3,148 matches
-
fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
original a fost reintegrat în structura sa, și acesta parțial folosit în locuri unde nu a stat inițial. Construcția și-a pierdut vechile proporții în elevație, structura de lemn fiind ridicată mult peste nivelul vechii streșini, cu două rânduri de bârne, diferența observându-se în imaginile anterioare renovărilor și în comparație cu zidăria rămasă neclintită pe latura de sud. O altă schimbare semnificativă a apărut în fața intrării, unde a fost adaus un pridvor de lemn, fără legătură cu istoria vechiului lăcaș. Intrarea a
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
păstrează o grindă originală decorată cu funie peste cele trei uși spre altar. Bolta joasă reproduce forma curbă anterioară. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate, fixate între ele cu cepuri. Bârnele au fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Portalul
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
uși spre altar. Bolta joasă reproduce forma curbă anterioară. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate, fixate între ele cu cepuri. Bârnele au fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Portalul, refăcut parțial după modelul celui anterior, și grinda peste uși
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
copilul. De data aceasta autorul este ninja, care asistase la toată bătălia și îl răpise acum pe copil, ducându-l într-un turn părăsit de la marginea mării, pentru a-l ademeni și pe Jack înăuntru. Interiorul turnului este brăzdat de bârne în toate direcțiile. Jack vede copilul legat fedeleș și atârnat de o bârnă și îl eliberează, evitând în ultima clipă un atac din umbră al luptătorului ninja. Copilul fuge afară. După câteva alte atacuri surpriză, eschive și scurte dueluri, Jack
Samurai contra ninja () [Corola-website/Science/319448_a_320777]
-
îl răpise acum pe copil, ducându-l într-un turn părăsit de la marginea mării, pentru a-l ademeni și pe Jack înăuntru. Interiorul turnului este brăzdat de bârne în toate direcțiile. Jack vede copilul legat fedeleș și atârnat de o bârnă și îl eliberează, evitând în ultima clipă un atac din umbră al luptătorului ninja. Copilul fuge afară. După câteva alte atacuri surpriză, eschive și scurte dueluri, Jack își dă seama că are de-a face cu un luptător shinobi, care
Samurai contra ninja () [Corola-website/Science/319448_a_320777]
-
marginea drumului, cântând din instrumentul lui de suflat. Jack se va opri să asculte, vrăjit, și va lăsa garda jos. Atunci Jujunga va sufla prin instrument o săgeată otrăvită, care-l va înțepa pe Jack în gât, fatal. De pe o bârnă a cabanei, personajul misterios îmbrăcat în armură, care asistase neobservat, îi combate planul aborigenului: Jack îl va auzi când va trage aer în piept să sufle și se va feri de săgeată. Gentilomul îi dă dreptate necunoscutului și își prezintă
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
o stea de aramă. Cădelnița era tot din aramă. Cărțile bisericii erau: o evanghelie, un liturghier, un minologhion și un "apostoleriu". După edificarea noii biserici, vechea biserică a fost demolată iar lemnele au fost vândute unor săteni. O parte din bârnele pictate dar și ușa bisericii se puteau vedea până aproape de zilele noastre folosite la magazia construită în curtea casei lui Grigore Borcutean. O altă parte din lemnele bisericii au fost folosite la construcția unui căsoi, aflat pe hotar, spre satul
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
CĂLĂRIE A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE * Font 7* Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 7 *) Descrierea traseului aplicativ: Alergare 5m, ridicarea mingii medicinale de 3 kg, alergare pe planul înclinat, deplasare în echilibru pe bârna de gimnastică, coborâre prin săritură în adâncime pe salteaua de gimnastică, rostogolire înainte, alergare 5 m până la capra de sărituri, așezarea mingii medicinale pe capră, trecerea pe sub capră, recuperarea mingiei și alergare înapoi pe lângă obstacole până la linia de plecare. B.
