3,270 matches
-
de aici, care va fi trecut prin fazele de experimentare și va fi definitiv instalat; 2) sau în caz de război acolo. Sunt convinsă că Occidentul a pierdut partida și comunismul va domni peste toată lumea cel puțin cât capitalismul și burghezia. Ei sunt cei mai puternici. [...] Anul ăsta casa a avut un suflet. Să fie oare cântecul de lebădă? Mouette, trebuie să ne dezvățăm să ne mai atașăm de lucruri, așa cum vor să ne dezvețe de dragostea excesivă în familie. A
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
guvernul de la Vichy a decis să impună steaua galbenă evreilor din Franța. Mă plimbam prin parcul mănăstirii de la Saulchoir, Între Paris și Fotainebleau, Într-un peisaj minunat pe malul Senei, Împreună cu un alt călugăr, originar dintr-o familie din marea burghezie franceză. Replica lui, după aflarea știrii despre noul decret, Îmi revine mereu În memorie : «Noi, care celebrăm În fiecare dimineață trupul unui evreu, ar trebui să purtăm și noi steaua galbenă». Am cerut cetățenia israeliană În 1974, la un an
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creioneze imaginea Întreprinzătorului capitalist În literatura română modernă. O imagine extrem de negativă, indiferent că este vorba de romanele lui Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi, 1862), Duiliu Zamfirescu (Viața la țară, Tănase Scatiu, 1894- 1896) sau M. Sadoveanu. Și (mic-)burghezii din piesele lui Caragiale, adaug eu, pendulează Între ridicol (jupân Dumitrache) și cinism (Cațavencu). Pe fondul exaltării societății tradiționale, compusă din boieri cumsecade și țărani harnici, apare figura antipatică a arivistului, „În fond, reprezentantul eticii capitaliste a liberei iniția tive
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
personaj literar extrem de popular, creat În 1894 de scriitorul Aleko Konstantinov. Similar, parveniți fără scrupule domină scena și În comediile dramaturgului sârb Branislav Nusic <endnote id=" (575, pp. 69-74)"/>. „Cultura română - scria sociologul Ștefan Zeletin În 1927 - e Îndreptată Împotriva burgheziei noastre actuale, a capitalismului, și cum deținătorii acestuia sunt liberalii și evreii, cele două pături de seamă ale burgheziei române, cultura română e deopotrivă antiliberală și antisemită. [...] Finanța liberală și evreiască au avut un dușman comun de Învins : agrarianismul român
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comediile dramaturgului sârb Branislav Nusic <endnote id=" (575, pp. 69-74)"/>. „Cultura română - scria sociologul Ștefan Zeletin În 1927 - e Îndreptată Împotriva burgheziei noastre actuale, a capitalismului, și cum deținătorii acestuia sunt liberalii și evreii, cele două pături de seamă ale burgheziei române, cultura română e deopotrivă antiliberală și antisemită. [...] Finanța liberală și evreiască au avut un dușman comun de Învins : agrarianismul român. Ele l-au Învins pe cale economică, nu Însă pe cale sufletească, culturală. Economia românilor le este azi prielnică, sufletul lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai aproape de cea a lui Carol Iancu, formulată pentru situația Țărilor Române În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la Începutul secolului XX : „Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dicton aristotelian conform căruia Nummus non parit nummos („Banii nu fac pui”). Această zicală s-a răspândit În Europa Occidentală Începând cu secolul al XIII-lea, odată cu redescoperirea ideilor filozofului antic grec, dar și - În contratimp - odată cu nașterea unei puternice burghezii, care avea nevoie de bancheri și de banii lor. Nu voi Încerca - cum a făcut cu succes Walter Block - să-i „apăr pe cei care nu pot fi apărați”, pe „țapii ispășitori ai econo miei”. Având curajul să reabiliteze profesiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-l la viciu, iar pe boier Îl Învață să disprețuiască industria și comerțul : iată cum nefericita lor activitate face, ca să zic așa, un gol În mijlocul societății, mărind distanța dintre țăran și boier, În loc s-o micșoreze, așa cum ar face o burghezie ce s-ar ocupa cu industria și comerțul” (363, p. 181). 363. Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române la Începutul epocii moderne (1800- 1848), traducere de Maria Carpov, Editura Humanitas, București, 1995. 364. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împreună cu Bill Moyers), Doubleday, New York, 1988. 487. Ion Lungu, Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, Editura Minerva, București, 1978. 488. Liviu Rotman, Școala israelito-română (1851- 1914), Editura Hasefer, București, 1999. 489. Constantin C. Giurescu, Contribuțiuni la studiul originilor și dezvoltării burgheziei române până la 1848, București, 1972. 