27,540 matches
-
câteva locuri de pe glob, unde uscăciunea mediului înconjurător era absolută și temperatura foarte înaltă. Aziza, în Libia, salinele din nordul Ciadului, câteva locuri pierdute din Valea Morții, din Arizona, și, bineînțeles, Tenere se bucurau de onoarea îndoielnică de a oferi călătorului un asemenea spectacol, dar nici sud-africanul Sam Muller și cu atât mai puțin armeanul Bruno Serafian nu erau în situația de a se opri să-l admire. Căutară o umbră care să-i protejeze, dar nu găsiră nici una, fiindcă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ai noștri. Și ce ai de gând să faci cu ei? vru să știe Suleiman. Vrei să-i lași aici să se șteargă șacalii la cur cu ei? Sau îi lași și aștepți ca după o sută de ani un călător pierdut să se împiedice de ei? — Nu știu, și nici nu mă interesează. — Ascultă-mă, fiule...! interveni Laila, ce se așezase pe o piatră, în timp ce se uita cu atenție la un teanc gros de bancnote foarte noi pe care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și nu pe Lună. Nici o altă întindere nu putea fi mai netedă și nici un alt peisaj mai monoton, pentru că puteai jura că fiecare dintre acele pietre e identică cu următoarea și fusese pusă acolo mai degrabă ca să-l încurce pe călător decât să-l ajute să se orienteze. Rămase acolo ca o piatră între atâtea alte pietre, cu speranța că sufletul celor ce-l abandonaseră se va înmuia. Rămase acolo mai bine de o oră. Dar totul era de prisos; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mișcarea șoldurilor. Se trezise din nou În mine femeia aceea cochetă pe care o uitasem. După o oră, cînd am ieșit, era tot acolo. Mă aștepta. M-a Însoțit spre casă În troleibuzul Înțesat de lume. Mă privea printre capetele călătorilor. Îl priveam și eu. Nu Îndrăznea să se apropie și asta Îmi plăcea. CÎnd am coborît la capătul liniei se Întunecase de-a binelea, străzile erau pustii. Nu-i auzeam pașii În urma mea. Muream de curiozitate să știu dacă mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
la ușă, deja Își punea Însemnul său rușinos pe locuri ascunse: sub sînii femeilor și pe șalele bărbaților. În momentul În care Nilus Își Încheiase opusul biografic, Începură să apară foiletoanele mai sus-numitului Krușevan. Sămînța căzuse pe un teren fertil. Călătorul francez Duchelle va publica În luna mai a anului 1921 (crezînd că revoluția Îl măturase de pe suprafața pamîntului pe bătrînul păcătos) un articol În care va vorbi despre Nilus cu un respect cuvenit doar răposaților: „Înainte de a deschide prețiosul cufăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
stăpânea și o parte din moșia Mărăști, restul fiind a răzeșilor mărășteni. Hanul și crâșma, așezate între păduri, erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt care a făcut ca afacerea să fie lichidată, deși pentru popasul călătorilor era un loc cu priință. Acolo, în jurul hanului, și-au găsit loc de popas și înnoptare bejenarii bucovineni, urmând ca a doua zi să stabilească drumul pe care să apuce. Pe când stăteau în jurul focurilor, așteptând să-și astâmpere foamea, s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai alesă asupra acelora care se opuneau, fie și verbal, politicii partidului de „transformare socialistă a agriculturii”, căreia țăranii i-au spusă mai pe înțelesă „colhoz”. V.2 Creșterea animalelor. Luncașii dorneni, renumiți crescștori de oi O relatare a unui călător străin, Antonio Graziani, prin Moldova secolului al XVII-lea, ne spune despre mulțimea și calitatea vitelor care aduceau mari venituri la export: „înjugă câte 12 boi la jug, și aceasta mai mult din pricina pășunilor prielnice, decât pentru lucratul ogorului. Tăierea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chimice a alimentelor, a E-urilor producătoare de boli. S-a mâncat natural și sănătos, și chiar băutura, care n-a lipsit de la majoritatea gospodăriilor țărănești, era naturală, fără chimicale, iar alcoolul era obținut în urma fermentării fructelor. Știm, din mărturiile călătorilor străini cum arătau mesele domnești și boierești, cum se proceda cu închinatul vinului, cum se aduceau mâncărurile, bazate pe carne friptă, pe mâncăruri orientale. Unii călători au luat în discuție și mesele și petrecerile țărănești: la români, a căuta un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era naturală, fără chimicale, iar alcoolul era obținut în urma fermentării fructelor. Știm, din mărturiile călătorilor străini cum arătau mesele domnești și boierești, cum se proceda cu închinatul vinului, cum se aduceau mâncărurile, bazate pe carne friptă, pe mâncăruri orientale. Unii călători au luat în discuție și mesele și petrecerile țărănești: la români, a căuta un motiv pentru petrecere era