4,545 matches
-
Anglia, faimoasa pentru compozițiile sale revoluționare în stil rock progresiv și rock psihedelic, cu versuri filozofice, experimente sonore, originalitate, coperte inovative de albume muzicale și spectacole live intens elaborate. Componentă inițială a formației era: Syd Barrett (vocal, chitară), Roger Waters (chitară baș), Rick Wright (clape), Nick Mason (baterie). Având un comportament bizar și necontrolat, la cererea expresă a celorlalți membri ai trupei, Barrett a părăsit trupa în 1968, la puțin timp după apariția albumului de debut, locul său fiind luat de
Pink Floyd () [Corola-website/Science/298317_a_299646]
-
Together Through Life a intrat în topul vânzărilor de albume din Marea Britanie și din SUA în 2009, fiind astfel cel mai în vârstă artist care reușește acest lucru. Pe lângă faptul că este cântăreț vocal, Dylan mai cântă și la muzicuță, chitară, chitară bas, pian și orgă electronică. În 2004 a fost trecut pe locul doi în lista celor mai mari artiști ai tuturor timpurilor al revistei Rolling Stone. Din ianuarie 2011 creația sa este obiect de studiu la Catedra de Istorie
Bob Dylan () [Corola-website/Science/300257_a_301586]
-
Through Life a intrat în topul vânzărilor de albume din Marea Britanie și din SUA în 2009, fiind astfel cel mai în vârstă artist care reușește acest lucru. Pe lângă faptul că este cântăreț vocal, Dylan mai cântă și la muzicuță, chitară, chitară bas, pian și orgă electronică. În 2004 a fost trecut pe locul doi în lista celor mai mari artiști ai tuturor timpurilor al revistei Rolling Stone. Din ianuarie 2011 creația sa este obiect de studiu la Catedra de Istorie a
Bob Dylan () [Corola-website/Science/300257_a_301586]
-
în viața muzicală românească. Concertele susținute la Sala Radio, în deplasări în țară sau turneele în străinătate s-au constituit în adevărate evenimente muzicale. Succesul festivalurilor “Bach-250”, “Haydn”, “Schubertiada”, “Mozart - 250”, “Händel & Haydn”, cele cinci ediții ale “Festivalului internațional de chitară”, “Festivalul Internațional de Bandoneon și Acordeon”, “Festivalul Seri cu orgă la Sala Radio”, nu ar fi fost posibile fără contribuția deosebită a Orchestrei de Cameră Radio. Numeroasele lucrări înregistrate, multe în primă audiție absolută, dintre care o parte fixate pe
Orchestra de Cameră Radio () [Corola-website/Science/330099_a_331428]
-
instrumente cu coarde frecate folosesc arcușul și fac parte din familia viorii (vioară, violă, violoncel, contrabas), fiind singurele coarde frecate ce intră în componența unei orchestre simfonice. Deși multe partituri orchestrale folosesc instrumente cu coarde ciupite (harpa sau, mai rar, chitara) și lovite (pianul), denumirea de „coarde” în raport cu orchestra nu se va referi la ele, ci exclusiv la coardele frecate. Astfel, scriitura pentru „coarde” folosește cinci partide: vioara întâi, vioara a doua, violă, violoncel și contrabas. (Contrabasul lipsește uneori. În unele
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
pondere variabilă în funcție de prezența unui cântăreț (situația este similară cu cea din jazz). Secția ritmică din muzica populară cuprinde cel mai adesea un contrabas și un țambal (înlocuit mai rar cu un pian), cărora se pot adăuga un acordeon, o chitară acustică ș.a. Există o tendință recentă de a înlocui contrabasul cu o chitară bas (electrică). Țambalul sugerează trama armonică (succesiunea de acorduri) prin țiituri rapide și ritmate (pe diviziune ternară sau în sferturi de timp), dat fiind că instrumentistul nu
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
Secția ritmică din muzica populară cuprinde cel mai adesea un contrabas și un țambal (înlocuit mai rar cu un pian), cărora se pot adăuga un acordeon, o chitară acustică ș.a. Există o tendință recentă de a înlocui contrabasul cu o chitară bas (electrică). Țambalul sugerează trama armonică (succesiunea de acorduri) prin țiituri rapide și ritmate (pe diviziune ternară sau în sferturi de timp), dat fiind că instrumentistul nu poate ataca simultan mai mult de două înălțimi sonore. În schimb, pianul poate
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
