4,822 matches
-
vorbi, a coborât În inima mea ideea ca să stăruiesc pe lângă toți ai mei, care erau de față, ca să se roage pentru mine, să Te roage pe Tine, Dumnezeul mântuirii de orice fel. Și am scris acestea pe o tabletă de ceară și le‑am dat ca să citească. De Îndată ce ne‑am plecat genunchii ca rugători a fugit acea durere. Dar ce durere ? Sau cum a fugit ? M‑am speriat, o mărturi‑ sesc, Domnul meu și Dumnezeul meu, căci de la Începutul vieții mele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
al momentului). Versurile din Restriști arată însă că încă în acea fază neosimbolistă a începuturilor poetul manifesta un gust aparte pentru imagine (exemplul cel mai spectaculos, printre precursorii imediați, putea fi, cum s-a observat, Adrian Maniu din Figurile de ceară ori Salomeea, tratat în manieră mai sentimentală, fără distanțarea ironică de sursă laforguiană) supraâncărcându-și discursul cu comparații adesea insolite, dar și cu mai facile metafore in praesentia. În cazuri extreme, precum în strofa citată și de E. Lovinescu, Istoria literaturii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
printre acțiunile care urmau s] fie judecate în viața de apoi. Desigur, unii erau sceptici în privința vieții de apoi promise. La petrecerile date de egipteni, atmosfera era întreținut], în parte, de un harpist care încuraja oaspeții s] se dedea pl]cerii, deoarece nu aveau nici o sigurant] c] sârguința pe p]mânt le va aduce fericirea veșnic]” (Wilson, 1958, p. 467). Harpistul spunea c] mormintele piramidale ale divinilor faraoni și ale nobililor lor fuseser] profanate, si era ca și cum nici nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
isi asum] titlul de Qoheleth (înv]ț]tor). Viață este deșert]ciune - așa își începe el jalea. În virtutea statutului, a bog]ției și puterii sale (asemenea lui Solomon), el își putea satisface orice capriciu, de la pl]ceri spirituale la pl]ceri trupești (vin, femei și cântec), de la acumularea de bog]ții și învestirea în proiecte de construcții pan] la nebunie și pierderea rațiunii. Toate acestea erau lipsite de semnificație. Într-adev]r, soarta oamenilor, fie ei înțelepți sau lipsiți de judecat], fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fericirii că ideal moral, Buddha ofer] un model echivalent de fericire destinat omului de rând care duce o viat] corect] și armonioas]. La fel cum exist] forme diverse ale durerii, tot așa exist] și intensit]ți diferite ale pl]cerii sau ale st]rii de bine. În timp ce viața cinstit] și armonioas] permite omului obișnuit s] descopere bun]starea pe calea corectitudinii, f]r] l]comie, s] obțin] satisfacție proprie prin fapte demne de laud], cel care tr]ieste în singur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum se pare c] au f]cut și stoicii; înțeleptul stoic, dac] a existat vreodat], ar ști, în orice situație, ce trebuie s] fac]. În orice caz, toți succesorii lui Socrate - chiar și Epicur, cel aflat în c]utarea pl]cerii - au fost dispuși s] accepte dou] dintre argumentele sale de bâz]. În primul rând, ei au admis c] diferitele comportamente umane pot și trebuie s] fie justificate prin mijloace raționale. În al doilea rând, au acceptat c] aceast] justificare trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în faimoasa „doctrin] despre r]u”, care localizeaz] fiecare „virtute” între „viciile” de exces și defect corespunz]toare. Curajul va ține de g]sirea echilibrului dintre fric] și încredere; moderația se afl] între indulgent] excesiv] și insensibilitatea complet] în fața pl]cerii; spiritul, între mojicie și o lips] total] a simțului umorului ș.a.m.d. El subliniaz], de asemenea, în mai mare m]sur] decât Platon, cât de dificil va fi s] se pun] în aplicare aceste descrieri și, în general, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