un lucru atât de simplu, încât un prilej cât de mică se transforma într-un chiolhan cu lăutari. Era un timp când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în alte sate din Centrul Moldovei (Valea Lupului și Slobozia Domniței). Balthazar Hacquet descrie și prezintă atât îmbrăcămintea bărbătească, cât și pe cea femeiască, deosebit, pe clase sociale, la țărani ca și la nobili (boieri). Folosind descrierea și desenele călătorului nostru, observator atent al locurilor și oamenilor, să vedem cum arăta la îmbrăcăminte un „dornean” venit pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti: pe cap purta o căciulă înaltă (țuguiată, nu plată, care-i o „invenție” mai nouă) atât vara cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăcurit, care se vede clar și pe catrință. Broboada nu are niciun fel de înflorituri, iar la brâul care prezintă încrețituri, ranca ține o furcă sub braț și toarce, trăgând firul din caier, răsucindu-l pe fus. Portul descrisă de călătorul străin s-a păstrat, cu modificările impuse de scurgerea timpului, până la mijlocul secolului al XX-lea, după care luncașii au renunțat la portul popular din mai multe cauze: producția de fabrică asigura o îmbrăcăminte funcțională, eliberând femeia de o muncă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ale țării. Călătorii străini prin șările Române au remarcat, printre multe altele, și dansul de la curțile domnești, boierești, din satele ieșite în calea lor, fiind impresionați de această dispoziție a românilor spre petrecere cu muzică și dans. După însemnările acestor călători străini, făcute în fuga condeiului, Dimitrie Cantemir, prințul-filosof, lasă primele descrieri mai ample despre dansul la românii moldoveni: „Jocurile sunt la moldoveni - ne spune Dimitrie Cantemir - cu totul altfel decât la celelalte neamuri. Ei nu joacă doi sau patru inși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de sărbători, înscrise cu numele, dintre care am selectat pe cele cu rezonanță și în conștiința locuitorilor din comuna Filipeni: Filipii, Joile după Paști, Foca, Rusaliile, Ilie Pălie, Paparudele, Sf. Andrei, 40 de mucenici, Drăgaica, Caii lui Sf. Toader, Pintilie Călătorul, Ghermanul (Harmanul pentru viermi), Sf. Ignat, Armindenul, Sânzienele, Spolocaniile, Joia Mare, Dochia, Izvorul Tămăduirii, Logodna păsărilor, Săptămâna brânzei. După înșirarea celor peste o sută de întrebări, se adresau următoarele întrebări: - Ce spun bătrânii despre fiecare dintre aceste sărbători?, - Pentru ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe pluripartitism, pe separarea puterilor în stat, pe alternanța la putere în urma votului popular, pe parlamentarism, are, ca oricare alt sistem, nu numai părți pozitive. Faptul că beneficiem de informații, că s-a deschisă lumea și în fața noastră, că putem călători și munci în rile europene, că facem și noi parte din UE și NATO. Nu se putea susține sistemul centralizat de organizare și conducere a economiei, în condițiile în care sa revenit și redobândit proprietatea privată. Ce-au constatat locuitorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sate se baricadează; sunt construite case și întărituri de piatră; șefii colectează primele impozite pentru construirea armatelor. Apar primele state - sedentare, prin natura lor - care încearcă să facă față agresiunilor - nomade, prin natura lor. Sedentarii nu mai au nevoie de călători decât pentru a-și comercializa produsele și pentru a-i apăra, în avangardă, de nomazi. în mai multe locuri simultan, sedentarii descoperă cuprul și fac din el săgeți, apoi, amestecându-l cu cositor, obțin bronzul. O lecție pentru viitor: din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
a trei dintre cei șase copii ai unui refugiat politic german recent debarcat la Londra după eșecul Revoluției de la 1848: Karl Marx. Progresul se manifestă și în privința rapidității călătoriilor: în 1850, motoarele cu aburi încep să înlocuiască pânzele în transportul călătorilor, al mărfurilor și al informațiilor. Telegraful accelerează transmiterea acestora din urmă. Și forța aburilor, și telegraful accelerează mondializarea începută odată cu Ordinea economică: înconjurul lumii este acum la îndemâna armatelor, a negustorilor și chiar a primilor turiști. Democrația progresează odată cu piața: în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
un timp alocat muncii, după cum se va generaliza și munca de noapte și de duminică. Călătoria va deveni o latură importantă a formației universitare și profesionale: pentru a fi socotit apt pentru angajare, va trebui să demonstrezi necontenit calități de călător. Toate orașele europene cu mai mult de un milion de locuitori vor fi conectate la rețeaua continentală de trenuri de mare viteză. Mai mult de două miliarde de pasageri - turiști de afaceri, în cea mai mare parte a lor - vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