că instrumentistul nu poate ataca simultan mai mult de două înălțimi sonore. În schimb, pianul poate imita țambalul sau, mai ales pentru piesele lente, se preferă un stil pianistic similar cu cel folosit în piesele „slow” de jazz. Acordeonul și chitara execută acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi și ca instrumente soliste. Formațiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradițional se pot acompania și cu o brace (vioară sau violă al cărei căluș a fost retezat, pentru se putea trage arcușul simultan
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus, și instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor), acordeonul, chitara și pianul (foarte rar). Îndeosebi muzica instrumentală poate împrumuta instrumente întâlnite în fanfare - diverse alămuri (trompetă, goarnă, trombon, tubă, fligorn, eufoniu ș.a.) și percuții caracteristice (tobă mare, tobă mică, fuscinel) -, dar și elemente ale stilului interpretativ caracteristic. Orchestrele de muzică
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
a făcut apariția o nouă ramură a muzicii populare în Europa de Est; în România, pentru descrierea sa a fost revendicat numele de „muzică etno”, sugerând existența sa ca gen muzical distinct. Sunetul este radical modernizat: schimbarea instrumentelor acustice în altele electroacustice (chitară electroacustică) sau chiar electrice (chitară bas electrică în locul contrabasului), împrumutul de sonorități din muzica pop (efecte sonore specifice, tobele electronice, bateristul electronic, numeroase sintetizatoare), înlocuirea solistului cu un grup de soliști, folosirea unei secții ritmice mult mai pronunțate și a
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
ramură a muzicii populare în Europa de Est; în România, pentru descrierea sa a fost revendicat numele de „muzică etno”, sugerând existența sa ca gen muzical distinct. Sunetul este radical modernizat: schimbarea instrumentelor acustice în altele electroacustice (chitară electroacustică) sau chiar electrice (chitară bas electrică în locul contrabasului), împrumutul de sonorități din muzica pop (efecte sonore specifice, tobele electronice, bateristul electronic, numeroase sintetizatoare), înlocuirea solistului cu un grup de soliști, folosirea unei secții ritmice mult mai pronunțate și a unui tempo mai mișcat. De
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
foarte multă muzică de cameră, incluzând peste 100 de cvintete pentru două viori, violă și două violoncele (un tip pentru care el deține pionieratul, în contrast cu instrumentația obișnuită pentru două viori, două viole și un violoncel), o duzină de cvintete de chitare (nu toate au supraviețuit), aproape 100 de cvartete de corzi și un numar de triouri de corzi și sonate (incluzând cel putin 19 pentru violoncel), muzica lui orchestrala include 30 de simfonii și 12 concerte de violoncel. Operele lui Boccherini
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
născut în 1932) în catalogul Gerard publicat în Londra de aici numărul G pentru rezultatele sale. Stlilul Boccherini este caracterizat de farmecul tipic rococoului, strălucire, optimism și inventarea unei expuneri mult mai melodice și ritmice, cuplata cu frecvente influențe de chitară tradițională din țară să de adopție, Spania. Neglijat după moartea sa, poreclit soția lui Haydn, datata din secolul 19, munca să adună mai multă recunoștință târzie, în tipăritura, înregistrări și concerte. Faimoasa lui “Musica notturna delle strade di Madrid” (cvintet
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
este o muzică complexă, în care componentele și-au topit granițele, un fel de „operă deschisă” irepetabilă, fotografie sonoră a momentului interpretării. În Gorj, muzicanții profesioniști sunt prin tradiție nu doar bărbații, ci și femeile. Bărbații mânuiesc vioara, viola (braciul), chitara, acordeonul, basul, iar în anii din urmă orga electronică; cei mai vârstnici sunt și cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
nu doar bărbații, ci și femeile. Bărbații mânuiesc vioara, viola (braciul), chitara, acordeonul, basul, iar în anii din urmă orga electronică; cei mai vârstnici sunt și cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat al familiei: tată, frate, soț, socru sau ginere. Muzicanții se grupează în mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care se poate modifica dependent de împrejurări
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
