2,739 matches
-
figură proeminentă a arhitecturii românești, autor al unui număr impresionant de clădiri civice și publice din perioada anilor 1960-1990. Pe lângă Casa de Cultură, acesta a mai proiectat alte două edificii din Suceava: Casa de oaspeți și Vila Pavel-Cristea din Strada Cireșilor nr. 1. Clădirea este asemănătoare cu cea din Baia Mare, fiind concepută într-o manieră modernă. Ea are trei etaje, parter, demisol plus mansardă. În anul 1973, pe o fațadă laterală a clădirii, s-a amplasat un mozaic parietal cu titlul
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
grohotișuri cu bolovani de dimensiuni diferite etc. Pe lângă acestea surpările și prăbușirile de maluri au frecvență mare în tot arealul mai ales în bazinul Vâlsanului (pe valea Bârlogului și valea Bârnei), în bazinul Argeșelului (pe valea Păducelului, valea Albinei, valea Cireșului, valea Mățău etc.) pe văile Bughei, Bratiei sau Râu Târgului. Pluviodenudarea se poate dezvolta numai în condițiile arealelor fără vegetație, pe roci friabile detritice sau pe soluri cu rezistență redusă. Impactul picăturilor de ploaie pe suprafața unui versant în condițiile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
culturi de bacterii pe suprafața acestora se tratează cu biocizi precum pentaclorofenol. a se poate realiza cu substanțe vegetale sau minerale. În tăbăcirea cu substanțe vegetale se folosește taninul. Taninul se extrage din scoarța unor copaci precum castan, stejar, tsuga, cireș, etc. Pieile se întind pe rame din lemn care apoi se scufundă într-o soluție de tanin. Pielea tăbăcită cu ajutorului taninului devine foarte moale și pentru aceasta este folosită în realizarea genților sau în tapițarea mobilei. În tăbăcirea minerală
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
gastan", etc. Rezervatia este acoperită în cea mai mare parte (80% din suprafața) cu arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în asociere cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), paltin ("Acer pseudoplatanus"), cireș ("Prunus avium"), Floră este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"), sau afin ("Vaccinum myrtillus
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
Italia de către Planet Manga. În 2005 autorul a lucrat la "WANTED", o poveste romantică scurtă (în 3 capitole corpolente), stabilită în lumea piraților. În Italia a fost publicată de către Jpop într-un singur volum, cu romanul " În primăvară, florile de cireș", publicată în Japonia la sfârșitul anilor nouăzeci. Cea mai faimoasă lucrare a autorului este, cu toate acestea "Vampire Knight" care a venit după ce a terminat seria "WANTED". În prezent "Vampire Knight" este încă publicată în revista LaLa, și este de
Matsuri Hino () [Corola-website/Science/324182_a_325511]
-
o gamă arboricolă diversă; cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
și de înmuiere. Holmes prefera tutunul crud și tare și, prin urmare, ar evita o astfel de pipă. De fapt, cele mai multe povești, în special "Aventura de la „Fagii de Aramă”", l-au descris ca preferând o pipă lungă din lemn de cireș sau de lut. În primii douăzeci de ani ai secolului al XX-lea, Harry Arthur Saintsbury l-a interpretat pe scenă pe Holmes în piesa lui Gillette de mai mult de 1.400 de ori. În variantele ulterioare ale acestei
Adaptări ale aventurilor lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325574_a_326903]
-
fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre pomii fructiferi care se cultivă în zonă, pentru consum propriu cât și pentru fabricatul țuicii, se poate aminti mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, piersicul comun și alte specii dar în număr mai mic ca de exemplu caisul. Un loc important în ultimi ani la ocupat cultura viței-de-vie. (Ibidem ). Condițiile climaterice din zonă sunt propice pentru o faună bogată. Dealurile acoperite cu păduri
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei prezintă urme de locuire încă din preistorie. Acest lucru îl atestă numeroasele descoperiri arheologice datând încă din perioada eneoliticului. Descoperiri aparținând culturii Cucuteni au fost făcute în situl de la Fulgeriș - "Trei Cireși" (cercetări intreprinse de arheologul Lăcrămioara Istina), iar epoca bronzului este documentată prin descoperirile făcute la Pâncești, Soci și Petrești. Principalul obiectiv arheologic de pe raza comunei este situl Pâncești - "Cetățuia", plasat greșit în unele lucrări ca fiind în satul Răcătău (com.
