2,837 matches
-
Starețului; ridica doar o privire uimită și nu scotea o vorbă, întrebător ca și cum ar fi fost în așteptarea unui eveniment hotărâtor pentru a se lămuri pe sine și pe ceilalți ce-ar urma să facă. Era lăsat să stea în chilia lui și în colțul de grădină ce și-l alesese. Stătea jos direct pe pământ sau pe vreo ieșitură de zid, stăruind în osârdia lui ce-i ținea mintea trează, călăuzindu-l de la un autor la altul, de la o carte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
revenea bucuros și împăcat. Oare ce planuri divine se ascundeau în spatele acestor fapte? Chiar în apropierea țărmului venețian avea nevoie nava să renunțe la balast? Cugeta Tommaso scărpinându-și ceafa și măsurând dintr-o parte-ntr-alta spațiul redus al chiliei. Se oprea din când în când având senzația fizică că se afla între două uragane. Simțea contradicția dar era fericit, cum adesea i se întâmpla, convins că în contradicții ființele omenești află motivele autentice ale existenței și le folosesc ca
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bucăți de salam și brânză timise Starețului care, în fața acelor daruri, se minuna ca un copil și se prefăcea că nu vede printre ele opere pe care un tânăr dominican n-ar trebui nicodată să le citească. De îndată ce intra în chilie, așeza la vedere pe măsuță volumele luate cu împrumut. Începea să citească și ca prin farmec uita de lume și de obligațiile de călugăr față de mânăstire și chiar și de regulile comunității în care se afla și trăia. I se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dominican de fapt intermediase întâlnirea dintre tânărul Tommaso cu Telesio care ar fi urmat să aibă loc, dar ceva făcuse mereu ca întâlnirea să fie amânată. Vestea morții lui Telesio îl doborâse pe Tommaso cu o violență nebănuită; închis în chilia lui, își amintise momentele de entuziasm pe care le trăise citindu-i opera, se cufundase din nou în adevărurile mărețului bătrân ce stătuse de vorba cu natura însăși. Era adevărat:natura e docilă, și dacă e împinsă să vorbească, spune
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
poarta mânăstirii. Nimeni nu i-a reproșat nimic. Călugărul de la poartă l-a salutat ca de obicei, ceilalți călugări au rămas tăcuți în rugăciunile lor sau în ceea ce aveau de făcut în acele momente, și Tommaso se duse drept în chilia sa, se întinse pe saltea și ațipi. Nici în ziua următoare nu se pomeni de respectiva întâmplare. Un fel de conspirație a tăcerii, se evita subiectul funeraliilor lui Telesio, nici măcar Ponzio nu scotea o vorbă. Ce se întâmpla? Ce se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ar fi avut posibilitatea de a se apăra. Nu cumva ești și tu o iscoadă a Papei? îl întrebă prin surprindere Tommaso într-o zi pe evreu. Iar el izbucni iar în hohote de râs. Tommaso a fost pus în chilia lui să postească cu apă și pâine, apărat la ușă cu strășnicie. Fusese înștiințat că dacă va mai încălca normele, va fi îndepărtat din mânăstire. Printre acele norme era și interdicția de a se întâlni cu orice persoană străină de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Berardi, fu însoțit până la navă. La curtea Franței, dacă excludem dezacordul lui Descartes 53, triumful a fost total. O mulțime, aclamându-i numele, l-a salutat la Sorbona, regele Ludovic și Richelieu l-au primit imediat și a primit o chilie ce aducea mai curând cu salonul unui cardinal decât cu cea a unui eremit. A primit daruri, cărți, veșminte, obiecte din aur. Nu-i venea să creadă, era amețit. Dar eu cum am să pot să vă recompensez? Cu știința
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
am parte de o asemenea onoare în viața mea, să discut cu un om care poate să-l învețe chiar și pe unul ca mine care am brăzdat toate mările. Se poate călători și din fundul unei temnițe, dintr-o chilie de mănăstire. Am petrecut aproape treizeci de ani între patru pereți jilavi, unde, pentru a nu sucomba, a trebuit să călătoresc și să tot călătoresc. Pot să-ți spun un lucru? Durerea și violența nu vin niciodată din afara noastră, sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
