2,821 matches
-
129 Buisset / 40 Buls, Ch. / 26 Burada, Ioan Th. / 56, 60 Burileanu, Dimitrie / 79, 80, 95, 114, 189, 211 Butărescu, Adrian / 127 Butză, Vasile / 13, 124, 134-147, 161, 163-165, 167, 171, 192, 214 C Caloianu, Mihail / 76 Caranfil, Constantin / 63 Carp, Petre P. / 65 Carpentier, Eugène / 37 Casimir, Victor / 83 Castro / 34 Catargiu, Barbu / 112 Catargi, Henri / 123 Cazaban / 170 Căplescu, Ernan / 73 Cârlova, Gheorghe / 60, 64, 69, 70 Cerchez, Gheorghe / 57 Cincă, Victor / 127 Charlier, Gustave / 34 Chicireanu, Nicolae / 79
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bârlad, str. Ștefan cel Mare nr. 31 și de‐ abia după 10 numere, la 17 noiembrie 1896 își î nscrie pe frontispiciu identitatea politică de organ al Partidului Constituțional, poziție aflată și dintr‐o informație ulterioară care vestea că „P.P. Carp, sufletul Partidului Constituțional a sosit la Bârlad, urmare a morții moșului său Io rgu Radu, care a fost înmormântat „Ieri 12 aprilie 1897”. La 4 o ctombrie 1898 se suprimă cuvintele „al partidului”. Ziarul a avut apariții în mai multe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
editat sub conducerea unui comitet și se realizează un săptămânal politic care se „contrează” când cu „Viitorul” - un ziar al colectiviștilor și socialiștilor sau al liberal‐ colectiviștilor și socialiștilor, când cu cei d e la „Vocea Tutovei” - naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul plasei Tutova.”.. De aici suita de articole: „Păcatul colectiviștilor”, „Pocăința colectiviștilor”, „Politica negativă”, „Delirul colectivist”, „Patriotismul colectivist”... Încolo
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din Bârlad, numărul din 3 octombrie 2003, oferind b ârlădenilor, în afară de o bogată publicitate, articolele: „Locatari înnebuniți” „Ecusoane pentru angajații Primăriei Bârlad”, „Rețea de «carderi» descoperită la Bârlad”, „Hoț vasluian, în «vizită» la Bârlad”, „Analize mai ieftine pentru pensionari ‐ membri CARP Bârlad vor putea să‐ și facă o ecografie sau o electrocardiogramă plătind mai puțin decât la policlinică”; „Cozi interminabile la multe farmacii - ca la fiecare început de lună, bârlădenii pier d o grămadă de timp stând la coadă pentru a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I, publică informații despre Purium‐ul sub semnătura A.R.. Ulterior, din 17 aprilie 1905, ziarul renunță la sloganul despre jidani. Devenită naționalistă de la 5 iunie 1899,Vocea Tutovei a fost condusă de Victor Artenie, în 1909 avocat, de Origen Carp, mai târziu comisar, și căpitan T. Udrea. În lucrarea lor „Publicațiile periodice românești”, București 1913, Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu dau următoarele surse de documentare referitoare la ziarul „Vocea Tutovei”: „Buletinul Oficial. Expozițiunea generală”, București, decembrie 1906, p 593
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Anghel, El . Farago, Ilarie Chendi ș.a. ...” La Făt‐ Frumos au scris - spune G. Tutoveanu în Discuții literare cu V.D. Damaschin în numărul 1 din Scrisul nostru: N. Iorga, A. C. Cuza , cu „Naționalitatea în artă”, I. Brătescu - Voinești, I. Basarabescu, O. Carp, M. Sadoveanu, I. Adam... și și‐ au început cariera literară scriitori bârlădeni , în afară de Emil Gârleanu”, care și el începea să publice litera tură” pentru prima oară, Corneliu Moldoveanu și A. Mândru”... Nicolae Iorga umbla prin orașe și sate cu trăsu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
