3,531 matches
-
a pasiunii de a citi cărți. După vreo două săptămâni călcâiul era ca un balon iar până la un medic trebuia să merg pe jos. Eu eram incapabil de așa ceva, iar buna mea soră și mamă a devenit brusc și doctor chirurg. Pregătirea operației a constat în dezinfectarea a unui ac de cusut mare prin ardere la flacără și trecut prin spirt sanitar. Același lucru s-a întâmplat și cu o forfecuță, după care ușor ma înțepat până a început să curgă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și mai dureros. Dar ca să bravez făceam pe viteazul și ascundeam cu grijă spaima ce o aveam cu gândul la o nouă intervenție chirurgicală în stilul descris anterior. Desigur că am răbdat cu stoicism operația care devenise o obișnuință pentru chirurgul de soră- mea, dar, de data aceasta a găsit în mijlocul infecției o bucată de sticlă de bec. Și iarăși am scăpat pentru o bucată de timp de orele suplimentare, dar, de data aceasta, cumnatul a cumpărat din librărie, una din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
bine cu rănitul, arătându-i respect și prietenie. După o ședere de douăsprezece sau cincisprezece zile în Pamplona, l-au dus acasă cu o lectică. Deoarece se simțea foarte rău, au fost chemați din diferite locuri mai mulți doctori și chirurgi. Aceștia erau de părere că trebuia să-i rupă din nou piciorul și să pună încă o dată oasele la locul lor, fie pentru că se prinseseră greșit de la început, fie pentru că se clintiseră de la locul lor în timpul drumului; căci, ziceau ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
un os era încălecat peste un altul, ieșind în afară atât de mult, încât din pricina lui piciorul era mai scurt, socotind el că asta îl urâțea. Neputând suporta această sluțire, întrucât era hotărât să urmeze lumea 1, îi întrebă pe chirurgi dacă acest os putea fi tăiat. I-au răspuns că era cu putință, dar că suferințele vor depăși tot ceea ce îndurase până atunci deoarece era deja vindecat, iar operația ar dura mult. Cu toate acestea, el hotărî să se supună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
al Facultății de Medicină Generală din Iași. Activitatea profesională și-a desfășurato mai întâi ca medic, director al Spitalului Băcești, raion Negrești, județul Vaslui, apoi medic șef al secției sanitare a aceluiași raion. În anul 1968 a devenit medic specialist chirurg. Își începe activitatea didactică în 1963, atras de universitatea unde și-a terminat studiile, ca asistent la catedra de Anatomie Umană și Embriologie a Facultății de Medicină Generală din Iași. A parcurs întreaga ierarhie didactică universitară: asistent (1963), șef de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Conf. univ. dr. Vasile Diaconița a trecut în neființă la 3 ianuarie 2008 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ Iași. DINU, CEZAR (1925-2007) MEDIC și PROFESOR Eminent profesor, creator de școală, prof. univ. dr. Cezar Dinu a fost un chirurg ORL de mare valoare și competență, apreciat și recunoscut național și internațional. S-a născut la 28 august 1925, în comuna Cuca, județul Galați, unde a urmat cursurile școlii primare. În 1945 a absolvit Liceul „Vasile Alecsandri“ din Galați, iar
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în timpanoplastii, în vederea recuperării funcționale auditive, evidențierea unor caracteristici biofizice și biochimice în tumori etc.) A abordat cu succes dificila chirurgie a faringelui, inițiind metode originale de practicarea faringo-plastiilor după exereze largi pentru cancer sau după stenoze postcaustice, fiind singurul chirurg ORL din țară care practica acest gen de intervenții. A fost membru al Societății Medicale Balcanice, al Societății Franceze ORL și a deținut președinția Societății Române de ORL între anii 1990-1993. Pentru activitatea medicală desfășurată cu înalt profesionalism și cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și, mai ales, chirurgiei digestive. Având privilegiul să lucreze o lungă perioadă de timp și să se formeze sub îndrumarea reputatului profesor dr. Vladimir Buțureanu, a beneficiat de o pregătire multilaterală în specialitate, devenind astfel un bun diagnostician și practician. Chirurg de excepție, având frumusețea și naturalețea gestului chirurgical, a rămas toată viața devotat chirurgiei clasice. În acest domeniu a modernizat tehnicile de tratament și a adoptat noi tehnici. În cele peste patru decenii de activitate didactică s-a aplecat cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
