3,836 matches
-
cârnați, proaspăt afumat!? Nicidecum. Complotând cu tata, spunem că a căzut o bucățică în foc și, gata! Deși mama nu ne crede, lasă lucrurile să meargă de la sine, sfătuindu-ne: „ Decât să vă înfruptați din afumătură, mai bine ați învăța colindul, să nu vă faceți de râs la casele oamenilor...!” Și are dreptate mama: în Ajunul Crăciunului, până să vină moșul, noi mergem să colindăm pe la casele cunoscuților. Cum suntem fete, nu trebuie să ne prindă noaptea, pentru că băieții mai mari
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la școală există un Centru de Tineret unde copiii au învățat să confecționeze globuri de diferite culori și mărimi, din hârtie sau nuci ori mere cu care am împodobit bradul Centrului și unde elevii au susținut un program special de colinde. Aici, am învățat, de asemenea, să facem lănțișoare ornamente pentru brad din hârtie creponată și din boabe de grăunțe înflorite, adică „pop-corn” cum se spune la magazin. Vârful bradului este confecționat din două mere, de diferite mărimi, ornate cu hârtie
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
De la prânz în tensiunea de la Revoluție, totuși... De de ce nu intrați... S-o găsi o țuiculiță, un vinișor să vă-ncălziți. Că ne pregătim de sfintele sărbători ale nașterii domnului nostru Iisus Hristos. Părintele poate confirma. Repetam chiar programul de colinde pe care îl vom da în Piața Mare. Și p-ormă, mai vedem și noi la televizor ce mai face revoluția la București. Hai, zău, oameni suntem!“ Intrară în casă. În salon, masa era deja întinsă. Criticul Jan Boldescu-Cărămidă, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din gunoiul lui Jake. Silitoare, Alice a legat diverșii Moși Crăciun, prihori și clopoței cu fire de bumbac deșirate din haine vechi și a încercat să le atârne pe crengile de carton uleios. În timp ce lucrau, amândoi cântau versiuni reciclate ale colindelor tradiționale pe care Alice le învățase de la Jake. „Noaptea, când ciobanii împleteau ciorapi/ Din lână reciclată...“ Alice nu se putea abține să nu compare cu caseta Crăciun la King’s College și cu tradiționalele pahare de șampanie care acompaniau împodobirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Maica Domnului, privindu-l cu milă, coborî de pe lemnul sfințit și îl mângâie pe creștet. ”- Fata, unde ești... Fata mea!” strigă el printre hohote, răsunând casa a gol. Afară întregul cartier fierbea de bucuria și voioșia colindătorilor. Cartierul vuia de colinde, nu era casă fără colindători. Ei vestesc venirea în Lume a Mântuitorului... Este cea mai de seamă sărbătoare a creștinătății. Iorgu stătea lângă fereastră, uitându-se pe cer, poate-poate vede Steaua Magilor, cu gândul la Melchior și ceilalți... Luna plină
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
bine de o lună... Ea este la serviciu. A trecut Crăciunul, sunt în vacanță. Ajunul a fost amestecat: mâncare multă și grasă, românească. Tort de casă care - cine știe de ce, nu seamănă la gust cu cel de-acasă. Am ascultat colinde cu Hrușcă. Am jucat cărți... Am mâncat semințe de floarea soarelui și pistacios - fistic. Prăjite, sărate... Nu mai întâlnisem acest obicei, noi petreceam Crăciunul “în familie”. Bradul era frumos - dar uscat. Îl făcuseră de prin noiembrie, așa cum se obișnuiește aici
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
-și sperie lenea: Foaie verde trei spanace, Fă-mă, Doamne, ce moi face, Fă-mă raza stelelor, Deasupra cazărmilor, Ia patagda, patagda, patagda... Mai scuipă două semințe și o luă de jos, cu o voce dulce: Și-o să vorbesc cu colindul Să nu-mi bată mititelul, Să nu-l puie de plantoane, Că e mititel și-adoarme, Să nu-l puie înainte, Că e mic și fără minte, Prăpădește gloanțe multe, Ia patagda, patagda, patagda... Lângă el pe peticul bătătorit se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
târâie înapoi la învățători, n-a fost chip. Băiatului îi plăcea mai mult să hoinărească cu Oprică și cu Petre la șina Constantei. Cum să lași cerul ăla, și vrăbiile, și gârla... Când se apropiau sărbătorile, copiii se pregăteau de colinde. La Ajun, femeile desfătau pernele, și din fețele peticite făceau traiste pentru covrigi. Așa era obiceiul. Zidarii veneau devreme acasă cu litra de tescovină și cu bețe pe care ședeau înșirați covrigi cumpărați de la negustori. Ene pleca în ceată, și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
