4,386 matches
-
European, 2008 Bibliogr. Index ISBN 978-973-611-539-4 I. Pârvu, Sorin (trad.) II. Bottez, Monica (pref.) 82.01 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIEKE BAL Naratologia Introducere în teoria narațiunii ediția a II-a Traducere de Sorin PÂRVU Cuvînt înainte de Monica BOTTEZ INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Tabla de materii CUVÎNT ÎNAINTE / 9 PREFAȚĂ LA EDIȚIA I / 19 PREFAȚĂ LA EDIȚIA A II-A / 21 Introducere / 23
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se poate situa în afara a ceea ce critică și analizează. Sîntem avertizați că obiectivitatea este o iluzie, atît în privința povestirii ca mărturie, cît și în convingerea cultivată de structuraliști că analiza este o descoperire științifică a adevărului. Teoria pe care Mieke Bal o dezvoltă avertizează și asupra erorii de a reifica modalitățile astfel încît credința în adevărul narațiunii să fie înlocuită de credința în adevăratele obiecte narative. Deosebitul ecou internațional stîrnit de acest studiu se vede in publicarea ediției a doua, adăugită
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se vede in publicarea ediției a doua, adăugită și revizuită, la numai treisprezece ani de la publicarea primei ediții și în pregătirea anul acesta a celei de a treia ediții, care se află sub tipar. În teoria naratologică propusă de Mieke Bal impresionează claritatea discursului, logica și argumentația convingătore a expunerii și gîndirea sistemică, ea stabilind trei niveluri narative și stabilind permanent corelații și corespondențe între ele. Aceste trei niveluri sînt definite în introducere: textul narativ (în care un agent spune o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu este doar să povestească exact ce se întîmplă, uneori redînd cuvintele exacte ale personajelor; el introduce adesea și pasaje descriptive sau argumentative, pasaje importante pentru aprecierea înclinațiilor ideologice sau estetice ale narațiunii. Astfel, aceeași componentă narativă este denumită de Bal actor la nivelul fabulei, personaj la nivelul povestirii și vorbitor la nivelul textului narativ. Vorbitorii pot sau nu pot juca un rol la nivelul fabulei. Așadar, "conținutul" textului narativ este o serie de evenimente legate, cauzate sau trăite de actori
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asemenea, autorea subliniază accentul pe care îl pune pe calitatea de subiect, de agent al unor acțiuni, accent tot mai important în lumina teoriilor critice mai recente, adesea cu o tentă ideologică mai pronunțată (de exemplu feministă sau postcolonială.) Mieke Bal consacră Capitolul 1 al lucrării nivelului textual, preocupîndu-se de conceptul cheie al naratorului și de nivelurile narative. Textul narativ fiind deja definit ca textul în care un agent narativ spune o povestire, ea definește agentul narativ ca subiect lingvistic (deci
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și de nivelurile narative. Textul narativ fiind deja definit ca textul în care un agent narativ spune o povestire, ea definește agentul narativ ca subiect lingvistic (deci o funcție, nu o persoană) care se exprimă în cuvintele ce constituie textul. Bal insistă asupra diferenței autor / narator, subliniind felul în care autoritatea vocii auctoriale poate constitui baza unor forme politice sau subliminal-sociale de cenzură prin intermediul statuării unor anumite interpretări transmise prin procesul de predare / învățare în diverse instituții de învățămînt. În lumina
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
felul în care autoritatea vocii auctoriale poate constitui baza unor forme politice sau subliminal-sociale de cenzură prin intermediul statuării unor anumite interpretări transmise prin procesul de predare / învățare în diverse instituții de învățămînt. În lumina demolării postructuraliste a autorului (Foucault, Barthes), Bal elimină și ea conceptul de autor, chiar și intrinsec, al operei narative așa cum este conceptul de autor implicit introdus de Wayne C. Booth în Retorica romanului (1961; trad. rom. 1976) cu argumentul, neconvingător în opinia noastră, că nu e specific
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
conceptul de autor, chiar și intrinsec, al operei narative așa cum este conceptul de autor implicit introdus de Wayne C. Booth în Retorica romanului (1961; trad. rom. 1976) cu argumentul, neconvingător în opinia noastră, că nu e specific operei narative. Mieke Bal începe cu precizarea importantă că orice povestire reprezintă un act de comunicare lingvistică și deci un vorbitor implicit: (Eu spun:) A fost odată ca niciodată... Bal dărîmă astfel prezumpția că unele povestiri se spun singure, că cititorul chipurile nu ascultă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1976) cu argumentul, neconvingător în opinia noastră, că nu e specific operei narative. Mieke Bal începe cu precizarea importantă că orice povestire reprezintă un act de comunicare lingvistică și deci un vorbitor implicit: (Eu spun:) A fost odată ca niciodată... Bal dărîmă astfel prezumpția că unele povestiri se spun singure, că cititorul chipurile nu ascultă nici o voce (Friedman 1967:127), sau că povestirea dobîndește o obiectivare sporită "prin eliminarea oricărui narator" (Lintvelt 1994:141). Ea clasifică naratorii în funcție de poziția lor vis-à-vis
