2,793 matches
-
dintr-un autobuz, ca banca dintr-un parc (să ne reamintim de Forrest Gump!), cabina liftului sau casa scărilor - dar izolat cu adevărat, cel puțin vizual, de rest, rămîne singurul spațiu al sinelui, o Închisoare light, un loft, ca În Big Brother - poți ieși oricînd - care te Împinge la autoscopie, puțin, fără să-și forțeze limitele, fără să exagereze. Apartamentul rămîne, În occidentul impersonal, masificat și globalizat - și numai În acest Occident - singura vizuină a sinelui, unică vatră a Întîlnirii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
consideră a fi „o utopie negativă”, 1984 de George Orwell, scriitorul vizionar care va avea intuiția recurgerii la supravegherea generalizată ca practică prioritară a puterii totalitare. Supravegherea generalizată servește drept temelie autorității supreme care, în esență, înlocuiește autoritatea divină - un Big Brother al cărui portret e de ajuns pentru a-ți da sentimentul că te privește, indiferent de locul unde se află -, dar care, mai ales, instalează o rețea de „supraveghere civilă” sub controlul căreia e pusă întreaga societate. („Să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
privește, indiferent de locul unde se află -, dar care, mai ales, instalează o rețea de „supraveghere civilă” sub controlul căreia e pusă întreaga societate. („Să-i scapi în timpul unei pauze de douăzeci de minute este un privilegiu acordat înalților demnitari...”) Big Brother și sistemul său de ecrane video va deveni parabola supravegherii moderne care va cunoaște, uneori, o altă definiție, ca de exemplu „Ochiul Moscovei”. Nici acestuia nu i se sustrage nimeni, iar individul se află permanent în atenția unui ochi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
p. 210). Această ubicuitate îi conferă puterii laice virtuțile Puterii Divine, înfățișată aici „ca o privire fără chip care transformă întregul corp social într-un câmp de percepție” (ibid., p. 216). Regele poate fi asimilat la fel de bine lui Dumnezeu sau Big Brother-ului orwellian. El exercită echivalentul unei supravegheri verticale și, în numele acestei substituții, finalul, adevărat deus ex machina, intervine ca expresie a supravegherii totale. Regele e justițiarul gata oricând să pedepsească. Înainte ca mesagerul să anunțe iertarea acordată de instanța supremă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
prezintă viziunea familiei dominate de autoritatea absentă/prezentă a mamei, dar se lasă citită și ca o viziune a comunității plasate sub semnul unei supravegheri politice neîncetate. Iar Bernarda nu e oare versiunea primă, la scară familială, a ceea ce reprezintă Big Brother la scara întregii societăți? Ambii urmăresc, obsedați, același scop: supunerea totală, fără crâcnire, obținută printr-o supraveghere infailibilă. Geniul lui García Lorca îi permite să construiască un dispozitiv arhaic la fel de eficient ca rețelele tehnologice recente. Casa... este un 1984
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Press, 2000. BLAGA, Dorli și BĂLU, Ion: Blaga supravegheat de Securitate, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1999. BORIE, Monique: Le Fantôme ou le théâtre qui doute, Arles, Actes Sud, 1997; în versiunea românească: Iași, Polirom, 2007. BRUNE, François: Sous le soleil de Big Brother, Paris, L’Harmattan, 2000. CESEREANU, Ruxandra: Panopticon. Tortura politică în secolul XX, Iași, Institutul European, 2001. CONQUEST, Robert: The Great Terror, A Reassesment, Londra, Pimlico, 1996; în versiunea românească: București, Humanitas, 1998. DELEUZE, Gilles: Pourparlers, 1972-1990, Paris, Ed. de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
L’école à l’oeil, la vidéosurveillance dans les établissements scolaires”, dosar „Secolul XXI educație”, Libération, 27-28 martie 2004. - „Vidéosurveillance et fiction, regard et identité”, dosar coordonat de Christophe Kihm, Art Press, nr. 303, iulie-august 2004. - „Qui a peur de Big Brother? Nouvelles techniques de fichage et de contrôle”, Denis Duclos, Le Monde diplomatique, august 2004. - „La France ne prend plus le voile”, Marie-Hélène Martin, Libération, 20 octombrie 2005. - „Voici le bébé délinquant”, Gérard Wajcman, Le Monde, 4 martie 2006. Colocviu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
fabulos, avea sub pat sacoșe pline cu bani, dar era de înțeles: făcea ore suplimentare mai ales noaptea; îl vizitau grupuri de colegi, șușoteau puțin, schimbau niște pachețele și în câteva minute îi expedia autoritar. Cu ei era întotdeauna the big boss, dar pe mine mă răsfăța ca pe o regină... Nu că ar avea vreo importanță, dar vă spun că în pat merita o notă între insuficient și foarte bine; ca medie i-aș da un 7 cu indulgență. De
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
