6,690 matches
-
schimbări emoționale schimbări în confortul, fericirea și satisfacția copilului. Ele sunt cruciale în terapie. (Mitrofan, I. 2003). III. A treia fază Este încheierea terapiei, moment care poate fi dificil pentru copil din mai multe motive. Pot apărea probleme care se centrează în jurul separării, pierderii unei relații importante și a încrederii în sine. Acest moment poate surveni atunci când se atinge un platou în schimbare pentru ca aceasta să nu fie bruscă. Există mai multe chei de a cunoaște când trebuie oprită terapia. Una
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cognitive. S-a demonstrat că vârstnicii alcoolici prezintă un risc de suicid de cinci ori mai mare în comparație cu vârstnicii non-alcoolici însă psihoterapia este folositoare în tratarea vârstnicilor alcoolici. Studii recente care abordează intervenția în problemele legate de alcool s-au centrat pe intervenția de scurtă durată, aceste intervenții includ ședințele psiho-educaționale privind riscul inclus de consumul de alcool, în care sunt oferite informații cu referire la consumul excesiv de alcool. Insomnia este foarte frecventă în rândul vârstnicilor, și poate interfera semnificativ cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spre tulburări afective. Mulți cercetători cred că predispoziția unei persoane spre tulburări afective este multifuncțională. Adică, este necesară o configurație de gene dezorganizate pentru a crea tulburări afective. Teorii privind neurotransmițătorii Majoritatea teoriilor biochimice în cazul tulburărilor afective s-au centrat asupra neurotransmițătorilor, acei factori biochimici care facilitează transmiterea impulsurilor prin sinapse, între un neuron și altul. Grupul specific de neurotransmițători implicat în tulburările afective este numit monoamine, iar monoaminele implicate sunt nonepinefrina, serotonina și dopamina. Acești neurotransmițători sunt găsiți în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să schimbe modul în care procesează informațiile legate de ei înșiși. Terapia behavioristă a pierdut teren în fața abordării cognitive, dar și ea a adus rezultate bune în studiile recente, fiind treptat readusă în uz (Frank, 1990)206. Psihoterapia interpersonală se centrează pe problemele din relații. Terapeuții îi ajută pe pacienți să înțeleagă evenimentele din viața lor, care ar fi putut să le inițieze depresia și să descopere căi prin care să combată aceste episode și de asemenea să anuleze ciclurile de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că tulburările de dispoziție sunt cauzate sau exacerbate de credințe și comportamente învățate, care pot fi dezvățate sau cel puțin modificate prin experiență. Metodele predominant cognitive subliniază rolul credințelor iraționale și al procesării disfuncționale de informații, în timp ce abordările behavioriste se centrează pe modul în care evenimentele externe conturează răspunsul pacientului. Cele mai multe forme de terapie îmbină tehnici cognitiv comportamentale. Scopul terapiilor cognitiv comportamentale nu este să ne învețe "gânduri fericite", ci să devenim mai acurați în autoevaluări și mai eficienți în ce privește comportamentele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru că ea consideră că acolo este foarte posibil să întâlnească păianjeni. Pentru că trăiește într-un oraș cu multe clădiri vechi, ea nu poate merge acasă la mulți prieteni sau locuri unde ar trebui să ajungă. Fobiile față de mediul înconjurător sunt centrate pe evenimente sau spații înconjurătoare, precum furtuni, înălțime sau apă. Asemeni fricii pentru animale sau insecte, frica pentru evenimente sau situații naturale este de asemenea foarte prezentă. Din nou, aceste frici nu le cauzează oamenilor o grijă disfuncțională în viața
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
generalizată nu își permit să ia în considerare posibilități care pot învinge un eveniment dacă s-ar întâmpla, sau să se obișnuiască cu emoțiile negative asociate cu imaginea evenimentului. Cognițiile iraționale ale oamenilor cu anxietate generalizată pot fi de asemenea centrate în detectarea posibilelor amenințări din mediu (Mathews & McLeod, 1994)304. O paradigmă în care s-a arătat aceasta este proba colorată Stroop. În această probă subiecților le sunt prezentate cuvinte scrise cu o anumită culoare. Sarcina acestora este să spună
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a produce o amenințare, chiar la un nivel inconștient (McLeod & Mathews, 1994)305. Scopul unui nou studiu este de a determina dacă această vigilență constantă este datorată unor anumiți factor de natură biologică sau personalității pacienților cu GAD. Terapiile cognitiv-comportamentale, centrate spre a ajuta bolnavul să confrunte acele situații de care îi e frică cel mai mult, să conteste gândurile negative sau catastrofarea și să dezvolte strategii de coping, s-au dovedit prin studii recente, a fi mult mai eficiente decât