prof. univ. dr. doc. Costache Lazăr a dus mai departe tradiția temeinic fundamentată a chirurgiei ieșene, făcând-o să strălucească în contextul școlii medicale românești. A fost formator a numeroase generații de medici și specialiști în nobila artă a mânuirii bisturiului, chirurg deosebit care a salvat mii de vieți omenești. LEPĂDATU, CONSTANTIN (1949-2011) ARHITECT și PROFESOR Arhitect recunoscut și respectat pentru cariera sa profesională deosebit de valoroasă, conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a desfășurat o bogată activitate didactică în domeniul arhitecturii și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
concurs (19611963). După absolvirea facultății, prin concurs, a devenit intern clinic (1963-1966). În 1966, în urma concursului susținut, este numit medic secundar în Clinica a III-a Chirurgie, Spitalul „Sf. Spiridon“ din Iași, urmând apoi o evoluție continuă, ascendentă: medic specialist chirurg (1969), medic primar chirurg (1980). A început activitatea didactică universitară în anul 1971, ca asistent suplinitor la Clinica a III-a Chirurgie. Prin concurs, este numit asistent (1972), șef de lucrări (1983), conferențiar (1990), profesor (1995). În 2006 s-a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
facultății, prin concurs, a devenit intern clinic (1963-1966). În 1966, în urma concursului susținut, este numit medic secundar în Clinica a III-a Chirurgie, Spitalul „Sf. Spiridon“ din Iași, urmând apoi o evoluție continuă, ascendentă: medic specialist chirurg (1969), medic primar chirurg (1980). A început activitatea didactică universitară în anul 1971, ca asistent suplinitor la Clinica a III-a Chirurgie. Prin concurs, este numit asistent (1972), șef de lucrări (1983), conferențiar (1990), profesor (1995). În 2006 s-a pensionat la cerere pentru
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
D. Popa. A fost printre primii din Clinica a III-a Chirurgie care au practicat cu succes chirurgia vasculară periferică, obținând rezultate nesperat de bune, cu toate că avea la dispoziție o dotare materială precară. Prof. dr. Mihai Stoian a fost primul chirurg care a efectuat, la Iași, cura anevrismului de aortă abdominală prin by-pass aortobifemural cu grefon sintetic. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice, prof. dr. Mihai Stoian a fost membru al Societății Internaționale de Chirurgie Cardiovasculară „Michael E. de Bakey
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
importante în chirurgia generală și digestivă, chirurgia cardiovasculară și pulmonară, chirurgia aparatului locomotor, chirurgia osteoarticulară și ortopedie, precum și în medicina experimentală. A văzut lumina zilei la 12 iulie 1920 în Iași, în casa tatălui său - prof. Dr. Andrei Trosc - primul chirurg român de ortopedie infantilă, organizatorul de terapie a tuberculozei osteo-articulare la copil și adolescent. Mama sa, distinsă muziciană și apreciată mezosoprană, i-a transmis fiului dragostea pentru frumos și armonie. În casa părintească a cunoscut personalități remarcabile ale culturii românești
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de sorginte paternă, și-a răsucit firul vieții înscriindu-se la cursurile Facultății de Medicină din Iași, pe care avea să le încheie în anul 1945. Ca student sârguincios, a înțeles cât de anevoioasă este inițierea și pregătirea unui viitor chirurg, într-o profesie în care îndepărtarea de la regula precisă, omisiunea sau neglijența (chiar și minoră) se plătesc cu o viață de om. Strămutarea impusă de refugiu 1-a purtat în spitalele de zonă din Transilvania unde, alături de profesorii și colegii
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
colaboratorul apropiat al prof. dr. Gh. Chipail pe care 1-a secondat în toate marile realizări operatorii, ca și în cele de chirurgie experimentală. În această perioadă, tristă pentru dr. Paul Trosc care își pierduse ambii părinți și unicul frate, chirurgul a colaborat ca autor la Tratatul de chirurgie apărut sub redacția acad. N. Hortolomei. Dintre personalitățile medicale ieșene care au avut o importantă contribuție la formarea sa se numără și prof. dr. Th. Economu, prof. dr. Vladimir Buțureanu, prof. dr.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
lucrări științifice și 3 monografii, s-a dovedit și un excelent organizator, restructurând Secția de Chirurgie a Spitalului din Bârlad și ctitorind Serviciul de Chirurgie restauratorie a aparatului locomotor și de susținere de la Spitalul de Recuperare din Iași. Ca ilustru chirurg de sorginte pur ieșeană a abordat cele mai dificile capitole ale patologiei. La retragerea sa din activitate, grăbită de oportuniști, a lăsat jaloane perene în chirurgia recuperatorie a genunchiului, șoldului și coloanei vertebrale, în chirurgia spasticității și a tenotranspozițiilor la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la sechelari. Beneficiarii acestei opere de pionierat s-au numărat cu miile. Lucrările științifice și procedeele originale semnate dr. Paul Trosc au depășit de mult granițele țării noastre și au fost adoptate în spitale de renume din străinătate. Pe mulți chirurgi tineri i-a ajutat să se descopere și să fie descoperiți. Dr. Paul Trosc a iubit și a suferit mult: era mândru dar modest, aspru dar bun. Și-a ostoit suferințele în artele frumoase. Personalitate de incontestabilă complexitate, este cunoscut
