2,883 matches
-
evenimente un rol disproporționat de mare în raport cu interesele sale în Orientul european. De fapt, Prusia nu avea interese directe în această zonă. Ea s-a implicat însă masiv aici, în negocieri, pentru a-și satisface veleitățile de expansiune pe țărmurile baltice, pe seama Poloniei. În acea conjunctură, Principatele au alcătuit pentru Friedrich al II-lea obiectul preocupărilor sale ca monedă de schimb. În plan general, regele și-a fixat conduita și în funcție de cea posibilă a Austriei și Rusiei. Albert Sorel o rezuma
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bavariei, von Pfordten, îl socotea supraom și sfânt; i se trimiteau scrisori de genul acesteia: „fraților, trebuie să îndeplinim voința sfântă, a Dumnezeului nostru de pe pământ, Nicolae, și să transmitem copii la recrutare”; la începutul anului 1854 circula în părțile baltice o poezie în limba germană care spunea: „Tu, căruia nici un muritor nu-i contestă dreptul de a se numi omul cel mai mare din câți au existat vreodată pe pământ. Francezul ambițios și britanicul mândru se pleacă în fața ta, roși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ostilă grecilor era cea a noii nobilimii de „mundir”, arakeceeviștii și baronii nemți: I. I. Dibici, E. F. Kankrin, P. A. Kleinmichel, A. H. Benkendorf. Moșiile lor erau situate în nord-vestul Rusiei; ei erau luterani, legați de nemți și de comerțul baltic. Țarul Alexandru I, unul din stâlpii Sfintei Alianțe, aflat încă sub umbrela de idei legitimiste metternichiene, nu putea trece de partea răzvrătiților împotriva sultanului „legitim”, dar ca împărat al Rusiei nu putea ignora interesele Imperiului său în libera navigație prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unități centrale de armonizare, respectiv una pentru sistemul de control intern și una pentru auditul intern, spre deosebire de celelalte țări care au o autoritate centrală pentru ambele componente (Bulgaria, Ungaria), sau numai o singură unitate centrală pentru audit intern (Polonia, țările baltice) sau niciuna (Danemarca, Suedia, Norvegia). Considerăm că situația din România este o situație benefică și va contribui la accelerarea implementării sistemului de control managerial în cadrul entităților. Noua accepție de organizare a controlului intern recomandată de Comisia Europeană are la bază
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de-a lungul stăpânirii sovietice, R.S.S. Moldovenească s-a plasat pe o poziție neprivilegiată în cadrul uniunii. Mai puțin industrializată, mai puțin urbanizată și mai puțin prosperă economic, Moldova putea fi plasată mai curând în Asia Centrală decât alături de Ucraina sau republicile baltice. O altă problemă a descoperirii identității este și aparentul paradox al folosirii lozincii moldovenismului pentru salvarea românismului de la est de Prut. Până la „restructurare”, rezistența la rusificare, lupta pentru drepturile etnice ale vorbitorilor de limbă română din Basarabia a fost posibilă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
-lea conceptul de "balanța de forțe" a fost abordat, însă, "în terms of hitherto unknown confidance and precision"; căci, "by them Europe was clearly becoming a single State-system"4. Deoarece, "the localised "inferior balances" between Sweden and Denmark în the Baltic, between France and the Habsburgs în Germany, and among the 1 Leonid Boicu, Principatele Române în raporturile politice internaționale (1792-1821), Ediție îngrijita de Victor Spinei, Institutul European, Iași, 2001, p. 21. 2 Ibidem. 3 M.S. Anderson, Europe în the Eighteenth
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
deci, avea nevoie de relații cât mai normale cu vecinii săi nemijlociți, adică Prusia, Danemarca și, mai ales, cu Rusia. De aceea, în primii zece ani ai domniei sale Gustav al III-lea a preferat să mențină status-quo-ul existent în spațiul baltic, și să întrețină relații personale cu țarina Rusiei, Ecaterina a II-a30. Cât despre Franța, speranțele puse în colaborarea ei la rezolvarea crizei crimeene au fost la fel de nefondate, deoarece politică ei orientala a contribuit, în măsura hotărâtoare, la consolidarea pozițiilor Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
spațiul german continuă să genereze diverse proiecte de împărțire între ele a acelui spațiu. Concomitent, atenția capitalelor europene, îndeosebi a celor cu interese în Europa Orientala, mai era reținută de "duelul" rusoturc, precum și de eforturile pentru adjudecarea controlului asupra spațiului baltic, între cele două fenomene existând o evidență interdependenta. Implicațiile pe care le-ar fi putut antrena rezultatul final al celor din urmă confruntări au fost considerate că nefiind de neglijat pentru viitoarea poziție în sistemul politic european a unei mari