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a trecut. După trecerea momentului culminant al crizei, terapia se focalizează sau spre tratamentul psihiatric pentru tratarea unei depresii subiacente sau a unei tulburări de personalitate, sau continuă cu o psihoterapie de rezolvare a problemelor psihologice sau cu o terapie centrată pe client. Uneori tratamentul psihoterapeutic este întrerupt de crize suicidare, apărute în urma unor noi evenimente negative de viață. Intervenția în criză a persoanei cu intenții suicidare cuprinde două părți, (Cosman, D., 1995)368. * Prima parte a intervenției are următoarele implicații
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
focalizează pe psihoterapii, strategii cognitive sau comportamentale și se adresează persoanelor cu pattern suicidar în personalitate. În timpul crizei suicidare terapeutul trebuie să-și mărească doza de efort, comparativ cu terapia din perioadele din afara crizei. Psihoterapia de susținere devine mai directivă, centrându-se pe rezolvarea problemelor stringente ale subiectului. Ședințele de psihoterapie devin mai dese, iar posibilitatea de acces a subiectului la psihoterapie trebuie să fie optimă. Persoana în criză trebuie să aibă la îndemână strategii clare ca de exemplu: apel telefonic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
generează incoerența politicilor structurale și probleme profunde la nivelul relațiilor Chinei cu Occidentul. Johnston notează contradicțiile aflate în centrul comportamentului diplomatic al Chinei. Autorul observă că: [...] identificarea imaginii de sine a Chinei a devenit ... tulbure. Identitatea de mare putere autonomă, centrată pe suveranitate prin tradiție ... a fost legată anevoios de o identitate mai nouă ... [asociată cu responsabilitatea] participării în instituții. ... Această legătură generează tensiuni în diplomație, între dorința Chinei de a se prezenta ca un participant activ, implicat în instituțiile internaționale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în primii ani ai secolului al XXI-lea, despre care afirmă că se va caracteriza printr-o reacție împotriva prezenței imperiale a Americii. În acest sens, există un accent diferit de scenariul relativ optimist privind ordinea internațională liberală și pașnică, centrată pe pacea democratică prezentată în volumul de față. Pentru a include această cercetare a lui Cederman în posibilitatea existenței "efectelor de maturizare"și a "efectelor epocale", trebuie luate în considerare rolul lor în răspândirea păcii democratice (Cederman, 2001). Cederman afirmă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, în toiul unei dezbateri epistemologice între "științele naturii" și "științele culturii", ceea ce s-a numit "gâlceava metodelor" între cele două categorii de științe. Ea s-a afirmat în spațiul științei fenomenelor culturale centrate pe individ, opus celui al fenomenelor naturale, studiate de fizică și mecanică, biologie și chimie. În timp ce științele naturii susțineau o analiză explicativă asupra cauzelor, o căutare a legilor imuabile și a relațiilor necesare, cele ale culturii dezvoltau o perspectivă comprehensivă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
plus, pluridisciplinaritatea apropia între ele sociologia proaspăt apărută, istoria, economia, deși această dezbatere îi separa deja, în cadrul fiecărei științe, pe partizanii unei abordări "pozitiviste" și "descriptive" a fenomenelor culturale ca fenomene naturale de partizanii unei alte abordări, "comparativă" și "normativă", centrată pe diversitatea, relativitatea și contrastul culturilor. Wilhelm Dilthey (1833-1911) a încercat să dea un fundament științelor morale ale culturii sau ale spiritului prin hermeneutică, înțeleasă ca interpretare a "urmelor" sau a manifestărilor spiritului. El propune o concepție cu două niveluri
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe o nouă repartiție a "competențelor culturale" și pe o extindere a câmpului de intervenție pentru colectivități. O nouă etapă a fost atinsă prin adoptarea legilor Voynet și Chevènement, referitoare la amenajarea teritoriului și la accentuarea cooperării intercomunale. Colectivitatea, altădată centrată pe ea însăși, evoluează treptat spre o lărgire a bazei sale demografice și a noilor servicii pe care le necesită, adică spre forma intercomunală. Structurată pe o paletă de proiecte politice precise, aceasta din urmă face practic întotdeauna loc unei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
loisir, muncă/timp liber. Acest lucru începe cu universitățile populare, apoi, după 1968, educația permanentă (legea Delors din 1971), pentru a se infiltra în toate instituțiile. Joffre Dumazedier și Georges Friedmann consideră că, într-o societate structurată de muncă și centrată pe un timp profesional, cultura joacă un triplu rol: ea furnizează diplome prin școală, compensează lipsa diplomelor (în lumea muncitorească), organizează loisir-uri "compensatorii". În concluzie, ea operează legătura între muncă și non-muncă și trecerea de la timpul ocupat spre timpul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în colectiv a unei situații ambigue. El nu este ne-apărat inexact, exagerat sau neplauzibil. Este un substitut al știrilor oficiale, care, dintr-un motiv sau altul, lipsesc sau nu se bucură de credibilitate. Panorama zvonurilor este nesfârșită; ele se centrează pe evenimente din trecut sau anticipează evenimentele viitoare, sunt spontane sau apar pentru a servi unor interese, pot avea o viață scurtă sau lungă. În România, zvonurile se șopteau, constituind "folclorul socialist". "Nu iese fum fără foc" iată un proverb