primul abandonează armata pentru oștirea lui Dumnezeu, celălalt vorbea despre abandonarea serviciului militar. Viața monahală apare ca un martiriu viu și o mărturie în fața laicizării poporului, dar și a dorinței de Dumnezeu. Organizarea vieții monahale cu biserica în mijlocul adunării, iar chiliile rotite în jurul acesteia a fost probabil o formă de imitare a dispunerii taberelor militare. Ruptura dintre Biserica ante și postconstantiniană nu este atât de profundă după cum s-ar părea. Distincția dintre profetismul creștin, care confruntându-se cu transcendentul ar părea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înțeleg... realitatea nu e totuna cu închipuirile noastre... Așa e... Marieta: Așa, dă-i 'nainte! Octav: (între oboseală și humor) Mamă, am hotărît... Nu te mai trimit la mănăstire... Tu ești în stare să înnebunești toți călugării... și călugărițele... și chiliile... și clopotele... Te las în lume... și fii așa cum ești... Marieta: Știi ce? N-o mai fă pe deșteptul cu mine, termină cu țigănia asta de-aici și du-te de-ți cîștigă pîinea... Da, da! Că dacă tot ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înțelegerea adecvată a compoziției este divizarea verticală din peisajul lui Bellini (figura 81). Divizarea este abia indicată de profilul stâncilor din prim-plan, croind drum perspectivei cuprinzătoare a fundalului. Axa laterală accentuează o demarcare și mai mare între călugărul cu chilia sa rupestră din partea dreaptă jos și priveliștea naturii înfloritoare din stânga sus. Oarecum într acolo se lasă bănuită localizarea apariției invizibile către care este orientată exaltant privirea Sfântului Francisc. Acest vector excentric transversal se mișcă diagonal, traversând verticala centrală. Aceasta din
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
scînduri, Bea apă amară, din mare, ca să moară mai curînd. Călugărul cîntă pe arpa-i cu strunele de aramă, deci un călugăr poet. Noaptea, o rază albă coboară din cer, pe o scară de aur și intră pe fereastră, în chilia de piatră a călugărului. Aici ia chip de înger, cu părul blond, de aur, cu ochii mari, albaștri, cu haina argintie și cu flori albastre prin păr. În frunte, are o stea de foc. De observat marea asemănare a acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
inervează accente ironice sau parodice datorate unei percepții halucinate asupra realului aproape agonic : Mai devreme cu un apocalips,/ morții pleacă să-și colinde viii/ patern și autobiografic./ (...) Mitice timpuri, cu fața desfigurată/ de virusul străinului,/ se tămăduiesc/ în clepsidre de/ chilie zdrențuită./ Pâinea și vinul altarelor,/ ghemuite spasmodic/ la piept de icoană,/ alină fiece rostuire a cărnii/ evadată/ de pe oameni/ și dăruită,/ fibră cu fibră,/ unui infern în extaz. Nimic nu se mai vinde,/ nimic nu se mai cumpără,/ doar într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
irepresibilă. Astfel, Însemnări în proză, din Week-end printre mutanți, jonglează, desigur parodic, cu mărcile discursului arghezian: "Eram, din pricinile cunoscute, închis la Văcărești. Mă gândii să profit de acest lucru și să-mi diversific registrul poetic. De aceea, din confortul chiliei, mi-am închipuit că-mi scriu versurile pe un perete de firidă goală, în singurătate, pe întuneric, cu unghia". Chiar și în exersările parodice selectate mai sus, este cât se poate de evident un fapt: rescrierea înseamnă, în cazul lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
odată l-a purtat/ pe dulci timpane presimțind un mire/ cu spicele de grâu în răzvrătire/ înstreinându-i sângele curat.// Cine ți-a spus că-i îngerul trimis/ c-un paradis de focuri dezlegate?/ în el sunt nopțile de-amor furate/ chilia și ceaslovul nedeschis.// Trage-ți pe trup cămășile de frig/ și potrivește ochiul în afară/ cu àur de sfânt ce înconjoară/ mormântul cald din care plâng și strig". Arhitectura eroticii are la bază un principiu ordonator/ configurator de lumi împrumutat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cînd lumea, care nu și-au găsit loc nicăieri și au fost strînse aici așa cum strîng nebunii din balamuc tot felul de hîrburi ale civilizației. Poți vedea de pildă un barometru, cu un călugăr capucin care cînd plouă iese din chilia lui; gravuri de o sluțenie care-ți taie pofta de mîncare, toate în ramă de lemn negru lustruit și cu dungi aurite; o pendulă încadrată în solzi de aramă; o sobă verde, lămpi de Argand pline de colb și îmbîcsite
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... În aceeași clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele de pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn destul. A doua zi, portretul voievodului Moldovei era atât de mohorât și de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