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
87-106; 72-86). Desigur că nu există nici o povestire, nici un segment de text narativ în care aspectul perceptual să poată lipsi, de aceea nouă ni s-ar părea logic și util ca cele două concepte să fie discutate în corelație. Mieke Bal introduce și exemplifică relevanta clasificare a naratorilor în funcție de gradul lor de prezență în text în perceptibili și imperceptibili, dar nu preia o distincție care nouă ni se pare utilă, și anume aceea de narator credibil și narator necredibil, o distincție
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
implicită la nivelul diverselor aspecte ale povestirii, în special prin personaje și acțiunile lor. Dar această expunere de idei poate fi tratată ironic prin alte aspecte ale povestirii, ceea ce îl poate ține pe cititor într-o stare de alertă comparativă. Bal consacră un spațiu deosebit și descrierii (cele șase tipuri comentate fiind preluate în general din The Modes of Modern Writing de David Lodge, în special motivației sale în discursul romanesc realist, dar o ilustrare textuală mai amplă ar fi fost
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
detaliu diversele funcții ale înglobării unor fabule secundare: de explicare, de paralelism, de determinare și repercusiunile acestora asupra așteptării cititorilor. Un comentariu deosebit de interesant se concentrează asupra textului-oglindă, folosit în tehnica "mise en abîme" cu funcție anticipativă sau retrospectivă. Mieke Bal mărturisește că a exclus în mod deliberat cercetările textuale ale altor discipline precum stilistica, gramatica, sintaxa și semantica, fiind preocupată doar de aspectul narativității textuale. Credem însă că exact în această direcție cercetarea minuțioasă oferită de Mick Short în cartea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
interior. Astfel, stilul indirect liber are un efect de distanțare ironică atunci cînd e folosit pentru redarea vorbirii unui personaj și un efect de apropiere ce creează simpatie pentru personajul al cărui flux al conștiinței este redat în acest mod. Bal își încheie capitolul cu discutarea unui anumit tip de înglobare textuală, cea a unui text cultural, fenomen cunoscut sub denumirea de intertextualitate, introdus de Julia Kristeva in 1969. Două analize a unui text literar (Pierre Menard, autor al lui Don
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
textuală naratologică de mare subtilitate. Capitolul 2 discută povestirea văzută ca cel de al doilea nivel al operei narative cu părțile sale componente, pe care autoarea le numește aspecte, pentru a le distinge de elementele fabulei și de cuvintele textului. Bal identifică următoarele aspecte: organizarea temporală a evenimentelor, ritmul, frecvența, personajul, locul / spațiul și focalizarea. Povestirea este rezultatul unei activități de organizare și ordonare a materialului conținut de fabulă, unde principiul ordonator este imaginația. De aceea aceeași fabulă se poate materializa
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
constant pe parcursul lecturii. Dar manipularea sau chiar jocul cu cronologia evenimențială are diverse funcții în diverse tipuri de discursuri romanești exemplificate atît din literatura secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cît și din romanul modernist și postmodernist. Mieke Bal subliniază dubla liniaritate a textului narativ: cea lingvistică a succesiunii de fraze și cea a evenimentelor de la nivelul fabulei. Întreruperea acestei liniarități este un mijloc de subliniere, de intensificare a lecturii și, astfel, de realizare a unor efecte estetice sau
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
evaluarea lor. Ca și Genette, ea denumește anacronii aceste devieri cronologice care apar la nivelul povestirii în comparație cu cel al fabulei. Dar spre deosebire de termenii grecești analepsis și prolepsis propuși de Genette pentru menționarea unor evenimente trecute, respectiv viitoare, față de prezentul povestirii, Bal utilizează termenii mai puțin pretențioși de retroversie și anticipație. Exemplele comentate ilustrează funcția explicativă sau cauzală a evenimentelor povestite în anacronie, iar posibilitățile taxonomice sînt multiplicate prin discutarea anacroniilor obiective și subiective, punctuale și durative, complete și incomplete, și detalierea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ce nu poate fi analizată din cauza lipsei sau insuficienței informaței, situată de obicei în interiorul unei figuri complexe precum anticiparea în interiorul unei retroversii sau retroversia în interiorul unei anticipații. Ritmul narativ este cel de al doilea aspect legat de temporalitate pe care Bal îl discută preluînd conceptele elaborate de Percy Lubbock și Günter Müller. Ritmul rezultat al raportului dintre timpul evenimentului la nivelul fabulei și spațiul din text, exprimat în rînduri sau pagini consacrate lui în povestire acoperă o varietate de posibilități precum
