4,175 matches
-
Vechii Dacii”. pe Câmpia Libertății de la Blaj a fost auzită dorința românilor transilvăneni: “Noi vream să ne unim cu țara”. -Dimitrie Brătianu a folosit pentru prima dată (1852), sintagma de “România Mare”. -După 1870 o parte a oamenilor politici și cărturari (I.C. Brătianu, M. Eminescu, A. D. Xenopol) continuau să creadă în sfârșitul Imperiului Habsburgic: în 1871, cu prilejul sărbătorilor de la Putna, A. D. Xenopol aprecia că “marea unire” era un fapt inevitabil. -Deși alianța cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Italia) a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
adâncită a textelor originale (Iliada și Odiseea, Furtuna). Firește, acolo unde lucrul a fost posibil, m-am confruntat și cu spusele altor cercetători, atâtea câte am putut să cunosc din cărțile și articolele de specialitate care se găsesc la noi. Cărturarul român se află silit să suplinească lipsurile de informație cu strădania lui și cu atâta cuget cât i-a dat soarta. Pe de altă parte, aceste studii ar fi putut să aibă forma tehnică tradițională în lumea savantă și să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
adâncită a textelor originale (Iliada și Odiseea, Furtuna). Firește, acolo unde lucrul a fost posibil, m-am confruntat și cu spusele altor cercetători, atâtea câte am putut să cunosc din cărțile și articolele de specialitate care se găsesc la noi. Cărturarul român se află silit să suplinească lipsurile de informație cu strădania lui și cu atâta cuget cât i-a dat soarta. Pe de altă parte, aceste studii ar fi putut să aibă forma tehnică tradițională în lumea savantă și să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
văvoi da inimi de carne” (Iezechiel 36, 26); „Vă voi da duh de rugăciune” (Zaharia 12, 10). Mântuitorul insistă asupra nevoii de rugăciu-ne, deoarece, pentru cei îndreptați, recidiva ar însemna o stare cumult mai rea decât înainte, așa cum spunea despre cărturari și fa-risei: „Ia seama ca lumina care este în tine să nu ajungă întuneric,căci dacă lumina care este în tine ajunge întuneric, cu cât mai mareva fi întunericul” (Matei 6, 23). Harul lui Dumnezeu în Hristos nusilește natura, dar
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care din ele au fost cu adevărat adoptate în aceste țări? În al doilea rînd, am putea analiza țări a căror guvernare este numită democratică, în general, de către majoritatea locuitorilor țărilor respective, de mulți oameni din alte țări și de cărturari, jurnaliști și alții asemenea. Cu alte cuvinte, în vorbirea obișnuită și în discuțiile erudite, țara aceea este denumită o democrație. În al treilea rînd, am putea medita asupra unei anumite țări sau grup de țări sau poate chiar o țară
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să rezulte din forma București, ci din *Bucărești (pe care nu l-a găsit atestat niciodată și nicăieri). Etimologia a fost, bineînțeles, respinsă de ceilalți specialiști, chiar dacă pentru unii ar fi fost măgulitor ca Bucureștiul să aibă ca întemeietor un cărturar, nu un păstor. Revenind la geneza adevărată a numelui București, trebuie să spunem că un mare avantaj lingvistic al toponimelor formate după acest model este descoperirea sau confirmarea, prin deducție, a sute de nume de persoane altfel obscure. Exemple: Alcea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Roma, care propovăduiau creștinismul în limba latină. În Evul Mediu, cuvintele latin (și roman), pe de o parte, și valah, pe de altă parte, își confundau sfera semantică. În „Viața lui Metodie”, solia care a cerut împăratului Mihail de la Constantinopol cărturari pentru introducerea cultului creștin în limba slavă la moravi venea cu următoarea motivare: „Sânt veniți la noi mulți învățați creștini de la valahi, de la greci și de la nemți și ne învață fiecare într-alt fel” (Olteanu și colect., p. 305). Expresia
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
document transcris în secolul al XVI-lea se spune, în legătură cu creștinarea slavilor, că aceasta a avut loc „în timpul cneazului Boris al bulgarilor, al cneazului Rostislav al moravilor și al cneazului Koțel al latinilor” din Panonia (Ivanova, p. 482). Călugărul Hrabr, cărturar sud slav de la începutul secolului al X-lea, îl numește pe Koțel „cneazul de la Balaton” (Olteanu și colect., p. 19). Există și documente în care cnejii sub care s-a făcut creștinarea sunt numiți toți slavi. Într-un manuscris de la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