N.Dunăreanu, N.Gane, P. Gheorgheasa, Artur Gorovei, N.Lupu Costache, M. Lupescu (învățător Zorleni), V.Pop, M. Sadoveanu, I. Scurtu, D.V.Ștefănescu, N. Stoleriu (învățător Zorleni), econom N. Vereanu, G. Vâlsan. Publicau numai versuri: D. Anghel, P. Budu, O. Carp (G. Proca), Eugen Ciuchi, Nina (Ana) Godeanu, Fatma (Elena Farago), K(Iril) Mironescu, A. Mândru, Corn. Moldoveanu (Vasiliu), D. Nanu, A.A.Naum, Andreiu Naum, G.Orleanu, Gr.V. Prut, R (credea că ar fi redacția), I. Soricu, G.Tutoveanu (G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Popescu-Gorj, doctor A.F., V.M. Drăgănescu, N. Corciovă, Al. Pateevici (Muncitorul versuri), arhimandrit Emilian Popescu, V.Gh. Vasilache, V.Gh. Guzgan, Măria Savopol (Luna mai la țară, versuri), preot loan Creangă din Bordești-Râmnicul Sărat, I. Valeriu, I.N. Amăriucăî (poezie Plugarii), pr.Iov Carp (Zădărnicie poezie), pr. ec. Gh. Șușnea (Antihriștii versuri), Petre Cazacu. Cu interes erau citite versuri reproduse după: V. Militaru (Psalm 132), Al. Vlahuță (Hristos a înviat), Șt.O.Iosif (lisus), dar și ziceri după La Fontaine, N.Nicoleanu, Costache V.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Zădărnicie poezie), pr. ec. Gh. Șușnea (Antihriștii versuri), Petre Cazacu. Cu interes erau citite versuri reproduse după: V. Militaru (Psalm 132), Al. Vlahuță (Hristos a înviat), Șt.O.Iosif (lisus), dar și ziceri după La Fontaine, N.Nicoleanu, Costache V. Carp, V.Cantar, I. Agârbiceanu, Anton Pan, Jaferson. Nu lipsea din revistă; bibliografie, nume de reviste sosite la schimb: „Brazda literară" din București, „Cuvânt Moldovenesc" de la Chișinău, „Gorjanul" de Târgu Jiu, „Vestitorul" de la Galați, „Vestitorul satelor" de la Fălticieni, „Glasul nostru" de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la cenaclul “Calistrat Hogaș” din Tecuci, la Clubul de literatură universală “C.D.Zeletin”, cronica literară “George Tutoveanu - poetul sufletelor dantelate aducerea în prim plan a “paginilor de istorie” la 65 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga, ori pe Petre Carp - boier de viță veche și european, cu semnăturile Ștefan Andronache, Tase Dănăilă, Dan Mazilu, Eleonora Stamate, Ioachim Lazăr, Nicolae Secăliș înseamnă selecție și maturitate în stabilirea și selectarea unei unei tematici mereu de mare actualitate, ceea ce nu e la îndemâna oricărei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
persoana noului domnitor, Carol I de Hohenzollern. Detronarea lui Cuza este un act profund nepopular. Față de această conjunctură social-politică, pozițiile scriitorilor înșiși sunt diferite și definitorii. Dintre junimiști, Pogor face parte din complot și este imediat numit prefect, iar Petre Carp devine la 11 februarie secretar al locotenenței domnești. Maiorescu va fi unul din cei mai mari susținători ai domnului străin. Negruzzi, încercând să explice impopularitatea lui Cuza, afirmă, de fapt, ostilitatea claselor dominante împotriva acestuia. Primul guvern, numit de locotenența
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
liber» și «Jurnalul».” De remarcat rubricile de interviuri, „Poste-restante” (Tudor Mușatescu), cronica teatrală (Vasile Timuș), cronica plastică (Tache Soroceanu), „Cronica concertelor” (Virgil Gheorghiu). Ziarul susține politica noii puteri „populare” instaurate în august 1944, deși mai semnează încă Dan Petrașincu, M. Carp, generalul Mihail Negruzzi, Petre V. Haneș sau I. Valjan. Alți colaboratori: Liviu P. Nasta, B. Brănișteanu, Emil Isac, Șerban Voinea, F. Brunea-Fox, Eugen Crăciun, Tudor Arghezi (o scrisoare de întâmpinare), Sorana Gurian, Gala Galaction (La învierea Domnului, Ziua liniștei), Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287691_a_289020]
-