prezent de un singur călugăr; din 28 de camere ale mănăstirii, 15 sunt bune de locuit, restul de camere necesitând reparații, întrucât în acestea plouă din cauza acoperișului stricat. Pentru încălzire, majoritatea camerelor au sobe de teracotă, acestea necesitând mici reparații. Chiliile mănăstirii sunt actualmente rechiziționate de GAS. Întreaga clădire a mănăstirii este construită din piatră. În curte se găsesc 2 biserici din care una este folosită de credincioșii satului. În partea de nord a mănăstirii este o casă compusă din două
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului "cartea sorții", în proverbe, în literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), în legendele biblice (despre Sf. Petru, Sf. Ilie), conchizând că această carte este imaginată într-un spațiu sacru, chilia, aflat în apropierea "Izvorului Iordanului". Evenimentele vieții sunt anticipate și fixate pe un suport imuabil - cartea, așa cum urmează ele să se desfășoare. Dintre studiile relativ numeroase apărute în ultimii ani, le selectăm pe cele care, deși își propun tratarea altor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
moarte năprasnică". Tatăl nu se poate abține să nu asculte vorbele ursitoarei: copilul nu se va naște până ce nu i-ar făgădui de nevastă pe "Zâna făr-de-tată", apoi pruncul "va deveni sfânt"; "Cartea vieții lui stă pe o masă, în chilia de piatră de la Izvorul Iordanului; Cine ne-a ascultat pe furiș, de mâna pruncului să moară." Omul apare în aceste narațiuni ca fiind supus unui traseu implacabil, manifestat prin împrejurări care impun alegeri tragice. d. Conjugarea destinului Tipul conjugarea destinului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Cuprind în paginile lor realități pe care mintea nu le poate cuprinde în întregime, răspândind jur mister și respect nemărginit. În unele variante cosmogonice populare, cartea constituia esența Creației. Dumnezeu însuși a consultat-o atunci când a creat lumea: "Într-o chilie De tămâie, Cu ușă de alămâie, Îmi ședea Și-mi socotea Și cetea Vanghelia: Cum să facă munți înalți Munți înalți și văi adânci"298. Mentalul popular tradițional conferă cărții statutul de principiu prim al tuturor lucrurilor. Astfel se justifică
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
școală din Humulești, se află sub oblăduirea morală și spirituală a preotului Ioan Humulescu. Elevii primesc aici învățătură creștină, dat fiind faptul că învățătorul era preot, cărțile de pe care învățau erau Ceaslovul și Psaltirea, iar școala însăși era într-o chilie de la poarta bisericii. Școlirea lui Nică a lui Ștefan a Petrei pare a fi sub semnul legăturii cu cele sfinte, căci și atunci când se întoarce de la Broșteni, de la școala profesorului Nanu, evoluția sa se constată la Biserică, toată lumea admirându-l
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
proză din întreaga operă a lui D. și poate din câte s-au scris în anii ’80: Nouă variațiuni pentru orgă. Poemul (un fel de poem al repetițiilor în cerc) este o alegorie despre neagra mântuire a poetului-călugăr închis în chilia - mormânt și fântână - a poemului, scris într-un limbaj de o simplitate și profunzime simbolice amintind de o veche limbă ritualică: „Celălalt Ferapont seamănă pe jumătate cu mine, pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
cf. Adler și Adler, 1998, p. xii: go out and get your hands dirty in real research). A-ți "murdări mâinile în cercetarea reală", la propriu și la figurat, însemna renunțarea la teoretizarea abstractă, cu puternice tente scolastice, elaborată din chilia academică circumscrisă de restul societății prin zidurile (fizice și/sau simbolice ale) campusului universitar. Însemna, totodată, abordarea abruptă, fără mănuși, a ceea ce în epocă morala publică aprecia ca fiind "mizeria socială" sau "focarele de infecție" din interiorul corpului social: prostituatele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca o simfonie terestră alcătuită din forme de relief care se echilibrează reciproc (Lăcătuș, Chirițescu și Zainescu, 1994, p. 104). Sunt reproduse fragmente care monumentalizează trecutul istoric și cultural al poporului român, continuând paradigma legendarului național: "În fața scundelor și sărăcăcioaselor chilii, unde-acum optzeci de ani dascălul Lazăr punea în mâna copiilor cea dintâi carte românească, se-nalță falnic palatul universității, iar pe locul acela sfânt s-au așezat trei statui: Eliade, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr - poetul, eroul și apostolul"; sau: "Românii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]