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sau o repudiez, alegând o altă limbă, un alt trib, un alt nume, ba chiar - refuzând calitatea de contemporan - refugiul în altă epocă, trecută sau viitoare. Descentrarea poate fi urmată în acest caz de o re-centrare. Eu rămân să fiu centrat pe o limbă, pe o religie și pe un nume, dar pe altă limbă, pe altă religie și pe alt nume, pe care de astă dată eu le-am ales. Recentrarea este o ajustare a elementelor fondului intim-străin. OBSERVAȚIE. Sursa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
izolare de șapte-opt zile încheierea volumului despre filozofia peisajului (Pitoresc și melancolie). Eu am venit cu Phaidros și cu o doză masivă de lecturi Kierkegaard, din care trebuie să recoltez un articol și o microantologie pentru numărul din "Secolul 20" centrat pe Danemarca. Sosim seara la 10 cu mașina, lăsând în urmă un București isterizant, care ne hărțuie și ne macină timpul cu false probleme. În Păltiniș este furtună seacă, fără zăpadă, copaci frânți și beznă desăvârșită. Sîntem obosiți, la recepția
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nivelul unui act public. Dezmințiți într-un fel prin toată activitatea culturală a lui Paleologu, acești ani, care cădeau în afara traiectoriei sale vizibile, nu puteau fi recuperați decât fie la nivelul unor pagini memorialistice, fie sub forma unui episod critic centrat pe opera lui Noica. Paleologu a ales această ultimă cale. Acum, după ce am citit paginile lui, pot crede, riscând să fiu urât în cugetul meu, dar deopotrivă să cad pe adevărul - în fond nesemnificativ - al mobilului acestor pagini, că ele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
propusesem să vă vorbesc despre altceva, despre faptul că orice filozofie mare sfârșește într-o platitudine. Platon, de pildă, sfârșește în platitudinea "adevăr - bine - frumos". Kant sfârșește cu platitudinea facultăților vieții sufletești: "inteligență - voință - sentiment". Pe fiecare dintre acestea se centrează câte una dintre Critici: pe inteligență, Critica rațiunii pure; pe voință, Critica rațiunii practice; pe sentiment, Critica facultății de judecare. Hegel sfârșește cu platitudinea "Dumnezeu - natură - om". M-am întrebat cu ce platitudine sfârșesc eu. Și sfârșesc cu o platitudine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau cercetarea centrându-se exclusiv pe infracțiunile sângeroase și astfel demonstrau cu ușurință că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt, o diminuare a violenței. Arătând importanța în experiența victimară a micii delincvențe netratate, ea a deschis calea atenției acordate experienței cotidiene a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
arată așadar care sunt direcțiile pe care le poate urma o echipă didactică fără să aștepte o schimbare a mediului social. Tabelul 31. "Ce funcționează în prevenirea criminalității" (school-based strategies) Strategii Criminalitate Abuz de substanțe Comportament agresiv Abandon, absenteism Intervenții centrate pe mediu Intervenții asupra școlii și în gestionarea disciplinei ● Intervenții pentru stabilirea normelor sau așteptărilor ● ● ? Gestionarea clasei ● ? ● Reorganizarea gradelor sau a claselor ● ● Intervenții centrate pe indivizi Promovarea self-control-ului sau competențelor sociale prin metode cognitivo-behavioriale ● ● Promovarea self-control-ului sau competențelor sociale fără
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
funcționează în prevenirea criminalității" (school-based strategies) Strategii Criminalitate Abuz de substanțe Comportament agresiv Abandon, absenteism Intervenții centrate pe mediu Intervenții asupra școlii și în gestionarea disciplinei ● Intervenții pentru stabilirea normelor sau așteptărilor ● ● ? Gestionarea clasei ● ? ● Reorganizarea gradelor sau a claselor ● ● Intervenții centrate pe indivizi Promovarea self-control-ului sau competențelor sociale prin metode cognitivo-behavioriale ● ● Promovarea self-control-ului sau competențelor sociale fără metode cognitivo-behavioriale ? ? ○ Alte programe de instruire (ex.: DARE) ○ ? ? ○ Intervenții cognitivo-behavioriale pentru schimbarea comportamentului ? ● Consiliere, asistență socială și alte intervenții terapeutice ? ? ● Recreere, serviciu comunitar, hobby
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ex.: DARE) ○ ? ? ○ Intervenții cognitivo-behavioriale pentru schimbarea comportamentului ? ● Consiliere, asistență socială și alte intervenții terapeutice ? ? ● Recreere, serviciu comunitar, hobby-uri ? ○ ? Legendă: ● = funcționează; ○ = nu funcționează; = promițător; ? = necunoscut sau efecte mixte. Sursa: adaptat după Gottfredson (in Sherman et al., 2002, p. 148). Intervențiile centrate pe mediul școlar apar drept eficace și nici una nu are efecte negative. Ele cuprind diverse tehnici și programe bazate pe o corelație evidentă pe care am evocat-o deja mai sus (Gottfredson, loc. cit., p. 71): "Școlile în care corpul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]