KorAP: Find »[drukola/base=bănui & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...107 108 109 ...472 >

11,781 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241

izbuti să ajungă până la marginea superioară a inciziei. Cel care scrijelise zidul trebuie să fi fost cam de aceeași Înălțime cu dânsul. Văzuse cândva unul dintre acele semne ale răului pe o carte de farmece sechestrată În casa unui om bănuit de vrăjitorie. Acesta fusese prins În timp ce evoca nălucile morților și fusese predat Inchiziției, odată cu toate hârtiile găsite. Se spunea că fusese transportat În butuci, Într-un car acoperit, direct la Roma. Nimeni nu mai aflase nimic despre el. Pe vremea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
să vândă În piața de pe Lungarno câteva recipiente din sticlă care au fost recunoscute ca provenind din prăvălia meșterului Teofilo. Acum e la Stinche, la tortură. Se declară nevinovat, dar nu va dura prea mult. Cum vezi, greșești când Îi bănuiești pe cei din Como. Dante Își imagină fața răvășită a lui Giannetto, În mâinile soldaților. Milogul acela nu avea nimic de a face cu crima. Cel mult, putea să fi prădat prăvălia profitând de moartea spițerului. Se pregătea să Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
alergau cu brațele Întinse ca să pună mâna pe el. Recunoscu plin de mânie tunicile gărzii mercenare a lui Acquasparta. Era și omul care Îl insultase pe treptele legației pontificale. Bastarzii aceia Începuseră deja să Îi ajute pe Negri, așa cum el bănuise dintotdeauna. Iar acum erau gata să Îl Înlăture, dacă nu pentru alt motiv, măcar ca să elimine un martor al afacerilor lor. Se simți pierdut, un șoarece În ghearele pisicilor. Apoi, desluși o posibilă cale de scăpare. Pe o latură a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
mare și de tărâmuri Îndepărtate decât ai putea crede dumneata. Dar Îmi Închipui că știi. Nu pari surprins să mă vezi. — Nu. Știam că ne vom Întâlni. Și poate că acesta e locul cel mai nimerit... Cum de m-ai bănuit pe mine? Întrebă venețianul după o lungă pauză. În glasul său era o curiozitate sinceră. Parcă nu știa ce să facă, sau parcă aștepta pe cineva care să Îi acorde un sfat ori să Îi dea un ordin. Poetul Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
fi grăbit să pună capăt Înfruntării. Poate că, asemenea unui mare actor, nu voia să părăsească scena fără un ultim gest de bravură, fără un ropot de aplauze la adresa ingeniozității lui. — Și nimeni din Cerul al Treilea nu te-a bănuit vreodată. Și nici pe Antilia, ascunsă Între zidurile Paradisului precum ultima prostituată. Dar de ce Teofilo? Cum a fost prins spițerul În plasa morții? Întrebă Dante. Ai fost cu adevărat abil. Să caute să-l măgulească putea fi singurul mod de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
precum ultima prostituată. Dar de ce Teofilo? Cum a fost prins spițerul În plasa morții? Întrebă Dante. Ai fost cu adevărat abil. Să caute să-l măgulească putea fi singurul mod de a câștiga timp. — Cunoștea secretele metalelor. Ale pietrelor. Și bănuia ceva despre originea Antiliei. Văzuse cuprul pur În minele din patria sa. Știa că arama aceea nu există pe pământurile cunoscute. Am Încercat să Îl cumpăr și pe dânsul cu o sticluță de chandu. Am nădăjduit că, mai mult decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209

Înfiorați de o plăcere subită, devin volubili și exuberanți, spun tot ce știu și Încă ceva pe deasupra despre acel cineva glorios și exemplar, cu un aplomb evocativ care ar suna Înduioșător dacă n-ar fi puțintel cam ridicol prin exces. Bănuisem Întotdeauna În belșugul lor de vorbe aprinse dacă nu convingerea, măcar speranța secretă că o părticică din prestigiul celebrităților În cauză se transferă și asupra empiricilor lor exegeți, prin simplul fapt că și unii, și alții aparțin aceleiași geografii. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
sale. Și asta doar pentru că părerea mea despre politică, politicieni și tot ce ținea de această sferă era una peiorativizantă, ca să nu spun mai rău. Ba spun: era, pur și simplu, lamentabilă. N-am avut niciodată confirmarea zvonului. Nici infirmarea. - Bănuiesc că ești curios să afli ce s-a Întâmplat cu așa-zisa mea dispariție de după Congresul de la Paris, nu-i așa? Ba bine că nu. Ce mai contau micile nedumeriri punctuale, gen de unde știa profesorul că o să-l caut și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
până acum, dar absolut niciodată, nu mă gândisem la moarte. La moartea mea mă refer. Omisiune gravă, de neiertat, pentru că, vorba unui prieten al tatei: domnule, o dată moare omu’ În viață, ce pana mea... 10 Sper că nu mă vei bănui de patetisme ieftine dacă spun că Întreaga noapte a fost pentru mine un lung coșmar cu ochii deschiși. Un raționament prăpăstios, dar Înfricoșător În simplitatea lui, mă Împingea fatalmente spre concluzia că În ziua (sau, În cel mai fericit caz