odihnă, iar în final chiar și pe obiectele nomade vor supraveghea intrările și ieșirile; telefonul permite deja nu doar comunicarea, ci și reperarea locului unde se află cineva; tehnicile biometrice îamprente, iris, forma mâinii și a chipului) vor permite supravegherea călătorilor, a muncitorilor și a consumatorilor. Numeroase dispozitive de analiză vor permite supravegherea sănătății trupului, a spiritului ori a unui produs. Obiectul nomad unic va putea fi localizat în permanență. Toate datele pe care le va conține, inclusiv imaginile din viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de salvare eficiente, dispunând de club-houses, de adăposturi, de refugii primitoare. Pentru a deveni un bun călăreț, un bun jucător de golf, un bun marinar sau un bun dansator, o persoană va trebui să facă dovada unor calități de bun călător îîndemânare, intuiție, toleranță, grație, tenacitate, curaj, luciditate, prudență, simț al echității, echilibru), fără a se resimți în urma eforturilor. Produsele de autosupraveghere vor permite oricui să se doteze cu cele necesare pentru fiecare dintre aceste sporturi practicate la domiciliu sau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Israelul punându-l la adăpost de atacurile teroriste. Alianța va considera, de exemplu, ca fiind esențial să aibă controlul asupra situației din Mediterana orientală și occidentală, în general, la cererea țărilor interesate. Pentru a merge cu avionul înspre țările Alianței, călătorul va trebui să furnizeze informații detaliate asupra vieții sale și poate va lăsa chiar drept garanție sau ca ostatic anumite bunuri sau ființe dragi. O dată în plus, tehnologiile de vârf ale economiei de piață, cele ale hipersupravegherii, vor participa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pestriță - matrozi indieni de pe vase orientale de cursă lungă, nordici blonzi de pe un vapor suedez, japonezi de pe un distrugător, marinari englezi, spanioli, băieți cu înfățișare agreabilă de pe un crucișător francez sau negri de pe un vas american care transportă mărfuri și călători. Ziua, strada e pur și simplu sordidă, dar seara, fiind luminată de lămpile din căsuțele acelea, are o frumusețe sinistră. Poftele hidoase care îmbâcsesc aerul sunt apăsătoare și oribile și totuși e ceva misterios în priveliștea respectivă. Ceva care te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
singurele meleaguri pe care le-au cunoscut vreodată. Poate că tocmai acest sentiment al înstrăinării îi trimite pe oameni hăt departe în căutarea unui lucru durabil de care să se poată atașa. Poate că vreun atavism înrădăcinat îl îndeamnă pe călător să se întoarcă spre țări pe care strămoșii lui le-au părăsit în vremuri pierdute în negura istoriei. Uneori un om dă peste un loc de care se simte în mod misterios legat. Iată căminul pe care l-a căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Cu ochii minții îl vedeam pe goeleta pe care muncea îmbrăcat doar cu o pereche de pantaloni de doc. Iar noaptea, când corabia înainta lin, mânată de o briză ușoară, iar matrozii se strângeau pe puntea superioară în timp ce căpitanul și călătorii se lăfăiau în șezlonguri fumându-și pipele, parcă-l vedeam dansând cu alți tineri, dansând nebunește în sunetele gâjâite ale armonicii. Deasupra erau cerul azuriu și stelele, iar de jur împrejur deșertul Oceanului Pacific. Mi-a venit pe limbă un citat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Un zâmbet subțire apăra pe buzele poetului: era sigur că Guido impusese acel nume, era tipic pentru el. - Unde este mortul? Întrebă, dezmeticindu-se brusc din propriile gânduri. - Vino. Sus, În turn, au fost săpate câteva chilii. Hangiul le Închiriază călătorilor bogați, care vor să doarmă singuri. E Într-una din astea, la ultimul etaj. Dante mai șovăi o clipă: voia ca În minte să i se Întipărească o imagine limpede a ansamblului, Înainte să lunece În acea parțialitate a simțurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Împreună. - Nu era decorator. Și nu așa Îl chema. Victima e Guido Bigarelli, cel mai mare dintre sculptorii vremii noastre. Francezul Întâmpină dezvăluirea impasibil. - Dumneata nu ai bănuit nimic? Îl zori poetul. - Nu. Dar nu e ceva neobișnuit ca un călător să Își ascundă identitatea. Din cele mai diferite motive. - Anume care? - Ca să eludeze autoritatea guvernului, dacă sunt În dispută cu facțiunea aflată la guvernare. Sau privirea ascuțită a răufăcătorilor, dacă duc cu ei ceva de preț. Dante strânse din buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]