1986) și, pentru un rezumat, A. Lijphart, Democracies (1984: 46-66). Vezi și Coalition Government in Western Europe, ed. V. Bogdanor (1983). Despre problemele cu care se confruntă executivele contemporane, vezi C. Campbell, Governments under Stress (1983) și R. Rose, Understanding Big Government (1984). O comparație destul de veche dar interesantă asupra rolului guvernului în Statele Unite și Uniunea Sovietică este întreprinsă de Z. Brzezinski și S.P. Huntington, Political Power USA/ USSR (1963). Capitolul 17 Conducerea politică Introducere Conducerea politică este foarte vizibilă, se
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Revolution (1979) London and Los Angeles, Calif.: Sage. M. Rejai cu K. Phillips, World Revolutionary Leaders (1983) London and Los Angeles, Calif.: Sage. W. Riker, The Theory of Political Coalitions (1962) New Haven, Conn.: Yale University Press. R. Rose, Understanding Big Government (1984) London and Los Angeles, Calif.: Sage. G. Rossiter, The American Presidency (1960) New York, NY: Harcourt. M. Rush, Political Succession in the USSR (1965) New York, NY: Columbia University Press. M.S. Shugart și J.M. Carey, Presidents and Assemblies (1992) New York
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să îi citească întreaga operă poetică drept tentativa de a depăși criza (individuală) determinată de obsesia incomunicabilității (generalizate) printr-o soluție cunoscută: recuperarea afectului. Anunțată prin lungile dezbateri despre philia sau agapé propuse, în subtext, de secvențele dedicate prietenilor Grecu, Big Durov, Burs ș.a. (fragmente amintind, firește, de dialogul platonician Lysis), soluția finală de recuperare a afectului nu poate fi, deocamdată, alta decât erosul viril. O față mai puțin convențională a acestuia este cea domestică, pe care poetul o exploatează cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu reconstrucția sa. În fapt, dezordinea își face apariția odată cu cel de-al doilea principiu al termodinamicii, se implantează la baza microfizică a realului, se răspîndește în întreg universul și merge chiar pînă la a se așeza la originea acestuia (big bang). Ajungem astfel la ideea paradoxală că lumea noastră se construiește în același timp în care se dezintegrează. În zilele noastre, în toate domeniile, cunoașterea fenomenelor fizice, biologice, umane este obligată să combine Ordinea și Dezordinea pentru a concepe organizarea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
defini sau interpreta aceată noțiune primară?. Și de aici interpretarea tridemensională, explicată matematic, poate fi oare teoria punerii în practică a acestui gol. Dacă, apriori această noțiune este considerată noțiune primară, atunci acesta(golul material) se poate ,,umple’’ fie prin Big Bangul bine cunoscut, fie prin creaționismul divin mai puțin explicat de materialismul dialectic. Iar dacă divinul nu este materializat științific, atunci nici materialismul ființei tridimensionale nu se poate explica prim Marea Creație Divină. Și atunci, acest Univers care ,,umple acest
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Sud spre punctul Vest, în sens retrograd (sensul mișcării diurne aparente). Azimut 0 o sau 360 o corespunde punctului cardinal sud; Azimut 90 o corespunde punctului cardinal vest; Azimut 180 o : punctului cardinal nord; Azimut 270 o : punctului cardinal est. BIG BANG(Marea Explozie Inițială) Cea mai acceptată teorie potrivit căreia Universul a luat naștere dintr-o explozie uriașă acum 15 milioane de ani. Acest eveniment unic a dat naștere materiei, energiei, spațiului și timpului. După explozia uriașă, Universul a fost
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
produs radiații puternice. După circa 10s s-au materializat particulele componente ale atomului: protonii, neutronii, electronii. Atomii, în principal H, He s-au format cu milioane de ani în urmă când a scăzut temperatura și masa Universului a crescut enorm. BIG CRUNCH(Marea Contracție) Teorie potrivit căreia la un moment dat Universul va începe să se contracte și până la urmă ar putea să se prabușească într-un singur punct. Aceasta stare poate provoca o nouă explozie, ce ar putea crea un
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
că primesc o cantitate mare la un preț bun (Ritzer, 1996, 59-60). Numai că, în cazul McDonald's, nici măcar nu primesc cantitatea așteptată, ci doar "iluzia" ei. Interesant este modul în care ne amăgim și cumpărăm "iluzii" când dorim un Big Mac. În scopul de a crea iluzia, ,,hamburgerul și întreaga umplutură din chiflă sunt aranjate în așa fel încât să dea pe dinafară, ca și cum chifla, și așa destul de mare, nu ar putea cuprinde porția "uriașă" din interior. Pe același principiu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Berger, Arthur Asa (ed.), The Postmodern Presence (Readings on Postmodernism in American Culture and Society), Walnut Creek, Londra, New Delhi, Altamira, 1998. Bernheimer, Richard, Wild Man in the Middle Ages, Cambridge, MA, Harvard University Press, 1969. Boas, Max, Chain, Steve, Big Mac: The Unauthorized Story of McDonald's, New York, E.P. Dutton, 1976. Bogdan, Robert, Freak Show: Presenting Human Oddities for Amusement and Profit, Chicago, University of Chicago Press, 1988. Bourdieu, Pierre, Distinction, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1984. Bourdieu, Pierre, The