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sul più importante apparato di Guerra" (s. Ven.C.)44. Totuși, așa cum aflase și Nicolo Venier, temerile Rusiei provocate de o posibilă aderarea a Suediei la planurile antiruse ale Franței nu erau justificate, atunci, de obiectivele politicii suedeze în spațiul baltic. În primul rând, datorită faptului că disproporția dintre puterea militară a Rusiei, concentrată la granițele Suediei, și cea pe care i-ar fi putut-o opune aceasta era atât de flagrantă, încât nu există nici un dubiu în ceea ce privește rezultatele unei eventuale
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
C.)72. Diplomatul suedez mai Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D, 225 Konstantinopel (documentele din acest fond nu sunt paginate). 70 Cf. Sten Carlson, op. cît., p. 35; Ingvar Anderson, op. cît., p. 309. Stewart P. Oakley, War and Peace în the Baltic, 1560-1790, London and New York, 1992, p. 171-172. 71 Cf., raportul lui Curt Bogislav Christoffer von Stedingk, ambasadorul extraordinar al Suediei la Petersburg, din 30 septembrie 1809, în Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet E2D, 671, Moscovitica, 1809. 72 Loc. cît. semnala
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
op. cît., p. 166 și urm. 254 Cf., Martens, op. cît., p. 733. nouă criză intervenita în raporturile cu Franța. Este, deci, de presupus că Marea Britanie a evaluat consecințele pe care le-ar fi antrenat asupra pozițiilor sale în zona baltica, în cazul în care acolo ar fi izbucnit un nou conflict militar. În primul rând, pentru că Rusia nu ar mai fi putut să fie considerată că o virtuală aliata a sa, în iminentul război cu Franța, care a și izbucnit
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
tratatul de la Drottningholm, cercurile conducătoare suedeze nu puteau ignoră perspectivele pe care le avea Rusia de a-si extinde și consolida pozițiile în Europa Orientala. Ceea ce, odată realizat, i-ar fi permis să procedeze în aceeași manieră și în spațiul baltic și să le afecteze, astfel, pe cele ale Suediei. Din această perspectivă, deci, s-a grăbit Mouradgea d'Ohsson să-i atragă atenția marelui dragoman de atunci al Porții Otomane, Gheorghe Constantin Moruzi, cu prilejul unei întrevederi avută, la relativ
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
adăpost de pericolul reprezentat de politică Rusiei în Europa de Nord-Est. Altfel spus, să se creeze un sistem de alianțe care să concentreze întreaga atenție a Rusiei în Orientul European și să lase câmp liber de acțiune Suediei în spațiul baltic. Iată pentru ce, încă în primul capitol al Memoriului sau, Rusia era subînțeleasa ca fiind vecinul "predominat" și "periculos" al Imperiului Otoman. În schimb, el avea și "aliați naturali", între care, pe locul întâi se plasă, firește, Suedia, datorită poziției
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
justificată cu cat dispariția Poloniei de pe harta politică a Europei avea să afecteze și sistemul de securitate al Suediei, în sensul că a oferit Rusiei un spațiu de manevră mult mai larg și multiple mijloace logistice de acțiune în spațiul baltic, în detrimentul intereselor suedeze. Un prim indiciu, în acest sens, s-a concretizat în criză survenita, la sfârșitul anului 1795 și la începutul anului următor, în raporturile Suediei cu Rusia. Ea a fost provocată de eșecul țarinei Ecaterina a II-a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
egipteană, declanșată în urmă invadării Egiptului de către armata franceză comandata de generalul Napoleon Bonaparte, la 1 iulie 1798, datorat, în mare măsură, convingerii sale că numai o strânsă colaborare cu Franța, în problema orientala putea asigura Suediei securitatea în spațiul baltic, a declanșat animozitatea Porții Otomane față de persoana lui Mouradgea d'Ohsson. Ca urmare, incitata continuu de adversarii Suediei și ai Franței, anume, reprezentanții diplomatici ai Rusiei, Austriei și Prusiei, Poartă Otomană a cerut regelui Gustav al IV-lea Adolf rechemarea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
totuși, datorită, așa cum am menționat, simpatiei sale manifeste pentru Franța, să promoveze interesele Suediei în capitala unui Imperiu, în care se intersectau toate interesele orientale ale puterilor europene; interese care, prin repercusiunile lor continentale, afectau și interesele Suediei în spațiul baltic. Mai ales că ostilitatea Mării Britanii, Rusiei și Austriei, membrele celei de a doua Coaliții antifranceze, constituită în primăvara anului 1799, față de orice colaborare suedo-otomană care ar fi putut favoriza, indiferent sub ce formă și în ce măsură, interesele franceze în Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
