2,821 matches
-
în această carte experiența reporterului care a dobândit de-a lungul anilor o bună cunoaștere a oamenilor, a preocupărilor acestora, văzute în contextul noilor relații determinate de accelerarea dezvoltării industriale. Firul epic al romanului este simplu: o echipă de zilieri colindă orașele în căutare de lucru, lăsându-și nevestele acasă să desfășoare, cum pot, munca agricolă. Autorul posedă tehnica unei bune scrieri, așa încât, dacă în prima parte a romanului, folosindu-se de experiența povestirilor publicate anterior, conturează un personaj colectiv, caracterizat
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
a Învierii Domnului, au cerut și au obținut de la Patriarhul Suprem al armenilor această derogare, de atunci încoace respectată. De Crăciun, armenii au cîteva colinde religioase, numite Avedis (Bunavestire), cîntate și în liturghie. În sec. XVIII-XIX, tinerii din coloniile armenești colindau cîntînd aceste colinde, ba chiar, membrii breslelor meșteșugărești aveau obligația, stipulată în statut, de a colinda organizat și disciplinat, iar enoriașilor colindați li se impunea să-i primească, în caz contrar riscînd să fie amendați. Merită consemnată inițiativa coloniei armenești
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
atunci încoace respectată. De Crăciun, armenii au cîteva colinde religioase, numite Avedis (Bunavestire), cîntate și în liturghie. În sec. XVIII-XIX, tinerii din coloniile armenești colindau cîntînd aceste colinde, ba chiar, membrii breslelor meșteșugărești aveau obligația, stipulată în statut, de a colinda organizat și disciplinat, iar enoriașilor colindați li se impunea să-i primească, în caz contrar riscînd să fie amendați. Merită consemnată inițiativa coloniei armenești din Constanța, unde, în 1990, tinerii au reînviat tradiția, colindînd de atunci la fiecare Crăciun cu
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
obligația, stipulată în statut, de a colinda organizat și disciplinat, iar enoriașilor colindați li se impunea să-i primească, în caz contrar riscînd să fie amendați. Merită consemnată inițiativa coloniei armenești din Constanța, unde, în 1990, tinerii au reînviat tradiția, colindînd de atunci la fiecare Crăciun cu Avedis-uri pe la casele enoriașilor. În regulamentele breslelor din Moldova, Bucovina și Transilvania se prevedea, de asemenea, ca membrii "frăției" respective să-i felicite de Paște pe conaționalii lor, trecînd din casă în casă și
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
care, cu săbiile și lăncile lor, vor duce greul luptei împotriva infanteriștilor ambarcați ai perșilor, dotați cu armament mai ușor. În partea stângă a flotei persane, după direcția de înaintare, se află un detașament de infanteriști fenicieni îmbarcați, oameni care colindaseră Mediterana în lung și-n lat și călătoriseră și în apele de dincolo de aceasta. În dreapta sunt navele orașelor grecești din Ionia, aliații perșilor din Milet, Samothrace și Efes. În centrul dispozitivului persan sunt nave din Asia Minor, cu arcași din
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
multe ori simțea nevoia unei evadări din presiunea muncii anevoioase și pentru a-și alunga tensiunea și oboseala în mijlocul binecuvântat al copacilor, al florilor și al oamenilor. Se știe că Grigorescu a fost încă din tinerețe un „vânător” de priveliști, colindând uneori prin sate, văi și dealuri cât era ziua de lungă, în încercarea de a cuprinde cu privirea și apoi cu pensula cât mai mult din frumusețea peisajului românesc și de a cunoaște cât mai adânc sufletul omului simplu, trăind
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
și nouă emblemă, concepută de Leo Cicos, având în compunere dragonul ("dracon" - stindardul armatei dacilor). La 10 decembrie 2000, cu prilejul DeFest - 33 de zile de serbări timișorene, Cargo își lansează noul maxi-single intitulat "Bagă-ți mințile-n cap" și "Colinde 2000", sub egida casei de discuri Media Pro Music. În 15 decembrie 2000 are loc lansarea oficială și la București. Pe 30 iulie 2001, după concertul de la Festivalul Motocicliștilor de la Sibiu, chitaristul Adrian Igrișan cade de pe motocicletă, fracturându-și piciorul
Cargo () [Corola-website/Science/303006_a_304335]
-
Festivalele în onoarea lui erau ținute iarna, la sfârșitul anului și se numeau "Velja noc", adică "Marea Noapte". Tineri numiți "koledari" sau "vucari" se costumau în acele zile cu haine lungi din lână de oaie și purtau măști grotești, apoi colindau prin sate în grupuri scoțând sunete ciudate. În mitologia aztecă, moartea, violența și sacrificiul uman sunt acceptate, recunoscute și necesare cererii divinităților. Moartea face parte din spiritualitatea poporului aztec, ea este inclusă în zodiac, alături de celelalte semne zodiacale. La azteci