natural la un comportament virtuos. Chiar și o ființ] egoist] s-ar putea deci exprimă moral (vezi capitolul 16, „Egoismul”). În toate aceste dezbateri nimeni nu a dezvoltat conceptul de bine dincolo de sensul de surs] a fericirii sau a pl]cerii. S-a presupus totuși c] ceea ce oamenii trebuie s] fac] este întotdeauna o funcție a ceea ce este bine: acțiunile sunt drepte numai dac] aduc binele. Cei mai originali filosofi morali ai secolului al XVIII-lea, David Hume (1711-1776) și Immanuel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în plus. Problemă care se pune este urm]toarea: de ce trebuie s] înțelegem respectul într-un sens atât de restrâns, de tehnic și legalist, ca fiind o cerinț] de evitare a minciunii, atâta timp cât toler]m înșel]ciunea sub forma ț]cerii sau a altor mijloace de a ascunde adev]rul? În plus, consecințele celor dou] variante pot fi de multe ori aceleași, la fel cum și motivația celui care minte și, respectiv, a celui care ascunde adev]rul pot fi identice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea un r]u intrinsec. Este adev]rât, capacitatea de a simți durere este adesea folositoare pentru un organism, permițându-i s] evite pericolele și distrugerea. În mod invers, unele pl]ceri pot reprezenta pericole pentru bun]starea organismului pe termen lung. Oricum, despre ființele care dețin aceast] capacitate se poate spune c] sunt interesate de pl]cere și de evitarea durerii. Respectul pentru acest interes de bâz] este central în etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vietate care își revendic] statutul moral pe baza unei facult]ți probabile? În general, utilitariștii consider] acte reprobabile din punct de vedere moral acele acte care sporesc durerea sau suferință din lume (f]r] o sporire, în compensație, a pl]cerii sau a fericirii) și invers. Dar uciderea unei ființe senzitive nu implic] întotdeauna astfel de consecințe negative. Fiecare mediu are o capacitate pentru un num]r limitat de ființe din orice specie. Cand un iepure este omorât (într-o manier
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prima variant] deoarece aduce o suferinț] mai mic], toate celelalte fiind egale. Trebuie menționat aici c] principiul minimaliz]rii durerii și maximaliz]rii pl]cerii nu se aplic] numai în cazul suferinței fizice, ci și în cazul durerii sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pomenit aspect al nutriției. El este precursorul tuturor hormonilor sexuali din corp. A fost definit În secolul al XVIII-lea și a fost studiat riguros pentru prima dată de un savant german pe nume Windhaus. Este o substanță asemănătoare cu ceara care apare În mod firesc În toate părțile corpului. Se deplasează prin sânge În blocuri numite lipoproteine. De fapt, colesterolul este un lucru de care toată lumea are nevoie, care produce numeroși hormoni, vitamina D și acidul biliar și prelucrează grăsimile
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
strâns legată de umiditatea care pătrunde În corp prin tălpi. Masarea frecventă a tălpilor alungă din trup umezeala și o Împiedică să intre iar. Acoperiți zona afectată cu un prosop cald sau cu o pungă cu apă fierbinte ori cu ceară topită, câte 15 minute, de mai multe ori pe zi. Aceasta calmează durerea. Apăsați cu degetul de mai multe ori pe zi următoarele puncte de presopunctură: Chenfu, Shouwuli, Fengshi, Kunlun, Xiaguan, Hegu, Renzhong, Quchi, Yaoyangguan, Yinlingquan, Tianshu, Weizhong și Zusanli
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență, care poate fi pusă În relație cu vegetația și cu fertilitatea. Studiile de antropologie pun În evidență caracterul aproape totdeauna feminin atribuit apei, profunda maternitate a apelor. Eroul din Fata din sicriul de ceară iese la iveală doar după ce tatăl lui merge În rai de unde ia trei crăci din trei pomi, apoi se-ntoarce acasă, o lovește pe Împărăteasă cu crăcile pe burta și-i menește copilului, fata lui Jigmând de ceară. În general
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sicriul de ceară iese la iveală doar după ce tatăl lui merge În rai de unde ia trei crăci din trei pomi, apoi se-ntoarce acasă, o lovește pe Împărăteasă cu crăcile pe burta și-i menește copilului, fata lui Jigmând de ceară. În general, ramul detașat dintr-o plantă cu frunze verzi sau din flori are semnificația specifică simbolurilor vieții și regenerării. Altădată, copilul nu vrea să iasă din pântecele matern decât atunci când Împăratul Îi rânduiește Fata Nevăzută Neauzită din Cer Căzută