deplin, atât domnitorul cât și șeful bisericii. „Este interesant, spune Hasdeu, că și domnii Moldovei începuseră într-un timp a-și forma un titlu analog cu Ungro-Vlahia” (Icr, 78). Implicarea populației de limbă maghiară în sensul acestor cuvinte a creat cărturarilor români convingerea că domnitorii și prelații bisericii ar fi putut face o alegere mai bună pentru titlul lor. Regretul în această privință a fost exprimat de Dimitrie Cantemir în felul următor: „Jéle că unii scriitori, în diplomatele domnilor săi, și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Mare“. Fără a putea intra aici în amănunte, amintim forma vasal „persoană sau țară supusă“, care face serie etimologică musul(mani) „smeriți“, Islam „supunere“, oaste și multe altele. Miron Costin (1633-1691), continuatorul cronicii lui Ureche, exprimă în opera sa drama cărturarului care, trăind intens apartenența la fenomenul etnolingvistic românesc, este nevoit să canalizeze istoria acestui fenomen în sensul motivării interesului feudal de separare statală a Moldovei. Orânduiala feudală a Moldovei impunea cărturarilor săi să explice ființarea acestei provincii pe baza începuturilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
continuatorul cronicii lui Ureche, exprimă în opera sa drama cărturarului care, trăind intens apartenența la fenomenul etnolingvistic românesc, este nevoit să canalizeze istoria acestui fenomen în sensul motivării interesului feudal de separare statală a Moldovei. Orânduiala feudală a Moldovei impunea cărturarilor săi să explice ființarea acestei provincii pe baza începuturilor ei la mijlocul secolului al XIV-lea, începuturi care înseamnă populație, teritoriu, limbă, denumiri topice, credință, organizare socială etc. și potrivit cu care se cere a fi prezentată întreaga istorie precedentă. Miron Costin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
populație, teritoriu, limbă, denumiri topice, credință, organizare socială etc. și potrivit cu care se cere a fi prezentată întreaga istorie precedentă. Miron Costin a satisfăcut prin opera sa această cerință. Posteritatea nu a reușit să dezmintă științific aranjamentul istoric al acestui cărturar. Mai mult încă, orientarea feudală a gândirii lui a fost ridicată la nivel de principiu al cercetărilor istorice asupra istoriei limbii și poporului român. În această privință sunt de remarcat două scăderi față de viziunea cronicarului. Prima privește continuitatea spațiului dacic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
consideră pe aceștia „țăranii cei mai proști” (HVR, p. 152) și deci incapabili să participe la aducerea și perpetuarea unui fenomen de cultură cum este limba, pe care aceștia puteau cel mult să o altereze. Nu a fost greu pentru cărturarul și voievodul moldav să-și imagineze istoria antică și medievală a românilor ca pe o evoluție în sine a unei caste militare romane. Greutățile, care s-au dovedit a fi insurmontabile, încep odată cu cel de al doilea descălecat, când romanitatea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
În plus, Dimitrie intenționează acum să implice în istoria poporului său și Muntenia, astfel că titlul devine De antiquis et hodiernis Moldaviae (et Montaniae) nominibus. Reluăm, după 300 de ani și din cu totul altă perspectivă, preocupările etimologice ale domnitorului cărturar. 1) Prima serie de cuvinte (încep, alb, cap, cetate, domn, masă, vânat, vorbă) trebuia să infirme teoria devenirii limbii române prin filieră italiană. A începe nu provine, cum susțin unii, din italiană, care deține cuvântul „barbar” comincio, ci din latină
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
poporului, autorul precizează: „În tenebrele care ascund formarea sufletului și succesiunea individualității spirituale rămâne neîndoielnic evidentă infinit de puternica dependență dintre țesătura limbii și ansamblul gândurilor și sentimentelor” (p. 226). Izolarea limbii române de limbile romanice, sugerată lui Humboldt de cărturarii ardeleni, este în cele din urmă și ea anihilată, savantul german făcând următoarele aprecieri globale asupra limbilor romanice: a) limbile romanice sunt lipsite de continuitatea limbii grecești, însă dezavantajul lor este numai aparent, întrucât „timpul vindecă mai bine rănile limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
virtuți. Petru Maior Petru Maior (1761-1821) este teoreticianul preocupărilor lingvistice ale Școlii ardelene, preocupări materializate în „Lexiconul de la Buda” (1825), „care de mai mulți autori în cursul a treizeci și mai multor ani s-au lucrat”. Conjunctura istorică a impus cărturarilor ardeleni o nouă viziune asupra istoriei limbii române, împreună cu motivarea permanenței poporului român din antichitate până în prezent în spațiul carpato-danubiano-pontic. În consecință, romanitatea orientală, în cele două fațete ale sale: limba și poporul care o vorbește, este scoasă de acești