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
1769 în orașul Rusciuc (pe atunci în Imperiul Otoman, astăzi orașul Ruse din Bulgaria). Era fiul negustorului de grâne Martiros Mârzaian, originar din satul Karpi din Armenia, regiunea Araratului. Acesta a fost jefuit de averea sa de către persani și a colindat apoi Turcia, așezându-se, pe la jumătatea secolului al XVII-lea, la Burgas și în cele din urmă în cetatea Rusciuc, unde s-a însurat cu fata bogatului negustor armean Hanum-Oglu (nume turcizat). Manuc a crescut în casa părintească până la vârsta
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
Raymond Pellerin devine "persona non grata" și se vede chemat la Paris, iar generalul „colaboraționist” va fi mutat disciplinar într-o altă garnizoană. Producția în primă fază a aparținut Societății cinematografice a actorilor Teatrului Național din București. Delegații ale lor colindaseră instituțiile statului în încercarea de a atrage fonduri, având în cele din urmă succes. Cu banii obținuți astfel și împreună cu mici sume din buzunarul propriu s-a început lucrul la film. Spiritul de afacerist al lui Grigore Brezeanu iese la
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
și străbătea împrejurimile, nedespărțit de caietul său de schițe. În timpul șederii sale la Säckingen, în cadrul obligațiilor sale de servici, Scheffel a avut prilejul să viziteze în repetate rânduri zona Hotzenwald, pentru anchete cu caracter penal. Îi plăcea de asemenea să colinde prin pădurile din zonă. În povestirile lui i-a denumit Hotzen pe locuitorii din zona împădurită, iar apoi, se referea la pădurile respective drept Hotzenwald. Denumirea, care i se datorește lui Scheffel, s-a încetățenit și este utilizată și în
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
și ascultă "gălăgia mulțimii venindă și ieșindă", "vălmășagul bâzâitor care domina piața"; se miră de literele aproape "de un cot" de la "Restaurantul Frații Spirtaru", ia seama în restaurant băieților de prăvălie, semnului lor distinctiv, "șorțul de postăvior verde". Aproape zilnic colindă Calea Dunării, trece "podul de piatră" al "uliții Maicii Domnului" și se pierde în mulțimea din Piața Elca, "inima comercială a Craiovei", unde trona Băcănia lui Ion Zamfirescu, "magazin cu coloniale și delicatese" și bodega acestuia cu "vinuri fine și
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
a vreunui școlar-bursier, "cu chipiu cu ceaprazuri, nădragi cu vipuști și tunici cu nasturi de metal lucitor, încizmuit și cu potcovițe cazone", mult mai altfel decât ostașii de la 26 Rovine sau decât amărâții ce făceau de pază la penitenciarul Bucovăț. Colindă cimitirele, "unde pe lângă cruci și crucioaie și peste grele obloane de fier care acopereau "cavourile", ici și colo se înălța câte o "statuie", un cap pe umeri șui, vreo coloană frântă încolăcită de iederă și apoi numai cruci și cruci
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
regăsește în alte denumiri precum Coștangalia sau Mangalia, dar și la Caracalpaci („șomișli”), Turcmeni („ciumiclî-tabun”), Bașchiri („ciumucili”), Tătarii nohai din nordul Caucazului („șomișli”, „șomișli-as”, „cimișlu-as”), iar Cimiș are la bază etnonimul çumeç-ili - cunoscută denumire a unui trib tătăresc care a colindat și pe meleagurile noastre. Denumirea tribului provine de la numele tamgalei/dangalei tătărerești: „çumeç-ciumeci”, însemnând căuș. Localitatea Cimișlia intră în istoria scrisă a Moldovei încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Prima mențiune este din 4 iulie 1620 (a
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
pentru cor mixt și bărbătesc, pentru cor bărbătesc (tropare, axioane ș.a.). - De pildă: Cântări în Joia Patimilor, GB, ăn. XXVIII, 1969, nr. 3-4; Cântările Sfintei Liturghii, în GB,ăn. XXVIII, 1969, nr. 1-2, 5,6,7 - 8 și 9 - 10; Colinde, în GB, ăn. XXV, 1966, nr.11 - 12 (Marirre-ntru cele-nalte, :i ne lasă gazda-n casă, La Vitleem colo-n jos, Plugușorul). Muzică corala populară: - Cântece populare din Oltenia, prelucrări pentru voce și pian, București, 1939, 20 p.; - Coruri
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
a mutat la Oradea, unde a fost țintuit la pat de o boală necruțătoare. A decedat joi, 19 ianuarie 1989, și a fost înmormântat la Beiuș, în Cimitirul din deal. Ca tânăr elev, apoi ca student, Mihai Pop Bruchenthal a colindat satele și a cules folclor muzical de pe Valea Bistrei, Valea Crișului Repede și Valea Crișului Negru, punând bazele unei mari antologii de folclor muzical bihorean care a ajuns, în final, la 1340 de piese, din care 59 sunt variante ale
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