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
trei camere. Acolo m-am simțit prima dată „Acasă”. Înconjurat de dragostea lor, ocrotit de dragostea acelor pereți modificați de ei în transformarea atelierului în casă. Copilăria mi-am petrecut-o la țară la bunici. O casă țărănească solidă cu bârne groase de lemn, cu temelie din piatră de râu, cu obloane grele de lemn. La tinerețe mi-a venit și mie rândul să-mi construiesc o casă. Evoluția societății mi-a ușurat munca. Am cumpărat-o. Firesc, așa cum au făcut
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
dar și pescuiau. Îmbrăcămintea era făcută din lână de oaie și din cânepă. Dacă la șes locuințele erau făcute din nuiele împletite pe pari și zidite cu pământ, la deal și la munte ele erau făcute din lemn, folosindu-se bârnele încheiate. Conducerea o avea regele, ajutat de un sfat de nobili, și mai era consiliat de un preot. Dacii se ocupau cu extracția și prelucrarea metalelor din care confecționau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase și monede
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
de numeroase descoperiri arheologice constând în ceramică, monede și obiecte de podoabă. O altă așezare din secolele IV-V d.Hr., compusă din șapte locuințe a fost cercetată în zona Curții Domnești. Fiecare locuință are o încăpere cu pereți din bârne și un cuptor de ars ceramică. S-a găsit ceramică lucrată cu roata, dar și cu mâna, precum și o fibulă de bronz. Putem considera că aici era o comunitate sătească autohtonă continuatoare a comunității daco-romane. Cercetările efectuate in zona Băncii
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
care slujeau, în 1681, preoții Gheorghe, Mihai, Gheorghe și Găină; transferată în posesia uniților după 1701, aceasta apare menționată pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). La o dată neprecizabilă, în paralel cu aceasta s-a ridicat încă un edificiu, tot din bârne, în cimitirul vechi din hotarul nordic al localitătii menționat si el în izvorul cartografic austriac citat; pe un "Liturghier" (București, 1728), păstrat la Silvașu de Jos, este însemnat: „Această Sfântă Liturghie iaste a sfintei beserici acei din deal a Hațegului
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
și-n zări se-mplântă, / luna prin zăvoi se pierde / ca o șea de aur verde". («8» / "ibid"., p. 47 sq.). În ciclul al treilea, "Țara," «vechi tărâm cu doine legănate, / unde Corbea putrezea în ocne joase, / între vipere ca bârnele de groase / și-ntre broaștele cât ploștile umflate...», cu «iezăre cu funduri de vioară, / peste gresii, peste zale de bicaz», cu apele în «chiote albastre de pandur», dând «buzna-n dimineți / cu spinări sbârlite de mistreți / și lichide vulpi de
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
anterior de ieșirea DN din oraș, unde un indicator arată o străduță aflată pe stînga sensului de mers. Cu mașina se poate merge numai pînă la o punte aruncată peste Cuiejdi, de unde accesul se face pe jos. Clădirea este din bârne de brad. Actual restaurarea nu este terminată și cercevelele ferestrelor nu au geamuri, astfel că icoanele dinăuntru și iconostasul sunt supuse variațiilor termice și de umiditate ambientale. Nu se slujește în biserica de lemn, ci în cea nouă. Este situată
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
de umiditate ambientale. Nu se slujește în biserica de lemn, ci în cea nouă. Este situată în Văleni pe strada Magnoliei, având drept ctitori mai întâi de Petru Rareș și apoi de Alexandru Lăpușneanu în 1574. Construcția este executată din bârne și scânduri groase de brad și de ștejar pe temelie de piatră, fiind de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale și cu altar pentagonal, clopotnița aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Acoperișul de
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
vedere cronologic ele acopereau în întregime secolele XVI și XVII, iar ca factură artistică multe dintre ele se impun printre cele mai reușite creații ale genului iconografic. Este citorie din 1774 a lui Ioil Egumen de Bisericani. Este construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Grigore III Ghica. Vechea sinagogă a fost de piatră, dar de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a mai îngăduit decât ridicarea unor sinagogi de lemn, ceea ce explică și materialul folosit la construirea acestui monument. Construcția este făcută din bârne groase învelite cu taban atât la interior cât și la exterior. Temelia înaltă de piatră face ca intrarea în edificiu să se realizeze prin coborârea mai multor trepte, iar interiorul se prezintă ca o galerie închisă cu două etaje la
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
bisericii, considerându-i ca ctitori pe strămoșii familiei Scriban (originari din Burdujeni). Biserica a fost restaurată capital între anii 1794-1796, prilej cu care s-a modificat planul inițial (prin adăugarea spre vest a unui spațiu cu rol de pronaos din bârne de brad și construirea pe latura sudică a noii încăperi a unui pridvor de piatră) și s-au înlocuit elementele de lemn, deteriorate. Cronica parohiei consideră anul 1794 ca an al ctitoririi, acesta fiind înscris în pomelnicul-triptic, împreună cu numele celor
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
a)m scris eu ctitori Petru ot Bot(o)șani”" și "„Supt ac(e)astă cruci odihnești trupul răposatului robului Dumnezeu Vasili .icu din ...”". Crucile sunt parțial acoperite de mușchi și au inscripțiile parțial șterse de vreme. este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Supt ac(e)astă cruci odihnești trupul răposatului robului Dumnezeu Vasili .icu din ...”". Crucile sunt parțial acoperite de mușchi și au inscripțiile parțial șterse de vreme. este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată și era inițial deschis, având accesul spre est. El avea un parapet mediu de piatră, pe care se sprijineau patru-opt stâlpi fasonați. Ulterior, pridvorul a fost închis cu bârne de stejar, fiind practicate cu acest prilej două deschizături pentru ferestre în pereții de est și de vest ai pridvorului. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
conturul marcat având deasupra sa o decorație geometrică din romburi și linii frânte. Aceleași elemente decorative din linii frânte și romburi sunt întâlnite și la ancadramentele ferestrelor. Pronaosul actual de formă dreptunghiulară (3.65x4.40 metri) a fost construit din bârne de brad încheiate în „amnare”. El are o fereastră pe latura de vest (0.30x0.40 metri). Inițial, pronaosul actual avea rol de pridvor. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.40x7.25 metri), cu câte două ferestre de
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]