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
permis numai pe o singură cale închisă cu o poartă : “Poartă țărnii” denumire păstrată până astăzi. Pe malul stâng al pârâului erau numeroase plantații de pomi fructiferi, fapt pentru care și astăzi această zonă poatra numele de “Livadă”. Meri, peri, cireși, pruni, nuci se plantau în adâncurile pădurii până la Neculea și Chicerea, pastrandu-se și astăzi de numiri că : Poiana Nucului, Cireș, Părul lui Ilie și altele. Dealurile însorite Candrea și Runc erau acoperite de asemenea livezi și îndeosebi cu vii
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
erau numeroase plantații de pomi fructiferi, fapt pentru care și astăzi această zonă poatra numele de “Livadă”. Meri, peri, cireși, pruni, nuci se plantau în adâncurile pădurii până la Neculea și Chicerea, pastrandu-se și astăzi de numiri că : Poiana Nucului, Cireș, Părul lui Ilie și altele. Dealurile însorite Candrea și Runc erau acoperite de asemenea livezi și îndeosebi cu vii. Aceste podgorii împreună cu altele din ținutul Trotusului și Bacăului erau renumite pe toată Moldova, de ele ingrijindu-se paharnicul al III
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
peste 1.000 de specii de păsări în zonă (condor, vulturi și altele), însă doar 100 au fost confirmate. Între suprafețele acoperite de gheață și stepa Patagoniei se găsește o zonă fertilă de pădure compusă în principal din lenga și cireși, dar și ñires. Iar înăuntrul acestor zone mai primitoare se găsesc deasemenea căprioarele huemul și rața torrent. Los Glaciares prezintă o atracție majoră pentru turiștii internaționali și are un buget anual de un milion de dolari (1994). Punctele de plecare
Parcul Național Los Glaciares () [Corola-website/Science/322321_a_323650]
-
la serviciul „Cadre“ al Institutului Medico-Farmaceutic București). Era un bărbat foarte arătos. Fiica lui, Ana, spunea despre tatăl ei că era “cel mai frumos bărbat pe care l-a văzut vreodată”. Sterie avea două surori care erau numite “frumoasele de la cireșul alb” și pe care satul le ascundea de câte ori se anuța o primejdie de atac din partea turcilor. Era un bărbat cu o inimă de aur, dar care, în tradiția macedonească nu își exterioriza niciodată sentimentele. “Tata ne iubea grozav, dar nu
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Dealurile Căpățâna și Pietricica reprezintă o prelungire a culmii principale la sud de Negel. În lungul culmii principale sudice se înșiruie un aliniament de martori de eroziune: Cărunta (717 m), Fundu Tocilei (701 m), Măgura (660 m), Capătă (740 m) Cireșul (696 m) și alții. Din aceast interfluviu se desprind crește sub formă de prelungiri înguste, scurte și paralele (unele cu aspect de hogbackuri), orientate spre nord-est: Dealul Nou-Sărata (574 m), Dealul Lărguța (561 m), Dealul Dumăriei (461m), Dlealul Dumache (523
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
523 m), Dealul Brădișu (525 m). Morfologic, spre est glacisul piemontan este separat de către abruptul morfotectonic (cu diferențieri altitudinale de 250-300 m în partea centrală și 100-150 m în zonele nordică și sudică), de culme. În dealurile Cărunta, Capătă și Cireșul, versantul estic da astfel impresia unor munți mijlocii și joși, iar spre nord și sud aspectul de ansamblu este al unor culmi domoale cu interfluvii largi, uneori aproape orizontale (dealurile de pe stânga Trebișului), excepție spre limită de nord-vest (spre obârșiile
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
forestieră panonică cu Quercus pubescens" și protejază arboret de stejar pufos ("Quercus pubescens") care vegetează în asociere cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), arțar ("Acer platanoides"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica") sau migdal pitic ("Amygdalus nana L."). La nivelul ierburilor este semnalată prezența doi iriși din speciile: stânjenel ("Iris aphylla ssp. hungarica") și stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"). În vecinătatea sitului
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
decedații care sunt așezați aici, până la momentul înmormântării lor în cimitir. În față s-a construit un cerdac pentru cele trei clopote: două executate la Baia Mare, iar cel de al treilea cumpărat din Grecia. Iconostasul este făcut din lemn de cireș, identic cu cel de la Fundația "Emil Gojdiu" din Budapesta. Pictura a fost executată în anii 2010-2011, de către pictorița Rita Aldea. Capela și-a păstrat hramul pe care l-a avut la început: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul"...cum urci în cimitir
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
, cunoscut de asemenea și doar ca „Sakura”, este un cântec folcloric japonez (min'yo) care ilustrează începutul primăverii, anotimpul florilor de cireș. Inițial era cunoscut sub numele de „Saita sakura” („Cele mai multe flori de cireș”). În ciuda credinței populare, cântecul nu are origini antice; a fost o melodie urbană cunoscută a perioadei Edo și a fost adoptată ca piesă pentru studenții începători la "koto
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]
-
, cunoscut de asemenea și doar ca „Sakura”, este un cântec folcloric japonez (min'yo) care ilustrează începutul primăverii, anotimpul florilor de cireș. Inițial era cunoscut sub numele de „Saita sakura” („Cele mai multe flori de cireș”). În ciuda credinței populare, cântecul nu are origini antice; a fost o melodie urbană cunoscută a perioadei Edo și a fost adoptată ca piesă pentru studenții începători la "koto" în "Colecția de muzică japoneză de koto" a Academiei de Muzică din
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]
-
Si din solfegiu. Versurile originale sunt listate ca a doua strofă. În 1941, Ministerul Educației din Japonia a publicat o strofă adițională în "Uta no hon" („Carte de cântece”, うたのほん 教師用 下), plasând-o înaintea strofei originale. "Visul florilor de cireș" de Keiko Abe, un percuționist virtuoz, este o piesă de cinci minute pentru marimba. Această piesă este bazată pe „” și a devenit populară în repertoriul marimba. Simfonia a cincea a lui Alfred Reed, numită „Sakura”, este de asemenea bazată pe
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]
-
șivestică a parcelei Calea Turzii nr. 120, limita dintre parcelele str Șoimului nr. 6 și 8, Str. Șoimului frontul sudic de la nr. 6 pină la str. Republicii, str. Republicii nr. 104 până la 80 pe fundul de parcelă, extremitatea vestică str. Cireșilor frontul nordic, str. Pasteur, frontul estic între Str. Cireșilor și Speranței, str. Speranței, frontul nordic, de la str. Pasteur pînă la nr. 23, limita de parcelă intre Str. Pasteur nr. 23 și 25, fundul de parcelă la Str. Pasteur nr. 23
Ansamblul urban „Centrul istoric al orașului Cluj” () [Corola-website/Science/334946_a_336275]