5,487 matches
-
credea că, în ceea ce privește planta cannabis, nu se justifică „dife rența de nomenclatură botanică”. „Diferența aparentă de varietate vine mai degrabă de la biologia și proprietățile acestei plante, pro ducția sa - fibră sau rășină - variind după climat, temperat sau tropical și subtropical”, conchide Arion Roșu (62, p. 342, n. 283). De o părere asemănătoare era și farmacistul transilvănean J.M. Honigberger, stabilit în India, la Lahore (azi Pakistan), în prima jumătate a secolului al XIX- lea (62, pp. 102, 244). În aceeași epocă, Baudelaire
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
între Cannabis sativa (care crește în Europa, fiind înaltă și fibroasă) și Cannabis indica (ce crește în Asia, fiind scundă și psihotropă). Ulterior, s-a propus și o denumire pentru cânepa care crește sălbatic : Cannabis ruderalis. „Disputa a rămas nesoluționată”, conchide Marcus Boon (61, pp. 167-168). Dacă admitem totuși că semințele folosite de traci la fumigații erau de cânepă, va trebui să optăm pentru una dintre următoarele explicații : - fie foloseau semințe de cânepă cultivată (Cannabis sativa) ; - fie foloseau semințe ale unei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
români cei mai deschiși și occidentalizați”, eu aș avea, ca și colegii mei, „dificultăți în a înțelege, asuma și explica trecutul [politic al] lui Eliade, și încă și mai puțin în a «atenta» la mitul său”. „încă și mai grav - conchide Dan Dana -, chiar dacă [acești intelectuali] încep să accepte episodul legionar al lui Eliade, ei nu sunt deloc pregătiți să accepte vreo influență asupra «operei științifice», care rămâne intangibilă” (65, pp. 376). Ar fi vorba de cărturari „elitiști”, din preajma revistei 22
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau pe pietre încinse, ci și arzând-o în lulele de lut negru, prelungite cu „un feliu de țeve subțiri”. Obiectele au fost descoperite de el în excavații arheologice în Muntenia, în județele Romanați, Ialomița și Dolj. Prin urmare, a conchis Bolliac, termenul kapnobatai, folosit pentru a-i denumi pe preoții traci, ar trebui tradus nu prin „[cei care] umblă prin fum”, ci prin „[cei care] umblă fumând” din lulele. Mai mult decât atât, Cezar Bolliac a susținut că așa- zisele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie să recunoaștem - a conchis Odobescu - că toate popoarele Sciției au practicat fumigațiuni de diferite specii, cu scopul, unele de a se înveseli după masă, spre a cânta și a juca ; altele, spre a adormi ; altele, spre a-și întreține sănătatea. În primul caz, ei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ci de Burebista, la îndemnul celui dintâi, „pentru asanarea moravurilor neamului său”. Altfel un autor stimabil, I.H. Crișan pare să fi plătit tribut clișeului măreției „conducătorului suprem” și limbajului de lemn, ambele proprii ceaușismului din anii ’80 : „O asemenea măsură - conchidea autorul - se înscrie în politica de sobrietate și cumpătare preconizată de marele rege” (79, p. 140). Dar explicația cea mai inadecvată în această privință a formulat-o, cred, preotul și teologul creștin- ortodox Ioan Coman. Surpriza este cu atât mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
festări religioase, dar și dintre tipul de extaz specific bacantelor dionisiace, pe de o parte, și cel specific iatromanților asceți (inclusiv preoților lui Zalmoxis), pe de altă parte. Dar nu era vorba doar de diferență, ci și de concurență. Iatromanții - conchide Culianu - „reprezintă o categorie specială de extatici, diferită de aceea a bacantelor, dar aflată uneori în concurență cu ea” (248, p. 62). Probabil că rivalitatea dintre cele două tipuri de culte și dintre cele două tipuri de extaz l-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aici succesul neașteptat al lui Dionysos în lumea veche, care a uluit pe toți contemporanii.” Dar victoria dionisismului (în afara faptului că a supraviețuit în „bețiile rituale” practicate până azi de cetele de feciori) n-ar fi fost de durată, a conchis Herseni, pentru că nu a adus nimic substanțial din punct de vedere religios. „Oricât ar trece pe planul întâi o zeitate bahică, ea nu poate umbri vechile culte, ea nu le poate înlocui, ci numai întări. Cultul lui Dionysos a exagerat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