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
o sentință judecătorească amânată și nu știi dacă trebuie să te bucuri sau nu. Își duse mâna la frunte vrând parcă să își alunge durerea crudă care era proaspătă în sufletul ei. Înaintă mohorâtă cu pasul mare spre cabinetul medicului chirurg. Era nerăbdătoare, înspăimântată cu ochii tulburi și plânși să afle adevărul despre sănătatea lui Valentin. După ce bătu la ușă, intră în cabinetul doctorului. Coridorul era plun de oameni așteptând ca și ea același lucru. Când începu să vorbească, glasul ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
președinte al Filialei din Iași a Academiei Române (1949 1958), membru corespondent al Academiei Ungare, contribuie la înființarea și organizarea Institutului de Chimie macromoleculara „Petru Poni”din Iași, inaugurat la 7 iulie 1957, unde este și director; CHIFAN, Mirea (1926 ), medic chirurg, conferențiar universitar la Facultatea de medicină din Iași. CHIPER-DINOGRANCEA, Gheorghe (1911-1977), avocat și scriitor; CHIRIAC, Valentin, medic, conferențiar la catedră de fiziologiee a Universității „Al. I. Cuza” Iași; CIULEI, Aurel (n. 1931), prozator, istoric literar, muzeograf. COBAN, Vasile (1905-1990), epigramist
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
despre perseverența și răbdarea în a învăța, despre reușitele personale în practică chirurgicală studențeasca („a propos de disecție, fac ceva splendid cu aceeași răbdare care o întrebuințam pentru desene”) și despre hotărârile sale sporadice: „da, aș dori să mă fac chirurg” (p. 22). Ceea ce, probabil, îi explică medicul-tată în detalieri minuțioase îl duce cu gândul tot la pictură: „după cum scrii mata ar fi subiect de pictură în sala de disecție, dar nu prea se pretează la așa ceva” (p. 24). Cert e
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
înaintare prin stepa rusească, în toate momentele de atacuri pe care le am traversat. La Stalingrad a fost iadul. Aici am fost rănit. Un glonț mi-a străpuns toracele și a trecut la un centimetru de inimă, după aprecierea medicilor chirurgi care l au extras. Rănit așa, am parcurs un drum - ce mi l-am evaluat la aproximativ jumătate de km - târând după mine, de o parte și de alta, doi ofițeri răniți, până la o baza aeriană, unde ne-au suit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Sunt complet transpusă de viziunea pe care o am, cu mine în halat alb, traversând cu pași energici un salon de spital, zicând „Tensiune arterială 19 cu 3“ sau cum s-o spune, și ieșind val-vârtej, în admirația colectivă. Inovatorul chirurg Rebecca Bloomwood nu s-ar fi înscris niciodată la medicină, dacă nu ar fi avut loc o întâlnire întâmplătoare pe coridorul unui spital. Renumita expertă lucra la acea dată în domeniul modei... Mi-am dorit să fiu doctor de când mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
propriul tău fiu și, în schimbul acestui lucru, poți avea nunta la care ai visat. Ce Dumnezeu, îți cer chiar așa de mult? Se lasă tăcerea. Ochii lui Elinor se îngustează tot mai mult, atât cât le permite ultima intervenție a chirurgului plastician. — Rebecca, și tu îți dorești enorm nunta asta. Nu are rost să te prefaci că motivele tale sunt unele pur altruiste. Și tu ai fost la fel de șocată ca mine în clipa în care el a spus că renunță la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cf. 83, p. 95. 461. Pincu Pascal, „Elemente de medicină populară evreiască din România”, În volumul Trecut și viitor În medicină, editat de dr. G. Brătescu, Editura Medicală, București, 1981, pp. 295-297. 462. Valeriu Bologa, „Raportul din 1756 al unui chirurg german despre credințele românilor asupra moroilor”, În Anuarul Arhivei de Folklor, Academia Română, vol. III, București, 1935, pp. 159-168. 463. Carmen Sylva, Astra, roman tradus de Gion, București, 1887, pp. 273-274. 464. Israel Lévy, „Le Juif de la légende”, În Revue des
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să trateze bolnavii români. Medicii evrei erau excluși din Colegiul medicilor. Erau obligați să poarte o insignă iar firmele, reclamele sau rețetele trebuiau să fie însoțite de inscripția medic evreu. Un tabel numeric de medici, pe specialități din orașul Dorohoi: chirurgi 1 creștin și 1 evreu; mamoș 2 evrei, medicină generală 9 creștini și 13 evrei, dentiști 2 evrei. Numele medicilor evrei cu situația militară: Isac Axler colonel în rezervă cu medalii: Avântul Țării în 1913, Crucea comemorativă cu baretă Mărășești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]