împrejurări: la masa mare a nunților spre exemplu, acordeonistul sau un alt instrumentist se instalează pentru toată durata nopții în fața orgii, în a cărei memorie a inclus inclus timbrurile și formulele de acompaniament ale instrumentelor din taraful vremurilor mai vechi: chitara, viola și basul. Majoritatea familiilor din sat sunt înrudite prin sânge sau prin alianță. Fiecare din ele și-a constituit taraful propriu, pe care îl restrânge sau - pentru petrecerile mai ample - îl lărgește prin cooptarea unor muzicanți din alte familii
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
de la Yes), John Deacon (de la Queen), Mike Rutherford (de la Genesis), Geddy Lee (de la Rush) sau Martin Turner (de la Wishbone Ash). Acum este considerat unul dintre cei mai buni băsiști heavy metal. Harris spune că nu a folosit niciodată până de chitară pentru a cânta. Prima trupa a lui Harris se numește "Gypsy's Kiss". Mai târziu se alătură trupei "Smiler" pe care o părăsește pentru a forma Iron Maiden. El numește astfel trupa fiind inspirat de numele unui instrument de tortură
Steve Harris () [Corola-website/Science/303191_a_304520]
-
Film de la Cannes din 1995. Un american fără nume (Steve Buscemi) povestește la un bar din Mexic o întâmplare despre cum a asistat la un masacru comis într-un alt bar de un om (Antonio Banderas) cu o cutie de chitară plină cu arme. Patronii barului tresar când omul menționează că mariachi îl căuta pe un om pe nume "Bucho". Mai târziu, americanul îl vizitează pe mariachi spunându-i că barul este un loc bun de plecare pentru a-l căuta
Desperado (film) () [Corola-website/Science/326742_a_328071]
-
băiatul se va recupera de pe urma rănilor. El Mariachi îi spune Carolinei că îi va mulțumi și apoi pleacă. Apoi, în timp ce mergea pe jos prin deșert, Carolina oprește mașina în dreptul lui și îi cere să i se alăture. El își aruncă chitara înainte ca el și Carolina să plece, dar apoi oprește și se întoarce să o ridice ("pentru orice eventualitate"), înainte de a conduce mai departe în timp ce soarele apunea. Acest film este o continuare a filmului independent "El Mariachi". "Desperado" a contribuit
Desperado (film) () [Corola-website/Science/326742_a_328071]
-
la un local în spatele Cazinoului din Eforie Sud, alături de o formație de greci, Chromatic; de vreme ce programul lor se încheia mai repede, Brandes îi însoțea apoi pe scena pe Gaudeamus. Pe langă Bondy Stenzler, formația îi mai cuprindea pe: Emil Trocan (chitară solo), Florin Marcovici (chitară armonie), Moby (chitară baș) și Ernest (orgă electronică), iar solista vocală era o bulgăroaica, Krasi Borisova. În toamna aceluiași an, Bondy îl cooptează pe Nancy și îi preda baghetă . Formația își schimbă denumirea în Roșu și
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
Cazinoului din Eforie Sud, alături de o formație de greci, Chromatic; de vreme ce programul lor se încheia mai repede, Brandes îi însoțea apoi pe scena pe Gaudeamus. Pe langă Bondy Stenzler, formația îi mai cuprindea pe: Emil Trocan (chitară solo), Florin Marcovici (chitară armonie), Moby (chitară baș) și Ernest (orgă electronică), iar solista vocală era o bulgăroaica, Krasi Borisova. În toamna aceluiași an, Bondy îl cooptează pe Nancy și îi preda baghetă . Formația își schimbă denumirea în Roșu și Negru, titulatura care, în ciuda
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
Sud, alături de o formație de greci, Chromatic; de vreme ce programul lor se încheia mai repede, Brandes îi însoțea apoi pe scena pe Gaudeamus. Pe langă Bondy Stenzler, formația îi mai cuprindea pe: Emil Trocan (chitară solo), Florin Marcovici (chitară armonie), Moby (chitară baș) și Ernest (orgă electronică), iar solista vocală era o bulgăroaica, Krasi Borisova. În toamna aceluiași an, Bondy îl cooptează pe Nancy și îi preda baghetă . Formația își schimbă denumirea în Roșu și Negru, titulatura care, în ciuda aparentei aluzii la
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
apariție televizată într-o emisiune în aer liber împreună cu muzicianul,solist vocal Florin Iepurica.In anul 1968 Bondy se căsătorește și în toamna părăsește formația iar în locul lui vine Ovidiu Lipan (Țăndărica) Aflat în formula Nancy Brandes (claviaturi), Nicky Dorobanțu (chitară, voce), Florin Marcovici (chitară armonie), Dumitru Grigoraș (flaut), grupul îl cooptează pe Liviu Tudan, muzician de geniu, fost membru Sideral, mutat disciplinar de la Conservatorul din București la cel din Iași. Tudan devine băsist și solist vocal al formației Roșu și
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]