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
The McDonaldization of Society, Thousand Oaks, California, Londra, New Delhi, Pine Forge Press, 2001, și edițiile anterioare din 1993 și 1996, citat mai departe ca Ritzer, urmat de anul publicării studiului și numărul paginii. 185 Max Boas și Steve Chain, Big Mac: The Unauthorized Story of McDonald's, New York, E.P. Dutton, 1976, pp. 9-10. 186 Ray Kroc, Grinding It Out, New York, Berkeley Medallion Brooks, 1977, p. 8. 187 Ester Reite, Making Fast Food, Montreal și Kingston, McGill-Queen's University Press, 1991
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
umanității aflate în transformare. Împărțirea unei unice conștiințe, colective, de către utilizatorii rețelei se poate ipostazia în dimensiunile totalitariste, ale unei minți sau gândiri unice și uniformizate, în dauna manifestării individualității, a singularității și a diferenței, a alterității. Temerile de tip Big Brother pot fi îndreptățite din acest punct de vedere, în contextele controlului și ale supravegherii colective ale unei minți imense, acaparatoare, distribuite în rețea, nu după criterii ale comunicării (interăpersonale, ci depersonalizatoare. În acest caz, raportul dintre identitate și alteritate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cuantică și relativitate; el viețuiește acolo unde se întâlnesc cele două teorii și este cel care provoacă ciocnirile dintre ele. O gaură neagră este reprezentată de un zero în ecuațiile relativității generalizate; energia vidului este zero în matematica teoriei cuantice. Big Bangul, evenimentul cel mai enigmatic din istoria universului, este un zero în ambele teorii. Universul a apărut din neant - și ambele teorii sunt neputincioase atunci când încearcă să-i explice originea. Pentru a înțelege Big Bangul, fizicienii trebuie să îmbine teoria
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
este zero în matematica teoriei cuantice. Big Bangul, evenimentul cel mai enigmatic din istoria universului, este un zero în ambele teorii. Universul a apărut din neant - și ambele teorii sunt neputincioase atunci când încearcă să-i explice originea. Pentru a înțelege Big Bangul, fizicienii trebuie să îmbine teoria cuantică cu cea a relativității. În ultimii ani, ei au început să aibă succes, creând o teorie-monstru care explică natura mecano cuantică a gravitației, permițându-le să analizeze până și mecanismul creației universului nostru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
una științifică. Această teorie poate fi corectă, dar este posibil ca noi să nu dispunem niciodată de mijloacele necesare pentru a face așa ceva. Zero nu a fost încă eliminat; cosmosul pare a fi, într adevăr, creația lui zero. Ora Zero: Big Bangul Observațiile lui Hubble sugerau că a existat un moment numit Big Bang, când universul era infinit de mic și infinit de dens. În aceste condiții, toate legile științei și, prin urmare, toată capacitatea de a preciza viitorul, nu funcționau
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
să nu dispunem niciodată de mijloacele necesare pentru a face așa ceva. Zero nu a fost încă eliminat; cosmosul pare a fi, într adevăr, creația lui zero. Ora Zero: Big Bangul Observațiile lui Hubble sugerau că a existat un moment numit Big Bang, când universul era infinit de mic și infinit de dens. În aceste condiții, toate legile științei și, prin urmare, toată capacitatea de a preciza viitorul, nu funcționau. STEPHEN HAWKING, SCURTĂ ISTORIE A TIMPULUI: DE LA BIG BANG LA GĂURILE NEGRE
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
existat un moment numit Big Bang, când universul era infinit de mic și infinit de dens. În aceste condiții, toate legile științei și, prin urmare, toată capacitatea de a preciza viitorul, nu funcționau. STEPHEN HAWKING, SCURTĂ ISTORIE A TIMPULUI: DE LA BIG BANG LA GĂURILE NEGRE Universul s-a născut în zero. Din neant, din nimic a izbucnit explozia cataclismică ce a dus la crearea materiei și energiei din care este format universul. Acest eveniment - Big Bangul - a reprezentat o idee înfricoșătoare
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
HAWKING, SCURTĂ ISTORIE A TIMPULUI: DE LA BIG BANG LA GĂURILE NEGRE Universul s-a născut în zero. Din neant, din nimic a izbucnit explozia cataclismică ce a dus la crearea materiei și energiei din care este format universul. Acest eveniment - Big Bangul - a reprezentat o idee înfricoșătoare pentru mulți oameni de știință și filozofi. A durat multă vreme până când astrofizicienii să se pună de acord în privința caracterului finit al universului nostru - în privința faptului că, în realitate, a avut și el un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]