1886; Mein Buch, Düsseldorf, 1886; ed. tr. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1887; Nouvelles, tr. Félix Salles, Paris, 1886; Feldpost (în colaborare cu Mite Kremnitz), Bonn, 1887; Bate la ușă, tr. L. M. [Livia Maiorescu], București, 1887; O rugăciune, tr. Flor. Carp [Constantin Morariu], Cernăuți, 1887; Es klopft, München, 1887; Pelesch im Dienst, Bonn, 1888; In der Irre (în colaborare cu Mite Kremnitz), Bonn, 1888; Rache und andere Novellen (în colaborare cu Mite Kremnitz), Bonn, 1888; Nuvele, tr. Gion [G. I. Ionnescu-Gion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
la nivel continental, precum pactul secret semnat cu Germaniaxe "Germania" lui Bismarck și Austro-Ungaria În 1883. O precizare interesantă ar viza consensul clasei politice românești În momentul tratatului, el fiind negociat de reprezentantul diplomatic la Viena, viitorul premier conservator P.P. Carp și semnat sub guvernul liberal al lui Ion C. Brătianu. El semnifica În mare măsură faptul că decidenții de la București se hotărâseră să considere Rusia țaristă drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale. Pe plan extern, România se găsea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Oxford University Press, Oxford. Huntington, Samuel (1996), Clash of Civilizations and the Remaking of World Order, Simon & Schuster, New York. Huntington, Samuel P. (1957), The Soldier and the State, Vintage Books, New York. Huntington, Samuel P. (1998), Ciocnirea civilizațiilor, trad. de R. Carp, Antet, București. Hurrell, Andrew (1995), „Explaining the Resurgence of Regionalism in World Politics”, Review of International Studies, vol. XXI, nr. 4, pp. 331-358. Hurrell, Andrew (1998), „Security in Latin America”, International Affairs, vol. LXXIV, nr. 3, pp. 529-546. Huysmans, Jef
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
I. (25.V.1898, Murgeni, j. Vaslui - 13.VII.1957, Geneva), clasicist. Fiu al unui institutor, B. începe școala la Ivești, venind în 1909 la Liceul Internat din Iași, unde în acea vreme erau profesori G. Ibrăileanu, V. Bogrea, M. Carp, M. Jacotă, Calistrat Hogaș, Iorgu Iordan ș.a. Absolvind secția clasică, după război se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din același oraș, iar în 1920 își ia licența în filologie clasică cu magna cum laude. După o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
torului. De reținut faptul că mesagerul lui Maico a fost Ene dacul, arătînd că de atunci existau formele de structură socială pe zone geografice: rumunii cu dage balo în Ardeal și Banat; geții cu soboru în Muntenia și Moldova și carpii din nord-estul și nordul Moldovei sau poate în Maramureș. Matigo - mato , ne-a lăsat cam în aceeași perioadă sau ceva mai tîrziu tăblița 15 care ne spune despre scumpetea de fată a conducătorului ce a fost dată de soață sciților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
proză, I. L. Caragiale ș.a. Un număr întreg din 1951 este dedicat lui Eminescu. Dintre articolele critice sunt de reținut O datorie de onoare față de memoria lui Dragoș Protopopescu (1951), Un studiu politic al principelui Nicolae (1953) de D. Găzdaru, Petre Carp - un simbol pentru zilele noastre de Virgil Deltă, Literatura în R.P.R. Tinerețe fără bătrânețe, semnat Observator, Pe ultima treaptă de N. I. Herescu ș.a. Volumul din 1955-1956 are înscrise pe copertă numele colaboratorilor: D. N. Ciotori, D. Găzdaru, N. I. Herescu, Stan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