afară. Zăpada scârțâia sub ghete. Se înțelesese de cu ziuă cu ai vecinului, unii mai mici, care abia îl așteptau. Au pornit apoi, unul după altul, pe poteca albă, bătută de pașii lucrătorilor. În mahalaua Cuțaridei plecaseră toți copiii cu colindul. Și Naie, și Petre, și Oprică. La rampă îi lua o frică și grăbeau pașii. Unii băteau Grivița, alții trăgeau spre șina Constanței. Se auzeau câinii în fundul gropii. Râpile erau înghețate și jos ședeau haitele, gata să te sfâșie. Colinda
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care fuma în pustiu. Acolo se schimbau caii. Am mers, am mers până ce am ajuns la satul sibiric unde era să mă colonize pe mine. Era aproape de marea înghețată. Aicea vînez: mi-am cumpărat din orașul sibiric patine cu cari colind pe gheață nopți întregi, cu gândul apriat de-a mă rătăci, de-a da în apă... de-a muri. Adesea zbor astfel noaptea prin câmpiile de gheață, cu cojocul nins, încît par un om de zăpadă, zbor ca o viziune
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
gravă care a adus-o în scaunul cu rotile. Încă de copil, Dante a fost fascinat de cărți și de "pommedìje" (povești folclorice) ascultate cu nesaț la gura sobei. Relatează el însuși într-o poezie scrisă la 13 ani: "Seara colind/ din casă-n casă/să ascult basme/povestite de bătrâni/ în preajma vetrei/ca un cerșetor/ce are nevoie de-o bucată de pâine". Stabilindu-se la Roma, a făcut felurite meserii pentru pâinea cea de toate zilele, dar și pentru
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Invocând, cu gesturi line, Taina numărului Trei. Sub poveri speculative Stă la dreapta Gabriel, Sfâșiat de-alternative Care nu depind de el. Iar la stânga, cu temei, Din cădere în cădere, Urcă nebulos Andrei, Cel nebun întru mistere. Călători ca un colind Printr-o iarnă-mpărătească, Amândoi se-ntrecuprind În uitarea românească, În Ardealul plin de dealuri, Ca doi brazi crescuți pieziș Între vremuri fără maluri, Între văi, la Păltiniș. După cină, urcăm deci în cămăruța lui Noica; în cameră miroase a coajă de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
s-a născut Iisus Hristos. Crăciun a fost primul creștin ortodox din lume. Venirea lui în noaptea Crăciunului este, de asemenea, prilej de bucurii pentru cei mici și chiar și pentru cei mari. Băștinașii răzeși au păstrat tradiționalele obiceiuri strămoșești: colindele, Plugușorul, capra, Sorcova. După anul 1744, clăcașii veniți din nordul Moldovei au mai completat obiceiurile prin: Jocul cu ursul, Căluții și Paparudele care sunt moșteniri ale urmașilor ca niște documente ale vremurilor trecute. Oamenii așteaptă Crăciunul și Anul Nou cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai completat obiceiurile prin: Jocul cu ursul, Căluții și Paparudele care sunt moșteniri ale urmașilor ca niște documente ale vremurilor trecute. Oamenii așteaptă Crăciunul și Anul Nou cu bucurie și își urează unul altuia împlinirea dorințelor, sănătate și roade bogate. Colindele Colindele sunt cântece tradiționale de Crăciun care predomină în satele de răzeși. Ele vestesc și preamăresc nașterea lui Iisus, venit pe lume ca să mântuiască oamenii de păcate. Același lucru se face în satele răzășești cu Steaua, cu care se umblă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
completat obiceiurile prin: Jocul cu ursul, Căluții și Paparudele care sunt moșteniri ale urmașilor ca niște documente ale vremurilor trecute. Oamenii așteaptă Crăciunul și Anul Nou cu bucurie și își urează unul altuia împlinirea dorințelor, sănătate și roade bogate. Colindele Colindele sunt cântece tradiționale de Crăciun care predomină în satele de răzeși. Ele vestesc și preamăresc nașterea lui Iisus, venit pe lume ca să mântuiască oamenii de păcate. Același lucru se face în satele răzășești cu Steaua, cu care se umblă până la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu covrigi, nuci, colaci. Potrivit tradiției, cu cât erau mai bine tratați colindătorii, cu atât mai numeros era numărul colindelor. Titlul colindelor era și refrenul acestora, care se repeta după fiecare din versurile următoare: „Sus în poarta raiului/ Șade Maica Domnului/ Cu-n copil micuț în brațe/Taci copile nu mai plânge/ Că mama îți va aduce/ Două mere, două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu covrigi, nuci, colaci. Potrivit tradiției, cu cât erau mai bine tratați colindătorii, cu atât mai numeros era numărul colindelor. Titlul colindelor era și refrenul acestora, care se repeta după fiecare din versurile următoare: „Sus în poarta raiului/ Șade Maica Domnului/ Cu-n copil micuț în brațe/Taci copile nu mai plânge/ Că mama îți va aduce/ Două mere, două pere.” Tot