490. Leon Volovici, „Jurnalul lui Mihail Sebastian și «teroarea istoriei»”, dialog consemnat de Gabriela Adameșteanu, În Revista 22, nr. 27, 8-14 iulie 1997, pp. 12-13. 491. Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, ediție Îngrijită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ieftine pe care le vinde”, dar mai și „pute a grăsime de gâscă” (728, p. 209). 740. Mișcarea legionară În texte originale și imagini, editor Lucian Borleanu, Editura Lucman, București, f.a. 741. Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei române, ediția a III-a Îngrijită de C.D. Zeletin, Editura Scripta, București, 1992 (prima ediție, 1927). 742. Eugen Relgis, Eros În al treilea Reich, Editura Vatra, București, 1946. 743. Nicolae Iorga, Problema evreiască la Cameră (o interpelare), cu o introducere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
byzantine et post-byzantine, texte reunite și prezentate de Petre Guran, New Europe College, București, 2001, pp. 137-158. 807. Al. Lascarov-Moldoveanu, Viața Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Editura Anastasia, București, 2002 (prima ediție, 1943). 808. Mihail Manoilescu, Rostul și destinul burgheziei românești, ediție Îngrijită de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 2002 (prima ediție, 1942). 809. Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri și azi, volum coordonat și prefațat de Smaranda Vultur, postfață de Victor Neumann, Editura Polirom, Iași, 2002. 810. Cătălin Avramescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce lichidează evreii”. Mai toate actele normative privind vânzarea bunurilor expropriate de la evrei precizau prioritatea etnicilor români. Dacă în declarațiile oficiale se susținea că, prin românizare vor fi soluționate probleme sociale ale categoriilor mai puțin înstărite, creându-se o nouă burghezie românească că, vor fi recompensați cei care au luptat pe C.Hlihor. În ședința Consiliului de Miniștri, din 13 noiembrie 1941 s-a decis ca bunurile evreilor expropriați aflate în nordul provinciei Bucovina, să rămână în administrarea Guvernământului, iar cele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Eliberat în decembrie 1945 s-a consacrat redactării memoriilor privind activitatea politică și a unor lucrări rămase nedefinitivate care s-au adăugat celor 13 studii publicate după anul 1937 în revistele economice românești și străine, inclusiv volumul Rostul și destinul burgheziei românești (Ed. Cugetarea, București, 1942). Ultimul său studiu Productividad del trabajo y comercio exterior a apărut în 1947 în revista „Economie” din Santiago de Chile. Tot în această epocă a studiat folosirea energiei geotermice și a brevetat rezultatele în țară
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
naționale următoarele: "România contemporană nu reprezintă prin sine o unire a tuturor Românilor, ci un stat tipic cu multe națiuni, creat pe baza sistemului prădalnic de la Versailles, pe baza ocupării unor teritoni străine și pe baza înrobirii unor popoare străine. Burghezia și moșierimea din România, înfăptuind propriile lor planuri imperialiste și îndeplinind, totodată, însărcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina și Banatul și supun unei asupriri naționale nemaipomenite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în ce grad acestei prezențe îi este asociată o alteritate maximă căreia îi corespunde alienarea naratorului. Violența zace în toate straturile sociale ca o latență, ne comunică acest dispozitiv al lui „simț enorm și văz monstruos”. Oamenii simpli, autoritățile, mica burghezie locală o împărtășesc, obscuri- tatea este cea care relevă dimensiunea contemporaneității, iar naratorul privește această obscuritate direct scoțând-o preț de o clipă la suprafață. Să ne reamintim accepțiile pe care filozoful italian, Giorgio Agamben, le conferea contem- poraneității în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sau de periferie, iar la finele secolului al XIX-lea urbanitatea socie- tății românești este una precară. În atenția lui Caragiale stă o midlle class în curs de formare, aristocrația locală sau boierimea, marii industriași, marii latifundiari, laolaltă cu marea burghezie lipsesc. Este această midlle class a funcționarilor de tot felul o lume provincială ? Depinde la ce centru ne raportăm. Centrul nu îl constituie doar Bucureștiul, Centrul cu majusculă îl reprezintă Occidentul prin marile capitale occidentale, Parisul, - mult timp mode- lul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și eu într-o zi pentru dreptul la kitsch-ul meu! Istoria oamenilor e adesea plină de ironii de acest fel! Într-o zi - poate în curând - voi scrie o carte mare despre familia mea, despre lupta disperată a micii burghezii belgiene pentru a supraviețui. (E ora șapte seara și am băut două pahare de țuică pentru a-mi fortifica moralul, pentru a-mi salva inima. Sunt singur acasă - părinții mei sunt plecați la Paris, pentru o vizită la sora mea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