Ele au fost expediate redacției de la München pe diferite căi, sau scrise pe loc ad hoc, apoi distruse. S-a întâmplat ca un text personal, din 1982 (data spune ceva) să se fi păstrat, din fericire, grație dactilogramei prietenului Mircea Carp (pe foi cu... antetul Voice of America, aduse în țară, după 1989, în copii xerox, oricând consultabile), prin a cărui voce el a și fost transmis. Este vorba de Situația culturii române actuale, reprodus și acesta mai jos. Dar un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de libertate, un text din ilegalitate, recent recuperat la München. El a fost transmis în trei emisiuni ale postului de radio Europa liberă, în anul 1982, în perioada directoratului M. Cismărescu, sub numele și vocea bunului și vechiului prieten Mircea Carp, redactor bine cunoscut și mult audiat al acestui post. Domnia sa își face o plăcere de a restabili paternitatea acestui text, pe care l-a dactilografiat după manuscrisul meu (distrus pe loc) pe pagini purtând antetul Voice of America, adus în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în întregime. Pasajele suprimate datau. Au intervenit și foarte mici intervenții stilistice. Din nou, precizarea finală: Acest text a fost transmis, ca și celelalte anterioare, la postul de radio Europa liberă în 1982, cu vocea și sub semnătura lui Mircea Carp (A.M.). Pot fi urmărite în presa epocii, punct cu punct, toate datele și evenimentele literare amintite în acest text. O astfel de documentare, strict bibliografică nu intră, deocamdată, în preocupările noastre. 7. Din critica literară a ilegalității. O utopie politică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publică în presa vremii, fiind și autor al unor lucrări, precum: Prin viroage și coclauri (1922), Pe aripa vremii (1923), Întâmplarea cea mare (1925), Trecutul vieții de doamne și domnițe (1932-1935), Farmece (1933), Acum 100 de ani (1935-1936), P. P. Carp și locul său în istoria politică a țării (1936). 16. Aurel I. Gheorghiu (1894-1976), militar de carieră, absolvent al Liceului Laurian, pasionat de cercetări istorice și fotografie, a inițiat încă de pe băncile școlii revista literară Ecoul Procovului. Conferențiază la Vălenii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pus bazele primului laborator pentru lucrările practice. Tot în perioada cât a stat la Iași, a funcționat ca profesor suplinitor de igienă și medic curant la Liceul internat. Descendent dintr-o familie cu relații la vârf în viața capitalei (P.P.Carp și D.A.Sturdza îi erau cumnați), doctorul Ion Cantacuzino ar fi putut să-și găsească un loc comod în învățământul universitar bucureștean, dar aceasta ar fi fost scandalos, cum însuși apreciază. A fost crescut și educat în spiritul muncii, al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu intermitențe, revista presei, o cronică plastică, dramatică, muzicală, militară, un „curier judiciar”, anunțuri, reclame. Alți colaboratori: Paul Mihail, Cristofor Dancu, Alexandru Randa, Ovid Țopa, Mircea Mateescu, Dragoș Vrânceanu, Mircea Pop, Virgil Rădulescu, I. Diaconescu, Mihail Lungianu, Dem. Pădureanu, Sever Carp, Dinu Rosmarin. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
tineretului (Mișu Weissman). Publicația este consacrată educației tineretului evreiesc, legendelor biblice, problemelor care preocupau societatea evreiască din România, iar semnăturile aparțin exclusiv unor publiciști din rândul acestei comunități. Sunt inserate texte scrise de I. Niemirower, Achad Zacke, A. Beck, Horia Carp, Theodor Rosen, I.L. Peretz, A. Axelrad, A. Rappaport. În poezie se disting paginile din Morris Rosenfeld, Iacob Gropper (tradus din idiș de Enric Furtună), N. Bialik; în proză, David Frișman, Carol Drimer. Se traduc versuri de Heine, povestiri de Șalom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]