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sub sumanul tatei, împreună cu frații cei mai mici, ne jucam cu puii de pisică și cum mama ne privea râzând, în timp ce potrivea în vatră, jarul sub oalele ce dădeau în clopot. Tăcut, și împlinit ca după o rugă, ies și colind prin bătrâna livadă. Mă opresc tăcut, întrun loc care-mi servea cândva de adăpost. Rămas fără glas, simțind o scurtă senzație de fericire, reconfortat, parcă uitasem pe moment toate necazurile vieții. Ridicându-mă să plec de acolo cu pași șovăitori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de texte în revista care apărea pe o hârtie deosebit de bună, uneori, și cu un cuprins pe măsură. Dar, iată doar câteva rubrici: „O scrisoare”, „Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția la T. Pamfile Bârlad, strada Corbului, dar și la Chișinău
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și frumusețile noastre... încercăm să îi convingem pe italieni că nu suntem eternii clandestini... necunoscuți. În acest scop am organizat Festivalul culturii și a gastronomiei românești de la Marcelina care, pot spune, a avut un mare succes, apoi un festival de colinde (cântece populare românești), și un festival de scurtmetraj românesc. Viitorul? Cum se spune? Paharul sus și la mai mare." Partea a II-a Anumite aspecte ce ar trebui să fie cunoscute despre românii "italieni" și anumite "erori" care ar trebui
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
precum Ignatul, sau tăiatul porcilor; în contextul integrării europene, modul de sacrificare este în plin proces de "re-brading", ca să folosesc un termen foarte vehiculat, fiind catalogat drept barbar. Referitor la datini sau obiceiuri (diverse tradiții), sunt menționate: Capra, Călușarii, Irodul, Colindul, Sorcova, Plugușorul ș.a. Subiecte cum ar fi obiceiurile legate de cele mai importante evenimente din viața unui om (botezul, nunta, înmormântarea) nu au fost aduse în discuție de nici unul din cei intervievați. Sărbătorile noi, nespecifice, sunt ușor recunoscute și precizate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cartonaș roșu la dosar pe care l-a purtat cu el și i-a gravitat în jurul ființei sale precum un sputnic în jurul Planetei Albastre, până la asfințit. Acum, sancțiunea o fi mai mare... Iar a făcut o trăsnaie: un cor cu colinde pentru Crăciun. Precis îi va lua și dirigenția însă colindele nu le mai pot lua înapoi de la elevi, gândi el în timp ce a ieșit în curte împreună cu toți ceilalți care îl priveau ca pe o stranie curiozitate Spuneți ce aveți de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
el și i-a gravitat în jurul ființei sale precum un sputnic în jurul Planetei Albastre, până la asfințit. Acum, sancțiunea o fi mai mare... Iar a făcut o trăsnaie: un cor cu colinde pentru Crăciun. Precis îi va lua și dirigenția însă colindele nu le mai pot lua înapoi de la elevi, gândi el în timp ce a ieșit în curte împreună cu toți ceilalți care îl priveau ca pe o stranie curiozitate Spuneți ce aveți de spus și lăsați-mă în pace! Se adresă colegilor și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acestor sărbători creștine; O3 realizarea unor mini-spectacole ce vor fi prezentate cu ocazia acestor Metode de educație întâlnite în opera Fericitului Augustin și actualitatea lor Lucrare metodico-științifică pentru obținerea Gradului didactic I în învățământ 159 sărbători și care vor cuprinde: colinde, plugușor, capra, sorcova, scenete religioase; O4 organizarea unor mini-expoziții cu tematica proiectului, ce va cuprinde lucrări atât ale preșcolarilor, cât și ale școlarilor; O5 educarea preșcolarilor și școlarilor în spiritul aprecierii muncii realizate de cei mai mari sau mai mici
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de vlahi o mănăstire cu hramul Sfântului Niceta, de către regele sârb Ștefan Uroș al II-lea Milutim (1282-1321). Ecoul misionarismului Sfântului Niceta s-a păstrat, peste veacuri în memoria și graiul poporului nostru. Astfel, Niceta este pomenit, până astăzi în colinde ardelene ca sfânt păzitor al caselor prin privegherile sale bisericești, pentru care și-a scris cartea De vigiliis și pe care le organiza cu mare succes, încât ele au determinat scoaterea din limba română a numelui latin al păsării cântărețe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]