toate, de Prusia, adversara ireconciliabila a Austriei în spațiul german, si a Rusiei, deși în alți parametri, în Polonia. Aceluiași obiectiv trebuia să-i fie subscrisa și aderarea Suediei la coaliția antifranceză, dată fiind rivalitatea ei cu Rusia în spațiul baltic 145. De altfel, potrivit opiniei cercurilor conducătoare otomane, exprimată de reis efendi, Rasih Mustafa efendi, în cursul unei întrevederi particulare cu Carl Gustaf König, comunitatea de interese dintre Imperiul Otoman și Suedia era reclamata chiar și de poziția lor geografică
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cu Suedia 208. Pe acest fundal, s-a produs, însă, o nouă lovitură de stat la Istanbul, orchestrata și executată de Bayractar Mustafa, pasă de Rusciuc, în urma căreia sultanul Mustafa al IV-lea a fost detronat și 205 "În the Baltic, ăn armed league against British commerce backed by the navies of Russia and Denmark; troops from the Grand Army to seize the port of Lisbon and the Portuguese fleet; în the Mediterranean, a renewal of the designs against Sardinia and
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
2001, p. 25. rivoluzione francese" (s. Ven.C.)2. Tocmai aceste conflicte au marcat și evoluția raporturilor Rusiei cu statele nordice, îndeosebi cu Suedia, ca unul ce constituia un gen de "barometru" al oscilațiilor din poziția celei dintâi în spațiul baltic, cu reverberații în celălalt spațiu, cel al bazinului Mării Negre și, trecând prin Strâmtori, al celui al Mării Mediterane. Detensionate, la sfârșitul secolului XVIII, ca efect al progreselor înregistrate de revoluția franceză, ele au intrat într-o nouă criză, ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
quelques concerts pour abandonner cet Empire à la merci de Șes voisins" (s. Ven.C.)6. Am schițat, așadar, doar câteva din concluziile care se pot desprinde din cercetarea naturii conexiunilor care au existat între interesele statelor nordice în spațiul baltic și cele din Europa Orientala. Concluzia cea mai importantă care se poate desprinde din parcurgerea acestor pagini, si anume, a fost necesar acest demers istoriografic?, o pot formulă, însă, doar Cititorii la dispoziția cărora îl pun. 6 Sveriges Riksarkivet, Kabinettet
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Bonaparte. Relative to the Polish issue, Russia hâd won the fight, imposing its "resolution" în the final documents of the Congress of Vienna. The French political progresses on the continent made Britain pay more attention to the situation în the Baltic Șea. Therefore, it made efforts to get closer to Sweden, în a possible alliance which probably meant a first step în Northern Europe, aș well aș being an important member în a future anti-French coalition. At the same time, England
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
of crossing also the Bosphorus, and to enter the Black Șea. The event drew also the attention of the Swedish diplomatists în Istanbul, aș a result of its implicit significance over the Swedish position în relation with Russia în the Baltic Șea. Since, ignoring the juridical status of the Straits, which could be redefined by Russia, it could assure the necessary basis for growth and for its policy în North Eastern Europe, without the trouble of an uncertain situation of its
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
protected from the menace represented by the Russian policy în North-Eastern Europe. În other words, to create a system of alliances that could attract the whole Russian attention în the European Orient, thus giving Sweden a free hand în the Baltic space, all the more șo that the disappearance of Poland from the European map would affect also the Swedish security system, offering Russia the needed space for its actions, and also multiple logistic means to act în the Baltic area
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
the Baltic space, all the more șo that the disappearance of Poland from the European map would affect also the Swedish security system, offering Russia the needed space for its actions, and also multiple logistic means to act în the Baltic area, against the Swedish interests. Therefore, în the given circumstances, the value of assistance expected of Sweden from the High Porte against Russia increased. To avoid any suspicion from the Ottomans, aș aftermath of the Swedish lack of decision în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
the Swedish interests. These would have been damaged, of course, also în the case of questioning the territorial integrity of the Ottoman Empire, because the first and the most important beneficiary would have been Russia, therefore its positions în the Baltic Șea area would have expanded and consolidated. Still, Sweden continued to refuse the Ottoman request to adhere to the antiFrench coalition, aș well aș it declined the same invitation made by Russia. King Gustav Adolph IV preferred the neutrality, especially
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]