care evocă locurile vizitate și oamenii de cultură pe care i-a întâlnit. Printre persoanele pe care le cunoaște în această perioadă se numără: Theodor A. Bogdan (1877-1945) - învățător, folclorist, autor al culegerii intitulate "Ștefan cel Mare, Tradiții legende, balade colinde", doctorul Aurel Moldovan - membru al societății "România Jună", Vasile Berbecaru Muntenescu - preot și poet, întemnițat în Ungaria datorită ideila sale naționale, Iosif ioan Șchiopul, etc. Între anii 1936-1937 scoate la Târgu Mureș revista de literatură și artă "Clipa", iar în
Vasile Netea () [Corola-website/Science/311898_a_313227]
-
Béla Bartók a cules și înregistrat cu ajutorul fonografului 260 de melodii populare românești din Transilvania. Între 1912 și 1916, folcloristul Dumitru Georgescu-Kiriac a cules cu ajutorul fonografului 108 melodii populare românești. Începând cu anul 1928, Ovid Densusianu și asistentul său au colindat prin diverse ținuturi locuite de români, pe cheltuială proprie, și, cu ajutorul fonografului din dotarea laboratorului de fonetică experimentală, au înregistrat diversele graiuri mai interesante ale românilor. Denumirea de fonograf este folosită în prezent și ca denumire generică pentru aparatele folosite
Fonograf () [Corola-website/Science/312303_a_313632]
-
editează 3 discuri la Electrecord, 2 LP-uri si 1 disc de debut și are mai multe aparitii cu piese pe compilații Electrecord (Interpreți din Banat, Cîte stele’s pe Banat). Între 1995 și 2005 editează la ZOOM Studio compilațiile Colinde, Tradițiile românilor, Etno Top, Pentru mama mea cea dragă. 2005 - Din Banat Când am plecat - ROTON 2009 - Muierea care-i de fală - MediaPro Music
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
protopopul sârb 1862, în inscripție se vorbește de Episcopul de la Vârșeț. 3) Ioța Văegariu, păcurar (cioban) în 1858, când a auzit minunea în văzduh, săvârșirea Sf. Liturghii, fără să vadă nimic, și sunet de clopote. Lăsând în adestarea, a mai colindat cu oile pe acolo, și a mai auzit, asemenea de mai multe ori, a pus o icoană de tablă în paltine, unde era. 4) 1859, Ioța Văegariu, Alexa Nedici, Nafir Mihai, Ioan Izverniceanu, Ilie Strâmbei din Oravița și Ciclova-montană, martori
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
CE NU AI" (1971), versuri Mihai Maximilian "PENTRU A NU ȘTIU CÂTA OARĂ" (1971), versuri Mihai Maximilian "DINTR-UN MILION" (1972), versuri Mihai Maximilian "PENTRU ORICE BĂIAT" (1972), versuri Mihai Maximilian "UNDE" versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru "DE-A COLINDAT ACESTE LOCURI CINEVA" (1973), versuri Mihai Maximilian "TE IUBESC" (1974), versuri Mihai Maximilian "TACI!" (1974), versuri Mihai Maximilian, solist Doina Limbășanu "AICI TRĂIM" (1976), versuri Mihai Maximilian "ANOTIMPUL TINEREȚII" (1976), versuri Mihai Maximilian "STOP, STOP" (1977), versuri Mihai Maximilian "BRÂUL
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,15%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principalele tradiții ale comunei Bistra sunt legate de obiceiul colindului.. De Crăciun se merge cu colinda, cu "Irozii", cu "Iosif și Maria", cu "Steaua". De Anul Nou, se merge cu Plugușorul, Sorcovă, "Buhaiul" și "Capră", iar cei micuți merg cu "pițăra". Cei care încă mai păstrează aceste obiceiuri le urează gazdelor mult belșug, noroc și sănătate
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
furată, craii sunt nevoiți să o răscumpere. Din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paști, se bate toaca și se pușcă cu țevile pregătite special. În a doua zi de Paști după ce se iese de la biserică, craii încep a colinda prin sat. Aceștia merg din casă în casă însoțiți de un taraf și strigă : "hop, hop, hop, vivat!" . Craii invită sătenii la joc și voie bună în locul în care aceștia au ridicat un cort mare. După ce străbat ulițele comunei, craii
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
și protestant, deoarece în aceste culte creștine ziua tuturor sfinților este sărbătorită pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la case întrebând "„Trick or Treat?”" (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări Halloween este serbat prin parade și carnavaluri. Sărbătoarea pe care
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
1950 într-o suburbie din orașul Philadelphia și s-a extins pe plan național până în 1952. În America este bine cunoscută „micuța cutie portocalie”. Pentru o perioadă de timp, cutiile se distribuiau în școli și astfel copiii care mergeau la „colindat” strângeau bani, împreună cu tradiționalele dulciuri, de la cei care voiau să doneze. UNICEF a dat drumul și la un trick-or-treat online, însoțit și de un bal mascat, tot virtual. Endorserul campaniei a fost Heidi Klum împreună cu familia ei. Costumele de Halloween
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]