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
sună a germană toată ziua - limbă cu care Shakespeare nu prea avea tangență, Între noi fie vorba. Ca să vezi de ce probleme de acuratețe culturală Îmi ardea mie! Revin. Cealaltă posibilitate - mult mai probabilă, de altfel - consta În Împrejurarea nefericită că, bănuit și creditat aiurea cu deținerea habar n-am cărui secret - document, obiect, informație -, În clipa când torționarii se vor fi convins că-și făcuseră iluzii, că mă supralicitaseră și că, de fapt, n-aveau ce să scoată de la mine, mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
alta... Întrebarea era: ce credeau ei că știu? Ce lucru grav și important, care Îi interesa Într-o asemenea măsură Încât nu s-ar fi dat În lături să mă suprime? Atenție, mi-am spus În gând, nu trebuie să bănuiască pentru nimic În lume ce Întrebări Îmi umblă prin creier. Ceva Îmi spunea că amenințarea inițială plutea, la fel de consistentă, asupră-mi. M-am silit să par degajat și nepăsător: - Și cu ce argumente v-a convins doctorul Wagner să-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
pentru ce trebuie să-i fiu recunoscător... - Cu singurul argument imbatabil În astfel de cazuri: acela că ne puteți fi de folos mai mult viu decât mort. Punct ochit, punct lovit - asta vrusesem să aud: că au nevoie de mine. Bănuiam sau intuiam asta, dar o certitudine e cu totul altceva. De acum, totul, sau aproape totul, se reducea la inteligenta gestionare a situației. Numai să mă țină nervii! - Sper că voi avea curând ocazia să-i mulțumesc personal pentru... - Doctorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-mi amintesc să fi stabilit ceva privitor la vreo Înregistrare. Nu suport exibiționismele vocale de nici un fel, mă enervează cumplit. Am motivele mele, te rog să mă crezi. Așa... Pune-l pe masă și nu te mai mira atât: am bănuit manevra de la Început. Intenționat m-am Întrerupt și te-am urmărit atent: când te-ai ridicat, ai băgat mâna În buzunar și ai apăsat butonul de pauză. Vroiai, probabil, să nu irosești banda pe un dialog care n-avea a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
care se adăuga mulțimii anterioarelor Întrebări fără răspuns, pe care tentativele mele de a le surmonta prin deducții și presupuneri nu le clintiseră o iotă. Cu această concluzie deprimantă În minte, pășeam puțin mai târziu În sala Consiliului, situată, așa cum bănuisem, la un etaj inferior. Mă Însoțea, cine crezi? Dezagreabilul taciturn care mă interceptase la aeroport. Începusem să cred că e un soi de băiat de serviciu, folosit, după Împrejurări, ca șofer, bodyguard, curier și alte asemenea. Personal, pentru astfel de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
bine, se conturează, ba chiar se Încheagă și se dezvoltă ceea ce În manuale numim epoci de Înflorire a vieții sociale, a civilizației și așa mai departe. În pofida aparențelor, asemenea momente sau perioade fericite sunt multe, mult mai multe decât am bănui, judecând după rezultatele globale ale derulării vieții lumii. Am Încercat să inventariez și să analizez astfel de fenomene, de tendințe, de impulsuri generoase ale istoriei În toate articulațiile și detaliile lor, iar concluzia a fost surprinzătoare, ca să nu spun de-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
cu mine. Ca să vezi! Asta Înseamnă că nu mă Înșelasem foarte tare. - Mister Adam, a Început el plin de o deferență de care nu-l credeam În stare, aș vrea, În primul rând, să tranșăm o chestiune de ordin personal. Bănuiesc că nu purtați cea mai frumoasă amintire primei noastre Întâlniri, dar Încercați să Înțelegeți: Împrejurările excepționale presupun măsuri excepționale, și ele nu sunt Întotdeauna deosebit de agreabile. Va cer scuze pentru grosolănia cu care m-am purtat În calitate de șofer. - De ce? Conduceți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
construită artificial. Dacă simțiți impulsul să fiți uimit, vă rog: be my guest. Oricine În locul dumneavoastră ar fi la fel, așa că nu vă jenați. Și ca să vă scutesc de un efort inutil, vă voi răspunde neîntrebat și la problema care bănuiesc că vă frământă În momentul de față. Acest Pământ a fost creat - repet, artificial - pentru a servi drept poligon experimental. Unul extrem de vast și de complex, dar atât: un poligon experimental. Dacă aș fi fost absolut convins că individul Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
ce auzeam: creierul mi se blocase În stare de excitație maximă pe ce-mi spusese Eveline mai devreme. Eram satisfăcut și Îngrijorat În același timp, iar amestecul nu se dovedea foarte confortabil. Așadar, nu greșeam, accidentele nu erau accidente, după cum bănuisem, fără a avea curajul să merg până la capătul gândului. Alternativa „ceva sau cineva” care Își lua libertatea să intervină În desfășurarea unor evenimente se redusese la jumătate. Dacă doamna psiholog nu bătea câmpii cu grație, speranța Într-un „ceva” abstract