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ardeleni o nouă viziune asupra istoriei limbii române, împreună cu motivarea permanenței poporului român din antichitate până în prezent în spațiul carpato-danubiano-pontic. În consecință, romanitatea orientală, în cele două fațete ale sale: limba și poporul care o vorbește, este scoasă de acești cărturari din mărginirea feudală a descălecatelor cronicărești și ridicată la dimensiunile teritoriale și etnice ale întregului neam românesc. În efortul lor colectiv cărturarii ardeleni foloseau ca argument continuitatea, dusă până la identitate absolută, a latinei în limba română. Evoluția elaborării Lexiconului reflectă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romanitatea orientală, în cele două fațete ale sale: limba și poporul care o vorbește, este scoasă de acești cărturari din mărginirea feudală a descălecatelor cronicărești și ridicată la dimensiunile teritoriale și etnice ale întregului neam românesc. În efortul lor colectiv cărturarii ardeleni foloseau ca argument continuitatea, dusă până la identitate absolută, a latinei în limba română. Evoluția elaborării Lexiconului reflectă menirea acestuia. Început de Samuel Micu ca dicționar român latin, în ideea amintitei continuități de neam și de limbă, el a fost
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la Cernăuți, apoi, trecând prin Ipotești, la București; corespondează cu T. Maiorescu, adresează o scrisoare lui D. Brătianu. La întrunirea de la Putna, E. citește poemul Închinare lui Ștefan Vodă (Poemul Putnei), scris de altcineva, dar neîndoielnic ameliorat de pana tânărului cărturar. În tot acest timp E. trimite la „Convorbiri literare” din Iași poezii (Venere și Madonă, Epigonii, Mortua est, Înger de pază, Noaptea), povestirea Făt-Frumos din lacrimă; publică în „Familia” Repertoriul nostru teatral, în care pledează pentru un repertoriu național și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
studiile asupra maghiarilor. Oferta a fost salvatoare întrucât șansa de a-și exprima prin scris preaplinul cunoașterii orientate spre explicarea și promovarea românismului însemna pentru E. prelungirea sensului vieții sale, redusă deja teoretic la calitatea de poet. Dar chemarea inegalabilului cărturar la București a avut în fond ca motivație contracararea lui Hasdeu, care impunea o istorie aberantă a românilor, reducând la tăcere toate vocile care încercau, timid, să-l contrazică, invocând împotriva adversarilor legi fonetice inventate ad-hoc. Era însă prea târziu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
împreună cu Eminescu, scrie H. Tiktin, și explicațiile pe care mi le-a dat cu această ocazie acest excelent cunoscător al limbii sale materne, mi-au prilejuit o mulțime de constatări lexicografice, gramaticale, literare și istorice»” (IX, 613). Întreaga ființă a cărturarului, cu a lui „tainică simțire”, îi dădea certitudinea că limba română nu s-a putut „nutri” în secolele XIII, XIV, XV cu două cincimi de elemente slave, o cincime maghiară și una turcică. Criticând traducerea din franceză și germană „a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dungi pe fruntea largă, el străbătea salonul, rostind din când în când numele lui Ribot, Charcot sau al cine știe cărui savant ce făcea vârvă pe vremea aceea" (Anghel, Iosif, 1910, pp. 23-24). Sub aspect temperamental și afectiv, Gruber era considerat de către cărturarul din Fălticeni ca fiind de o rară deschidere pentru persoanele de care reușea să se atașeze afectiv. Era un om cu o dăruire totală, și acesta a fost probabil și motivul atâtor suferințe încercate în urma unor relații afective. Gruber înțelegea
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
mai 1894, îl cheamă pe Artur Gorovei la el pentru o chestiune "foarte importantă", însă după ce-i arată materialul strâns cu atâta trudă despre audiția colorată, evită să abordeze problema delicată pentru care-l chemase. Într-o ultimă scrisoare către cărturarul din Fălticeni, datată 17 februarie 1895, îl anunță pe acesta că nu a putut pleca în Italia. Este tratat în clinica unui psihiatru austric celebru în epocă, Richard Freiherr von Krafft-Ebing (celebritatea apare după publicarea lucrării Psychopathia sexualis, în anul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
trăit rău. Un cartier era al lor. Aici au venit în contact direct cu o civilizație avansată. Religia, tradiția s au păstrat. Așteptau împlinirea profeției lui Iasiia: căderea Babilonului, reîntoarcerea evreilor în Ierusalim. și s-au întors mai religioși, mai cărturari. În 332 î.Chr. însă Alexandru Macedon ocupă Asia Mică. Civilizația greacă și cultura sunt prezente și în Iudeea. Evreii au învățat să fie receptivi. Trăiesc bine, se luminează. încep să lumineze. Tora, cartea de învățătură, e citită asiduu. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și în cultul sfinților."50 Creștinismul popular prelungește gândirea mitică până în prezent, iar în Evul Mediu fiecare categorie socio-profesională vehiculează propriile mituri de origine: cavalerii prin ciclul arthurian, care sub "pojghița subțire de creștinism" ascunde un imens filon celtic, breslele, cărturarii, țăranii, trubadurii (cei care dau naștere mitului Femeii, care depășește cu mult cadrele acceptate de către Biserică). Abundă și frapează viziunile milenariste și miturile escatologice, atât de pregnante în Cruciade, în mișcările unor Tanchelm ori Eude de l'Étoile, sau mitul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]