2,999 matches
-
mult. O altă cale de îmbunătățire a randamentului termic al ciclului este fracționarea compresiei, cu răcirea intermediară a aerului, respectiv fracționarea destinderii în turbină, cu reîncălzirea agentului termic, aspecte detaliate în ciclu termodinamic. Realizarea practică a răcirii intermediare a aerului comprimat se poate face: Realizarea practică a reîncălzirii gazelor se poate face: Ambele metode măresc mult dimensiunile instalației și nu sunt adecvate pentru turbinele cu gaze de aviație. La turbinele cu gaze care lucrează cu aer absorbit din atmosferă și evacuează
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
U.S Coast Guard. Un grup de turbo supraalimentare este o mică turbină ce gaze, la care rolul de cameră de ardere îl joacă un motor cu combustie internă. Scopul nu este producerea de energie, ci alimentarea motorului cu aer comprimat, ceea ce duce la creșterea puterii și randamentului termic al motorului. Turbina (în figură cu roșu) recuperează energia cinetică a gazelor evacuate din motor și o folosește la antrenarea compresorului (în figură cu albastru). La aceste turbine nu se pune problema
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
se scufundă. Dacă un submarin trebuie să facă o scurtă vizită la suprafață, el urcă orientându-și în sus suprafețele de imersiune. Pentru a se întoarce la suprafață pentru o perioadă mai lungă, un submarin folosește în mod normal aer comprimat pentru a expulza apa din tancurile sale de imersiune. Un submarin nuclear poate rămâne sub apă luni de zile, de aceea trebuie să aibă depozite mari de hrană. Este esențială și prezența unui sistem de climatizare. Acesta menține aerul la
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
speciile arboricole, de ex. kinkaju ("Potos flavus"), coada este prehensilă, iar la altele, de ex. coati ("Nasua"), este semiprehensilă, cu rol în menținerea echilibrului. Picioarele, relativ scurte, au câte cinci degete, al treilea fiind cel mai lung. Ghearele sunt scurte, comprimate, curbate, iar la unele genuri semiretractile. Tălpile sunt păroase la câteva genuri. Procionidele sunt carnivore plantigrade, călcând pe toată talpa, iar călcâiul atinge întotdeauna pământul sau semiplantigrade, călcând parțial pe talpă și parțial pe degete. Mersul este de obicei asemănător
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
sărac sau gaz bogat), căldura degajată prin ardere (puterea calorifică) este: 8,2-11,1 kWh/m³ = 30-40 MJ/m³, iar temperatura de fierbere este de -161 °C. Poate fi transportat prin conducte sau cu alte mijloace de transport în stare comprimată sau în stare lichidă, actualmente fiind folosit pe scară tot mai largă ca înlocuitor al benzinei. Uscarea gazului reprezintă procesul de înlăturare a vaporilor de apă, care face parte din metodele de pregătire a gazului înainte de utilizare. Îndepărtarea apei din
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
inventatorul prafului de pușcă alb. De data aceasta au montat aparatul pe o drezină de cale ferată. Experiența, efectuată în anul 1888 la Sevran-Livry (lângă Paris) a fost reușită. Eliminând posibilitatea de a utiliza abur sub înaltă presiune sau aer comprimat, inventatorii s-au concentrat asupra utilizării unui amestec exploziv cu ardere lentă pentru a produce presiunea. Camerele de combustie utilizate erau executate din bronz. Totuși ideile inventatorilor erau prea avansate pentru posibilitățile tehnologice ale vremurilor: inventatorii căutatau să utilizeze tehnologia
Alexandru Ciurcu () [Corola-website/Science/305897_a_307226]
-
sînt de obicei tumori mari, cele vechi sînt chiar enorme, în special în localizările retroperitoneale. Pot fi tumori multilobate, delimitate adesea de o pseudocapsula. Delimitarea este de fapt o iluzie pentru că pseudocapsula este histologic un strat de țesut reactiv peritumoral comprimat și degenerat, penetrat de celule sarcomatoase ce pot forma tumori satelite. Pseudocapsula este subțire și discontinua. LS este de cele mai multe ori o tumoră moale a cărei aspect și culoare depind de structură histologica: - în formele mixoide aspectul este mucoid translucid
Liposarcom () [Corola-website/Science/313188_a_314517]
-
Deși având la bază același text folosit și la realizarea noii cărți, "Silmarillion" lasă deoparte mare parte a poveștii. "Silmarillion" cuprinde și eseul "Despre Inelele Puterii și despre Al Treilea Ev", care relatează povestea din "Stăpânul inelelor" într-o formă comprimată și din punctul de vedere al elfilor, care poate servi ca bază de comparație. Alte versiuni incomplete au fost publicate în alte opere: Niciuna dintre aceste opere nu are o structură narativă completă și matură. Forma publicată a "Copiilor lui
Copiii lui Húrin () [Corola-website/Science/314764_a_316093]
-