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
oamenilor - simplu joc de aparențe și nimic mai mult? Dificil de admis, mai ales pentru un istoric, Îmi dau seama. Încearcă totuși să Înțelegi că era nevoie vitală de o asemenea mișcare de suprafață, pentru ca, dincolo de ea, nimeni să nu bănuiască, măcar, umbra inițiatoare și ordonatoare a Centrului. Și când spun „vitală”, folosesc termenul În sensul său cel mai propriu. Caută să ieși pentru câteva clipe din pattern-ul gândirii comune, să privești totul de la o altă Înălțime. Nu numai În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-i ieșea... din mână, din gând, nu știu... și i se umplea pieptul de satisfacție văzând că „este bine” și că poate avea, prin urmare, sentimentul robust al datoriei Împlinite?! - „Un plan” vrea să Însemne că a avut un proiect - bănuiesc că asta ați Încercat să sugerați, nu? - Desigur. - Îmi place fermitatea răspunsului și, mai ales, fermitatea convingerii dumneavoastră că lucrurile nu puteau sta altfel. Vreau să vă atrag atenția că există Însă și alte opinii, aparținând unor persoane demne de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
mă repliez În amintiri - nu mergea, gândurile mi se frângeau la mijloc sau se Încovoiau Încăpățânate În direcția prezentului straniu și apăsător din a cărui carapace nu izbuteam să mă eliberez. Dar hai să lăsăm la o parte considerațiile - previzibile, bănuiesc - pe tema psihologiei captivității; ceea ce se Întâmpla efectiv acolo, partea propriu-zisă de action, cum spun cineaștii, este, cred, mult mai interesantă din perspectiva așteptărilor dumitale. Nu te simți dator să protestezi, Înțeleg foarte bine, nu e cazul să ne ascundem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
că practică uciderea ritualică a copiilor, că pregătirea novicilor include numeroase etape de inițiere secretă, cu conotații magice și oculte, precum și multe alte amănunte la fel de cutremurătoare. Crede tot ce fostul templier Îi mărturisește cu limbă de moarte. N-are cum bănui că tocmai cădea pradă unei mistificări perfide și că omul din fața lui nu se spovedește, ci debitează artistic un text preparat În tainițele Centrum-ului al cărui trimis este. Rămâne convins că a doua zi, când păcătosul este scos din celula

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
am fi incoruptibili. Pur și simplu, n-avem nevoie. Centrul este la fel de bogat pe cât este de puternic. La nevoie, Îi plătim noi pe alții, iar acești alții sunt uneori atât de bogați ei Înșiși, Încât nimeni nu le-ar putea bănui slăbiciunea de a se lăsa cumpărați. Din fericire, tăria oamenilor nu depinde de caracter, ci de sumă. Știi cum se spune: fiecare are un preț. - Eu eram convins că singura voastră metodă de a vă atinge scopurile este crima ori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
sa, căruia i-a turnat În creștet toate nenorocirile și insanitățile cu putință. Comisia a ascultat cu atenție și răbdare, iar la sfârșit, prezidentul ei i-a spus: „Ne-ai prezentat un excelent pamflet, dar, tinere dragă, știința este altceva”. Bănuiesc că nu e nevoie să traduc... În legătură cu ce ai spus, țin să-ți atrag atenția asupra a două aspecte. Unu: este puțin hazardat ca, după numai șaptezeci de ani de existență a comunismului ca sistem politic, să-i aplicăm verdicte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
vizite la sectorul monitorizare. - Vă pot fi de folos cu ceva? m-a Întrebat, Închizând computerul În semn de disponibilitate pentru un dialog oricât de lung. - Sper, altfel nu mi-aș fi permis pentru nimic În lume să vă deranjez. Bănuiesc că sunteți destul de ocupată și n-aș Îndrăzni să vă consum timpul doar de dragul conversației, oricât ar fi ea de plăcută... Protocol ipocrit, cu scuze În exces - ființa mică, blondă și cu ochi albaștri care era Sonia Anderson Îmi stimula

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]