forța vânturilor și conservă timp îndelungat umezala care contribuie la formarea nourilor. De unde se esplică că, pe când țările pleșuve adese ajung a fi bântuite de secete îndelungate și vijelii, țările încarcate de pomi arareori duc lipsă de umezeala atât de priincioasă plîntelor. În țările locuite de români condițiunile naturale și economice, cu puține escepții, sânt priincioase, pe alocurea foarte priincioase culturei pomilor. Cu toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de pământ și de ceramică puternic zgurificate, iar incendiul se vede a fi fost un act de mare violență, produs de populații din afara spațiului ocupat de oamenii locului cu așezări și viață sedentară. Este începutul șirului de vicisitudini ce vor bântui aceste meleaguri secole în șir. Din studiul materialelor din așezare se poate ușor observa un mod de viață destul de apropiat, în ceea ce este esențial, de cel al țăranilor din timpurile ce vor urma. Epoca metalelor Cum bine se știe, această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gavril Conachi, găsim notate detalii, după obicei, de cheltuielile făcute în contul bisericii de la Umbrărești, aspect despre care vom da amănunte într-un alt capitol. Gavril Conachi a avut trei băieți și două fete, toți ajunși la maturitate, unii însă bântuiți de maladii greu de vindecat pe acele vremuri, grăbindu-le sfârșitul vieții. Iată care au fost urmașii: Ion, născut în ziua de 25 februarie 1778, deci la un an după căsătoria părinților săi, a fost o fire melancolică și foarte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
copărtași, ceea ce nu s-a întâmplat. Numeroasele dosare din fondul arhivistic al Judecătoriei ținutului Tecuci și de la alte instanțe cuprind între coperțile lor jalbe, rapoarte, citații, adrese, jurnale (procese-verbale) de constatare etc., stau mărturie a frământărilor ce au continuat și bântuit lumea răzășească umbrăreșteană. De fapt, fenomenul s-a petrecut aidoma în toate satele cu stăpânire răzeșească din această perioadă. Iar procesele acestea se prelungeau cu anii. Explicația situației la care s-a ajuns este, totuși, ușor de găsit și rezidă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Royer (2001) a descris de mult lipsa acută în Canada a politicilor publice în domeniu. Munca didactică rămâne concepută, în general, ca o muncă solitară, iar ideea școlii-comunitate, deși progresează în scris, nu progresează deloc în formare. În Franța, unde bântuie antipedagogia, simpla existență a unei formări pentru profesorii din învățământul secundar în afara disciplinei respective (matematică, franceză, istorie etc.) este mereu discutată. Ce se întâmplă în realitate în IUFM-uri? O formare vizând tehnici pedagogice care impietează asupra formărilor disciplinare sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru ochiul deschis al pământului din casa mea. Casa mea a înghețat propriul stat Casa mea nu mai gătește nici un fel de carne. Nici o căldură Nici o omenie împinsă la colț Nici o jale Nici o casă proprie Povestea împuțită a vieții mele bântuie casa mea părăsită Și îl zăpăcește pe pocitul de Sepp. Așa cum arăta către el, Nu a trăit viața întreagă a nici unui om Numai durerile unui corp Din al cărui întreg Ar fi putut să fie el (mai cosește un pic
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Inima de găină a depus-o între timp în interiorul unei pâini, ceea ce îl inspiră să își dea jos chiloții pe care nu și i-a mai dat jos de șapte ani. Și firește că aproape că moare, în timp ce cu ochii bântuiți de nebunia norocului încearcă să înghită pe nemestecate ca pe dumicatul sfânt acești chiloți. EA: Există o colibă de grădină, și o căsuță puțin mai la o parte ca scenă. În căsuțe crapă cu precădere persoane cărora le aparțin colibele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și amestecă sucul de roșii cu șnaps și sare și piper. FRATELE LUI MARIEDL: Scutește-mă cu atenția ta cu tot. Totul nu-i decât ispășirea pedepsei supreme la toate fărădelegile, care cu mult înainte de inventarea tribunalelor pe lumea asta bântuia pe aici. MAMA LUI MARIEDL (către tatăl lui Mariedl): Lasă băiatul. Băiatul e liniștit. A fost liniștit în ființa sa liniștită. Băiatul e bun. MARIEDL: Iar am fost nesimțiți în miezul pământesc al hranei noastre. Păi cât e de greu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
oastea polonă, după ce-l învinsese pe Mihai Viteazul, pentru a-l înscăuna pe Simion Movilă. Din relatările călătorilor străini reiese că satele din zona Bârladului, în anul 1612, erau aproape în întregime distruse și jefuite, iar la 1661 au fost bântuite de ciumă. Încercarea pe Ceramică prefeudală sec. VIII-X: 1-2 Lichitișeni; 3 - Lozinca; 4 - Lespezi, Homocea; 5-6 Bâtca - Oituz; 7 - Rădeni (reproducere după revista ,,Carpica’’) care a întreprins-o Dimitrie Cantemir, voievodul-cărturar al Moldovei, de a pune pavăză țării închinând-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]