calculat și testat noi tabele pentru U.S. Navy controlând numai compartimentele de țesuturi cu perioade de semisaturație H de 20, 40 și 75 minute. Van der Aue, în anul 1951, a calculat noi tabele de decompresie pentru scufundări cu aer comprimat, adăugîng două compartimente rapide de țesuturi de 5 și 10 minute și compartimentul lent de 120 minute, modificând și rapoartele de suprasaturație critice. Robert D. Workman revizuie tabelele lui Haldane și adaugă trei noi compartimente lente de țesuturi de 160
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
și compartimentul lent de 120 minute, modificând și rapoartele de suprasaturație critice. Robert D. Workman revizuie tabelele lui Haldane și adaugă trei noi compartimente lente de țesuturi de 160, 200 și 240 minute. Tabelele de decompresie după scufundări cu aer comprimat ale U.S. Navy sunt valabile din anul 1960 și au fost elaborate de U.S. Navy Experimental Diving Unit din Panama City, Florida. H. V. Hempleman, în anul 1952, a sugerat că un calcul cu un singur compartiment de țesuturi ar
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
emis o serie de ipoteze: Medicul Albert A. Bühlmann începe o serie de experimente în anul 1959 în Laboratorul de Fiziologie Hiperbară din cadrul Spitalului Universitar din Zürich. Albert Bühlmann a luat în considerare, pentru calculul decompresiilor după scufundări cu aer comprimat, 16 compartimente de țesuturi caracterizate de diferite perioade de semisaturație. Pentru calculul tabelelor de decompresie după scufundări cu aer comprimat, s-a utilizat metoda lui Haldane pentru compartimente de țesuturi de 1,5; 7,9; 29; 120 și 300 minute
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
Fiziologie Hiperbară din cadrul Spitalului Universitar din Zürich. Albert Bühlmann a luat în considerare, pentru calculul decompresiilor după scufundări cu aer comprimat, 16 compartimente de țesuturi caracterizate de diferite perioade de semisaturație. Pentru calculul tabelelor de decompresie după scufundări cu aer comprimat, s-a utilizat metoda lui Haldane pentru compartimente de țesuturi de 1,5; 7,9; 29; 120 și 300 minute. Țesuturile extreme au fost eliminate din calcul, dar a fost introdus și compartimentul de țesuturi cu perioada de semisaturație 60
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
utilizate și pentru scufundări sportive și care au un grad crescut de securitate. În afara acestor tabele, în Franța se mai folosesc tabele ale Ministerului Muncii (MT92), special concepute pentru scufundări profesionale. Pentru calculul procedeelor de decompresie după scufundări cu aer comprimat, specialiștii Laboratorului Hiperbar din Constanța din cadrul Centrului de scafandri din Constanța au plecat de la experiența acumulată pe plan mondial. În cadrul Laboratorului Hiperbar din Constanța, în perioada aprilie 1981...aprilie 1992, s-au efectuat scufundări experimentale care au însumat 3053 scufundări
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
aceste echipamente permiteau respirația scafandrului prin alimentare de la suprafață, având dezavantajul că limitau libertatea de mișcare a scafandrului. Atât scafandrii sportivi cât și cei profesioniști aveau nevoie de un aparat de respirat sub apă prevăzut cu o rezervă de aer comprimat care să le asigure o autonomie convenabilă și o libertate de mișcare ridicată. Aceste deziderate au fost îndeplinite prin inventarea aparatului autonom de respirat sub apă cu aer comprimat. De-a lungul anilor acest aparat a suferit completări și modernizări
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
aparat de respirat sub apă prevăzut cu o rezervă de aer comprimat care să le asigure o autonomie convenabilă și o libertate de mișcare ridicată. Aceste deziderate au fost îndeplinite prin inventarea aparatului autonom de respirat sub apă cu aer comprimat. De-a lungul anilor acest aparat a suferit completări și modernizări continue, asigurând astăzi un ridicat nivel de confort și siguranță în exploatare. Aparatele autonome pot fi de mai multe tipuri: circuit deschis, circuit semiînchis, circuit închis sau circuit mixt
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
Augerville . Acest aparat funcționa destul de corect la adâncime constantă dar avea serioase dificultăți de flotabilitate și necesitatea manevrării continue a robinetului de umplere a rezervorului flexibil, la schimbarea adâncimii. În anul 1860, Benoît Rouquayrol a inventat „regulatorul pentru curgerea gazului comprimat“, piesă principală a unui aparat de salvare destinat minerilor. Acestuia i s-a asociat apoi Auguste Denayrouze pentru a transforma acest prim aparat într-un aparat de scufundare submarină. La 14 aprilie 1860, a fost depus un brevet al unui
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
de alte variante perfecționate și anume de detentoarele Mistral și Super Mistral de tipul „detentor dorsal“ cu un singur etaj și apoi de detentorul Aquilon cu două etaje separate. Aparatul Cousteau-Gagnan stă la baza tuturor aparatelor de respirat, cu aer comprimat, utilizate astăzi în scufundarea autonomă. În S.U.A. aparatul Cousteau-Gagnan a fost comercializat sub denumirea de Aqualung. În anul 1951 americanul E.R.Cross concepe primul detentor cu un singur furtun și două etaje pe care-l denumește „Sport Diver”. Detentorul avea