iar al doilea și cel mai devastator În 1788. Peste 60.000 locuitorii s-au risipit În peninsula balcanică și țările central europene. Budapesta a cunoscut adevărată colonizare, aromânii formând un cartier al lor. Negustorii aromâni au contribuit la formarea burgheziei preluând comerțul, meșteșugurile, mica industrie și În cazuri mai rare au pătruns În finanțe și agricultură. Ei au lăsat construcții monumentale urbane precum și două poduri peste Dunăre În centrul capitalei. La 1815, la Buda Pesta s-a Înființat „Societatea Culturală
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pensiuni pentru lucrători, Carp s-a simțit obligat să-i răspundă, zicându-i: „D-lor, orice am zice, orb este acela care nu vede că În societatea modernă se produce o transformare. Orb este acela care crede, că odată ce burghezia europeană a căpătat toate libertățile, toate privilegiile, toate foloasele, nu mai este nimic de făcut, și că Într-o societate, nu mai este nici o clasă care să aibă nevoie de solicitudinea noastră, de o legislațiune prin care să-i dăm
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
credința naționalistă, deveniseră personaje cu început de proeminență în partidele liberal și național-țărănesc. Printre aceștia fusese în special vizat Victor Iamandi , care, în scurtă vreme, s-a arătat a fi una dintre cele mai fioroase canalii în lupta dusă de burghezie împotriva tineretului naționalist român. E desigur o răzbunare a soartei ca renegații să fie cei mai cumpliți prigonitori ai celor ce împărtășesc vechile credințe, azvârlite la gunoi ca nefolositoare. Exemplul clasic, de atâtea ori citat, a fost Iulian Apostatul , deși
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de la Iași, căci primul a încercat să apere măreața construcție a imperiului roman, roasă de „termitele” creștine tocmai atunci când primea cele mai puternice lovituri de berbec ale năvălirilor barbare, pe când celălalt a renegat naționalismul pentru blidul de linte întins de burghezia bancară liberală și pentru osanalele presei evreiești care l-a ridicat în slavă. După toate cele spuse mai sus, nu e de mirare că, în vara anului 1922, m-am dus la Vălenii de Munte, la cursurile Universității populare a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
universitară și institut cu multiple fonduri datorită sprijinului acestuia, ca apoi în clipa prăbușirii lui Ică Antonescu [35] să devină jumătate de ministru în guvernele antidictatoriale. Adevărat liberal - sau adevărat arivist, cum voiți să-i spuneți, căci pentru mine, în afară de burghezia bancară, în chip firesc încadrată în acest partid, cei mai mulți intelectuali din partidul liberal au fost prin definiție ariviști. Dar, digresiunea e prea mare, și de aceea mă opresc, întorcândumă la anul 1922. Încă din vara anului 1921 - înainte de intrarea mea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
secret pentru nimeni că nu există administrație mai haotică decât aceea a unităților militare, în care toate „situațiile”, combinate de „majori” și de „furieri” sunt false. [40] Așa au început anii aceia de luptă neșovăielnică a studențimii române împotriva nepăsării burgheziei liberale și național-țărăniste, cu greve, manifestații, bătăi și schingiuiri polițiste, cu „ocuparea” Universității din București pentru câteva ceasuri (printre cei mai bine de o sută de studenți arestați cu acest prilej eram și colegul Gh. Ștefan și cu mine, petrecând
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
prezidat” de el, decât presa evreiască... Toate se plătesc, deși uneori cam târziu și nu așa de evident încât să sară în ochii tuturora. De pildă, în zilele acestea de destrămare națională și de dezmăț evreiesc, își dă oare seama burghezia noastră că plătește scump (la propriu și la figurat) greșeala de a nu fi înțeles necesitatea unei revoluții naționale? Cred că nu. M-am gândit de multe ori ce-ar fi putut să însemne pentru neamul nostru dacă în acel
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de altfel și explicația pentru care fascismul și național socialismul au triumfat în țările respective, neputând fi înfrânte decât de o coaliție externă capitalisto-comunistă, pe când Mișcarea Legionară, neacceptând niciun compromis, a fost în chip repetat lovită de coalizarea tuturor intereselor burgheziei românești și ale capitalismului evreiesc-liberal-internațional. Planul etic pe care s-a situat Legiunea și Căpitanul a fost mult superior, pentru orice observator obiectiv, planului la care s-au oprit fascismul și național socialismul. Abia după trădarea Casei de Savoia și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]