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ea cu cine o putea. E o Înțelegere adecvată transformărilor din viața comunității tradiționale, reflectate În gândirea protagonistului, dublată de Înțelepciunea mamei: Da ce, poate-o fi norocul tău, pentru că toate astea urmează la noroc. În Fata din sicriul de ceară, eroul pleacă În căutarea fetei menite la naștere. Ajunge Într-o livadă frumoasă și cum, printr-o gaură, iese un fum din adâncul pământului, acolo o zărește pe soarta lui, pe fata lui Jigmond dă Ceară, pe celălalt tărâm, Într-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Fata din sicriul de ceară, eroul pleacă În căutarea fetei menite la naștere. Ajunge Într-o livadă frumoasă și cum, printr-o gaură, iese un fum din adâncul pământului, acolo o zărește pe soarta lui, pe fata lui Jigmond dă Ceară, pe celălalt tărâm, Într-o glajă de sticlă. Le transmite un mesaj părinților: m-am dus după soarta mea. Nu mai vin Înapoi cel puțin mult timp. Eroul ajunge la fată, o sărută, iar ea Îi spune: Cunosc că tu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
am îmbrățișat strivindu-ne buzele pulverizându-ne hainele, pieile, amestecându-ne inima mâncându-ne genele, smalțul ochilor, coastele, sângele, ciobindu-ne șira spinării, arzând. arzând cu troznete, ca dați cu benzină arzând cu ghețuri albastre, cu stalactite de fum cu ceară sfârâitoare, cu seu orbitor până cenușa a umplut lada de studio și chiuveta din baie și păianjenii și-au făcut plase în coșul pieptului nostru. (Mircea Cărtărescu, Ciocnirea) 1. Ilustrează, în două enunțuri, aspectul denotativ și conotativ al cuvântului ciocnire
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
familie era datoare să contribuie cu o anumită cantitate de fructe uscate și ciuperci, nu mai mult de a zecea parte, așa cum erau supuse la zeciuială majoritatea produselor obținute în gospodărie. Din stupi se percepea deseatina (deseat = zece - n.a.), iar ceara atât de necesară pentru lumânări nu era percepută după numărul de stupi, ci după suprafața de teren aflată în folosință. Inițial, mierea și ceara erau obținute de la albinele sălbatice, care-și aveau cuiburile în scorburile copacilor. Așezarea satului și ordinea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la zeciuială majoritatea produselor obținute în gospodărie. Din stupi se percepea deseatina (deseat = zece - n.a.), iar ceara atât de necesară pentru lumânări nu era percepută după numărul de stupi, ci după suprafața de teren aflată în folosință. Inițial, mierea și ceara erau obținute de la albinele sălbatice, care-și aveau cuiburile în scorburile copacilor. Așezarea satului și ordinea impusă de existența statului au dus la practicarea albinăritului în stupine și prisăci. Prisacă înseamnă un loc întărit natural, dar și îngrăditură, întăritură făcută
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
hotărârea domnească de a da mănăstiri 12 coloade de orz și 4 de grâu <footnote Ibidem; în Baia, mănăstirea Moldovița stăpânește posada de pe valea Moldovei, o parte din mori, o sladniță cu berărie și 4 sălașe de tătari și adună ceara de la cârciumile din Baia. footnote> . Supuse zeciuielii erau și produsele obținute de vămeni din creșterea oilor. Cel puțin cașul și lâna erau cerute de mănăstire în contul obligațiilor și folosite pentru nevoi proprii sau pentru vânzare în târguri pentru care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ilișul pe produse agricole, posada pe produsele leguminoase, deseatina din stupi sau albine, berbința de miere din mierea curată, deseantina din porci, din peștele proaspăt, din vin. După cum s-a văzut, doar o parte din aceste dări erau percepute vămenilor. Ceara și fânul constituiau pentru vămeni dări cu cea mai mare pondere în această categorie de obligații ; b. Prestații în muncă: cu brațele pentru cei fără vite mari, cu carul cu boi sau cai - podvoada. Prestația cu brațele se făcea la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc, arhimandritul Veniadict (Benedict) a luat moșia din mâna Mercășenilor „fără judecată, și au dat-o vămenilor, și nici banii, adică cumpărătura, nici deschizătura n-au înturnat Mercășenilor înapoi” <footnote T.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la dezvoltarea culturii și la menținerea credinței creștin-ortodoxe. Mănăstirea Moldovița avea la anul 1783 15 moșii, 33 de munți mari și mici -păscători-, 10 pogoane de vii la Odobești, case la Suceava scutite de dări, cârciumi la Baia și venitul cerii de la cârciumile din Baia, dreptul de a aduce din țară 3 care de sare și pește pentru care nu plătea vamă, o prisacă la Bohotin, monopolul asupra pescuitului și vânatului pe moșiile și braniștile ce-i aparțineau, dreptul de a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]