15,206 matches
-
mult pe un slujitor al media, ca ieșirea din comunul cotidian al falsului? Atât de mult, azi, adevărul și corectitudinea sunt umbre de adevăr și corectitudine, de care nu te poți sprijini pentru că sunt o falsă copie a realității. Pe câmpia adevărului istoriei, ceea ce făptuiește prin cuvânt Mihai Gâdea, prezentând realitatea despre Majestatea Sa Regele Mihai, Familia Regală a României și Coroană, este o semănare de speranță, care într-o zi va exploda în floare! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo
MIHAI GÂDEA. BINELE, PESTE STAREA DE ASISTARE ŞI CONTEMPLARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368062_a_369391]
-
în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Oare soarele nu se stinge de teamă că suprimă verdele frunzei fragede ceruite de rouă, când o sărută dimineața în zori? Oare vântul nu încetează sub macii subțiri ai câmpiei, de teamă că le smulge florile, vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
montane - cu o bogată și adesea luxuriantă vegetație alpină și subalpină, în lanțul munților de pe coasta estică, Alegani și Appalchi, Stâncoșii în prelungirea central-californiană, Coasta Barbară, Sierra Nevada din centrul, estul sau sudul Californiei, chiar în regiunile colinare sau de câmpie sau deșertice - nu mi-a fost dat să văd copaci sau arbuști “tăiați” din considerente economice, erau mulți doborâți de vânt sau alunecări de teren, însă întregul “material” se afla la “purtător”, cu crăci și trunchi cu tot, în stare
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
zonă. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă această zonă trebuie spus că ea cuprinde loclitățile riverane Dunării de la Baziaș și până la Berzasca, după unii sau până la Orșova după alții. Lucrarea vorbește despre medici și cadrele medicaledin localitățile; Zlatița, Socol,Câmpia,Divici,Șușca,Pojejena,Radimna,Măcești, Moldova Veche, Moldova Nouă, Moldovița, Cărbunari, Gârnic, Sfânta Elena, Coronini(fost Pescari), Sichevița, Gornea, Liubcova, Berzasca, Cozla și Bigăr. Acest areal destul de întins pentru vremuri când cele mai moderne mijloace de transport erau caii și
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367296_a_368625]
-
Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La gândul toamnei care vine mâine, De bogăția verii am uitat. Dar cum să uiți, mirosul sfânt de pâine Din spicul greu... ca aurul curat ? Nu mai vedem prinosul din câmpie, Cu-atâtea flori, cu-atâta sănătate. Strivim sub tălpi un fir de păpădie, Firav, micuț și plin de bunătate Alăturea un fir de mușețel Privește blând a noastră nepăsare. În iarn-o să-ntrebam cu toți de el, Sau sora lui
ÎN VARA ASTA PLÂNGE BOGĂŢIA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367310_a_368639]
-
el, Sau sora lui, un fir de sunătoare. De sus, din tei, se scutură parfum, Înlăcrimat de-a soarelui căldură. Nu-l ocoli, oprește-te din drum, E bun să faci din el... o băutură. Să respectăm și să iubim câmpia Cu tot ce poate să ofere ea. În vara asta plânge bogăția... Să n-o lăsăm risipei să se dea. Referință Bibliografică: În vara asta plânge bogăția... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie
ÎN VARA ASTA PLÂNGE BOGĂŢIA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367310_a_368639]
-
-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă gura moaței sărutul de plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu, În pază i-l va
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
iubesc risipa. Trudind pe întuneric în numele iubirii nu am să las nimic descoperit: în zori voi stăpâni izvorul fericirii, chiar dacă noaptea aș avea de răzbit! 19. Zvon de primăvară Coboară primavara din trăsuri de vânt, Ce verde râde iarba pe câmpie! Mai lacrimă izvorul a pustie După al iernii alb veșmânt. Răsună fluier, turme de mioare: Sunt ghiocei ce dealurile urcă Se uită cu ochi mari o beată Cum florile prin aer prind să zboare. Sunt fluturii ce ies din nou
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
sărutat. 21. Dor de tine Ciudată toamna asta fără tine, Stau crizantemele înlăcrimate, Din arbori frunzele-s plecate Scrisori de-amor venite de la mine. Mi-e dor și n-am nici cui să-i spun Că păsările au plecat departe, Câmpiile de floare-s scuturate Izvoarele sub frunze se ascund. Ciudată viața asta fără tine, Cu ochii, vai, scrutez zadarnic zarea, Ca și un val m-ar vrea cuprins uitarea Dar nu știu cum se face că numai dorul vine. Și în tăcerea
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU BUFNITEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU BUFNITEI Magdei Isanos << Privighetorile oarbe >> mi-umplură câmpia... demult s-a dus, de pe-aici, filozofia - mi-e tare dor de-o simfonie gravă, a dimineții să aud, cum mai scârțâie greierii pe hotarul vieții - mi-e dor și de uvertura dulce a amurgului cu bufnita, prim solista
ELOGIU BUFNIŢEI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367343_a_368672]
-
cromatică specifică. Toamna devine o doamnă distinsă împodobită cu bijutierii de fructe, frunzele devin veșminte prețioase, iar ca distincția să fie deplină, pașii sunt măsurați, iar privirea îi este blajină. Imaginea iernii este ca fiind sora toamnei care vine peste câmpii cu plăpumi albe, care să acopere frunzișul toamnei. Iarna este o femeie furioasă și geloasă. Primăvara este frumoasa transformată în acea tânără cu palme de flori și împodobită cu acele creații ale naturii pe care le ignorăm cu inocență. Citind