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
consacrate lui în povestire acoperă o varietate de posibilități precum elipsa, sumarul narativ, scena, ralenti-ul, pauza, prin care unele evenimente (cele semnificative) sînt scoase în prim plan, iar altele din contră, sînt dispuse în plan secund sau chiar ignorate. Mieke Bal relevă subtilitatea și aspectul novator al mînuirii ritmului de către Proust, a cărui operă a făcut și obiectul analizei spiritului critic pătrunzător al lui Genette. Frecvența, relația numerică dintre evenimentele din fabulă și cele din povestire, este cel de al treilea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nivelul povestirii, în care repetiția și iterația sînt modalitățile de subliniere sau estompare a evenimentului individual. Personajul este prezentat ca un aspect cheie al povestirii, deosebindu-se de actorul de la nivelul fabulei prin figura sa antropomorfică și prin individualizarea sa. Bal insistă asupra erorii de a trata personajele ca oameni cu existență reală din cauza trăsăturilor psihice pe care le pot avea în comun cu ei, scăpîndu-se din vedere faptul că investigația critică ar trebui să se mărginească doar la ceea ce ne
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din cauza trăsăturilor psihice pe care le pot avea în comun cu ei, scăpîndu-se din vedere faptul că investigația critică ar trebui să se mărginească doar la ceea ce ne spune textul despre un personaj. Analiza personajelor pe care o recomandă Mieke Bal pornește de la principiul predictibilității ce rezultă din relaționarea personajului la un cadru de referință, adică un fond colectiv de cunoștinte și informații pe care autorul poate socoti că îl are în comun cu cititorii săi. Bal oferă interesante analize ale
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care o recomandă Mieke Bal pornește de la principiul predictibilității ce rezultă din relaționarea personajului la un cadru de referință, adică un fond colectiv de cunoștinte și informații pe care autorul poate socoti că îl are în comun cu cititorii săi. Bal oferă interesante analize ale unor personaje mitice, legendare sau istorice precum Narcis, Oedip, Moș Crăciun sau Napoleon. Numele, vîrsta, sexul, profesia sînt de asemenea elemente pe care se sprijină aspectul predictibil al personajelor, la care autoarea adaugă și experiența literară
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Napoleon. Numele, vîrsta, sexul, profesia sînt de asemenea elemente pe care se sprijină aspectul predictibil al personajelor, la care autoarea adaugă și experiența literară a cititorului, ale cărui așteptări sînt asociate cu apartenența generică a povestirii pe care o parcurge. Bal disecă apoi modul complex în care cititorul construiește treptat imaginea personajelor în interiorul universului narativ prin acumularea unor trăsături fie recurente, fie menționate singular -, stabilirea unor similitudini și contraste cu celelalte personaje (pe baza unor polarități semantice) prin legătura sau discrepanța
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un dezertor poate fi admirat pentru ideile lui pacifiste sau poate fi înfierat ca laș) sau povestirea poate prezenta diverse puncte de vedere lăsînd valorizarea finală la aprecierea cititorului. Spațiul este următorul aspect al povestirii inclus în tratatul lui Mieke Bal, el fiind corespondentul elementului loc / locație de la nivelul fabulei. Spațiul este așadar locul pus în relație cu percepția lui așa cum apare în povestire, adică este "un loc practicat", după cum îl definește Michel de Certeau. Autoarea socotește că simțul vizual, cel
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
des implicate în perceperea unui loc ca spațiu. În construirea conținutului semantic al spațiului, cititorul procedează ca și în cazul construirii imaginii personajului, decelînd determinări ce se acumulează, repetiții, transformări și relații între diversele spații în raport cu cadrul de referință personal. Bal distinge două tipuri de spațiu: spațiul cadru (pasiv) și spațiul tematizat (care joacă un rol activ la nivelul fabulei). Autoarea face interesante referiri la corelarea unor anumite spații cu activități masculine sau feminine, precum și cu genurile literare genul epic cultivă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
activ la nivelul fabulei). Autoarea face interesante referiri la corelarea unor anumite spații cu activități masculine sau feminine, precum și cu genurile literare genul epic cultivă un protagonist masculin, pe cînd cel liric este de obicei asociat cu o figură feminină. Bal analizează în amănunt relațiile dintre spațiu și celelalte aspecte ale povestirii personajele, evenimentele, dimensiunea temporală atrăgînd în permanență atenția cititorului să urmărească sursele din care provin informațiile despre spațiu în povestire. Punctul culminant al capitolului este conceptul de focalizare, concept
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]