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
de avioane. Sunt fabricate și alte modele iar ultimul dintre acestea, „Waterlung” produs de firma Sportsways, devine în scurt timp extrem de popular în S.U.A. înlocuind aproape în totalitate detentorul Aqualung cu două furtunuri . Aparatul de respirat sub apă cu aer comprimat utilizat în scufundările autonome, este un aparat de scufundare de tipul aparatului Cousteau-Gagnan. Aparatul autonom de respirat în circuit deschis cu aer comprimat are în alcătuirea sa două componente de bază și anume butelia (sau bateria de butelii) și detentorul
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
S.U.A. înlocuind aproape în totalitate detentorul Aqualung cu două furtunuri . Aparatul de respirat sub apă cu aer comprimat utilizat în scufundările autonome, este un aparat de scufundare de tipul aparatului Cousteau-Gagnan. Aparatul autonom de respirat în circuit deschis cu aer comprimat are în alcătuirea sa două componente de bază și anume butelia (sau bateria de butelii) și detentorul. Componentă a aparatului autonom de respirat sub apă. Butelia este un recipient ce are rolul de a stoca aerul comprimat la o presiune
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
Marea Britanie și Olanda, apar încă din Evul Mediu, pe lângă chesoane, primele costume de scafandru din piele, cu plumbi la glezne și tub de respirat ; acestea permiteau lucrări la cel mult 2,5 m adâncime și în apă limpede, în lipsa aerului comprimat și a ochelarilor de înot. Abia în secolul XIX apar ochelarii de înot, folosiți de scafandrii goi culegători de bureți sau de stridii perliere, în apele calde, și costumele de scafandri grei, din cauciuc, cu cizme de plumb și căști
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
comprimat de la suprafață, mulțumită unui compresor sau pompă (primele erau învârtite cu mâna). Ulterior inginerii francezi Rouquayrol și Denayrouze inventează detentorul, care eliberează aerul comprimat la o presiune proporțională cu adâncimea. Scafandrii autonomi, care respiră mulțumită unei butelii de aer comprimat al cărui robinet și-l reglau manual, apar în marina militară italiană în 1918 : prima lor misiune, reușită, este distrugerea crucișătorului amiral austro-ungar "Viribus Unitis" în portul Trieste (distrugere din păcate inutilă, dat fiind că erau ultimele zile ale războiului
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
o eficiență crescută la înot, aparat autonom de respirat sub apă, (detentor, butelie), instrumente (manometru submersibil, profundimetru, etc. și accesorii. Ulterior, aceste elemente au făcut parte din echipamentul de bază al scufundătorului în apnee și ale scafandrului autonom cu aer comprimat. Piesă de bază a echipamentului de scufundare ce acoperă și nasul permițând scafandrului să poată vedea sub apă. Vizorul pentru scufundarea autonomă are următoarele elemente componente: geam, jupă de etanșare, colier de fixare a geamului, baretă reglabilă pentru prindere pe
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
În general, labele de înot se pot împărți în două mari categorii: labe cu călcâi (cu talon) și labe cu baretă reglabilă. Numit și "șnorhel", tubul de respirat este indispensabil, atât în scufundarea liberă cât și în scufundarea cu aer comprimat, pentru economisirea aerului din butelii, în timpul parcursului la suprafață. Pentru a putea rămâne un timp mai îndelungat într-o apă cu temperatură scăzută, scufundătorul va trebui să poarte costum de protecție termică pentru a păstra căldura corpului, prin limitarea pierderilor
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
sac respirator. Aparatele autonome de respirat sub apă sunt acele dispozitive respiratorii utilizate în scufundare, având propria lor rezervă de gaz respirator și deci fiind independente de orice alimentare de la suprafață. Aparatul autonom de respirat în circuit deschis cu aer comprimat are în alcătuirea sa două componente de bază și anume butelia (sau bateria de butelii) și detentorul. Componentă a aparatului autonom de respirat sub apă conceput atât pentru a destinde aerul de la presiunea înaltă la care se află stocat în
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
respirație fără efort. Din punct de vedere constructiv există detentoare cu un singur etaj (monobloc) și detentoare co două etaje separate. Componentă a aparatului autonom de respirat sub apă. Butelia este un recipient de înaltă presiune utilizat pentru stocarea aerului comprimat. Buteliile sunt fabricate din oțel, aluminiu, aliaje de titan sau fibre de carbon și pot fi de mai multe feluri : butelii de scufundare, butelii de securitate și butelii de stocaj. Buteliile de scufundare sunt încărcate cu are comprimat la presiunea
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]