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
zburător creat tot de un român. Fericirea poetei vine la ea fără un motiv anume, în tăcere, împlinindu-i visele. Pentru Ioana viața rurală este ceva foarte normal, fiindcă vacanțele le petrecea la sat unde mediul natural îi era prieten, câmpia fiind ,,liniștea supremă,, iar lanurile devenind ,,culmea bucuriei,, de unde ne crește nouă pâinea cea de toate zilele. Aici în ,,casa bătrânească,, unde este sanctuarul copilăriei, unde oaspeții sunt primiți cu dragoste și respectul specific satului românesc. Mai sunt multe de
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
nedreptățesc pe careva; iar de i-aș numi pe toți n-aș face decât să substitui, în câteva pagini palide, vigoarea Antologiei. Sigur, nu toți poeții semnatari sunt din Olt ori din împrejurimi; unii vin din blândă Moldova, alții din Câmpia Română, alții din meditativa Transilvanie, iar alții din preajma veșniciei de la Sarmizegetusa. Fiecare cu izvorul sau de inspirație, cu stilul său, cu temperamentul sau - dar toți au ceva comun din măreția Oltului, de parcă ar fi primit botezul acestei „patetice ape”, cum
VITRALII. O ORGĂ ÎNTR-O PĂDURE. CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ LA „ANTOLOGIA CUART 2013 de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367430_a_368759]
-
Vaux de Foletier povestește că, după ce au fost despărțiți de copiii lor, țiganii «au vîndut animalele și uneltele pe care le primiseră, și-au abandonat casele pentru a trăi din nou în corturi sau în bordeie, pentru a rătăci prin cîmpie ori a-și căuta adăpost în munți. Iar copiii care le fuseseră luați cu forța evadau ca să li se alăture».” Maria Tereza a vrut ștergerea din istorie a culturii și limbii romilor. Cel ce era prins că vorbește limba romani
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
și datorită păhăruțelor golite de doctor, care a deschis primul discuția după servirea supei. - Și cum este vremea în Ialomița, Săndica? - Astăzi a fost frumos. Nu a mai plouat de câteva zile. În general este plăcut în zona noastră de câmpie. - Și acolo cu ce te ocupi, o făcu el pe neinformatul, cu toate că știa de la Mircea ce face în I.A.S. - Sunt șefa unei ferme de juninci aduse din Elveția. Se dorește la nivel de județ să se înlocuiască rasele autohtone
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
rău? Tehnologie sau spiritualitate? Cultură vastă sau moralitate înaltă? Să urmărim un pic hoinăreala prin lume și să vedem: cine a câștigat, cine a pierdut. Și de ce. Azi vom privi la Marea Britanie. O insulă mare, un ținut mlăștinos, cu râuri, câmpii, munți, păduri, minereuri și ceață deasa. Locuită în Epoca Fierului (750 î.e.n. - 50 e.n.) de celți / britoni, de aici și numele ei, Marea Britanie - are buni fermieri, fierari, tăbăcari, constructori de forturi pe vârf de deal, căci dacă ai descoperit cum
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
vreme de mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sloboziei și Călărașilor, a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI, care a păstorit aceste meleaguri din Câmpia Bărăganului și din Lunca Dunării vreme de aproape zece ani, ca episcop eparhiot, după ce a fost timp de douăzeci de ani Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva
EPISCOPUL DAMASCHIN CORAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366870_a_368199]
-
Acasa > Orizont > Portret > MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Sclipirile minții sunt asemenea stelelor luminătoare ale nopții și asemenea florilor împodobitoare ale câmpiei. Cât de mică e lumea ce poate fi știută, a omului! Dar fără lumina inteligenței e încă și mai mică! După cum sănătos nu poate fi decât cine vrea să fie sănătos, n-ar putea cineva trăi spiritual în lumină dacă
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar citeam. Au trecut mai bine de 2 ani de când ne aflam, muncind și vară și iarnă în această câmpie fără dealuri, acoperite de bolta uriasă a cerului. Aici, ca și în viața de celulă, afară de ochii necruțători ai temnicerilor, care ne urmăreau plini de dușmănie, ne veghea zi si noapte, Ochiul cel atoate văzător și inima plină de bunătate
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar citeam. Au trecut mai bine de 2 ani de când ne aflam, muncind și vară și iarnă în această câmpie fără dealuri, acoperite de bolta uriasă a cerului. Aici, ca și în viața de celulă, afară de ochii necruțători ai temnicerilor, care ne urmăreau plini de dușmănie, ne veghea zi si noapte, Ochiul cel atoate văzător și inima plină de bunătate
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
al “Asociației transilvane pentru literatura română și cultura poporului român"(Astra), a inițiat în anul 1853, după cum am spus și mai sus, ziarul “Telegraful Român"care apare până astăzi, fără întrerupere. A fost Președinte al Marii Adunări Naționale românești de pe Câmpia Libertății de la BIaj din 3/15 mai 1848, fiind delegat să prezinte revendicările românești împăratului. După 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena, în anii 1863-1865 deputat în Dieta Transilvaniei, copreședinte al Conferinței naționale-politice a românilor de la Sibiu
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]