H. Jeanmaire (105), René Girard crede că Dionysos apare ca o divinitate a viei și vinului printr-o atenuare a sensului originar, care făcea din el zeul unei beții mai redutabile, furia ucigașă. „Nu există nimic în tradiția dionisiacă veche - conchide René Girard - care să se raporteze la cultura viței-de-vie sau la fabricarea vinului” (106, p. 145). Dosarul este voluminos și problema e controversată (107, pp. 152 și urm.). Evident este faptul că, cel puțin în faza istorică a mitului, Dionysos
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritual-terapeutice, călușarii se folosesc și de anumite plante medi- cinale, unele cu virtuți psihotrope : mai ales pelin, dar și usturoi, avrămeasă (Gratiola officinalis), sânziene (Galium verum) etc. Dr. C.C. Ghenea, care a adus unele Contribuții la studiul dansului călușarilor, a conchis că vătafii de călușari nu numai că știau și aplicau „multe rețete bazate mai ales pe plante medicinale”, ci și „făceau uneori anestezie cu semințe de cânepă” (128). Câteva cuvinte despre planta pelin (Artemisia absinthium), pe care călușarii o administrează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alifiei haluci- nogene nu sunt precizate în nici una dintre relatările populare culese în România. Așa cum am arătat mai sus, se vorbește doar despre „un fel de unsori”, „ceva unsori”, „niște unsori” sau „unsori speciale”. În orice caz, „secretul unsorilor” halucinogene - conchide Culianu - nu era cunoscut decât de vrăjitoare, care făceau parte din „confrerii inițiatice” (51, p. 336). Rețetele unguentelor psiho- trope au fost „smulse” în timpul proceselor Inchiziției. Probabil că vrăjitoarele din spațiul românesc foloseau aceleași substanțe halucinogene (mătrăgună, ciumăfaie, muscariță etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
numele de Nicotiana tabacum (cf. Species plantarum, 1753). Mavrocordat preferă să sugereze că numele nikotiani ar proveni de la grecescul kotos, adică „ranchiună, ură” - sentimente pe care, chipurile, le-ar provoca tutunul prin inhalarea fumului degajat. „Denumirea [plantei] indică acțiunea însăși”, conchide Nicolae Mavrocordat. Domnitorul fanariot descrie în termeni apocaliptici „trăsăturile nocive” ale tutunului și efectele lui malefice nu numai asupra corpului, ci și asupra minții fumătorului : „în timp ce alte [plante] vatămă numai trupurile, asta nimicește și mintea nu mai puțin decât trupul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
numit băutura așa cum este cunoscută : „vin-pelin”. Mai degrabă, Racoviță Cehan Vodă consuma un fel de absint, o băutură alcoolică tare, preparată din uleiuri eterice psihoactive, extrase din planta amintită. Cu toate că vodă „mânca afion” (probabil „magiun de opium”) și „bea pelin”, conchide cronicarul, „trebile și le căuta cu toată rândueala” (155, p. 325). În 1899, G.I. Ionescu-Gion îl considera pe Racoviță Cehan primul „morfinoman” [sic ! ] din spațiul româ nesc. „Singurul morfinoman ce l-am găsit prin cronice și documente este Constantin-Vodă Racoviță
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tutun al Siriei”, sau cu „parfumata plantă arabică numită gebel”, sau cu „tumbekiu aromatic, cumplit de tare” (zice Radu Rosetti), lăsându-se „cufundați în acea dulce extază pe care o simt numai adevărații fumători”. „Fumau și cucoanele, dar mai rar”, conchide Rosetti (199, p. 62 ; 205, pp. 75, 69, 239). Să consemnăm, de exemplu, faptul că, în 1732, Antioh Cantemir (fiul lui Dimitrie) îi trimitea de la Königsberg la Sankt- -Petersburg surorii sale, Maria, o cutie cu tutun (257, p. 183). Așa cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care Adam le-a descoperit. Ceea ce nu l-a împiedicat pe Johann Goropius Becanus să creadă că „limba cimbrică, apropiată de saxonă, și- ar avea înce- puturile în paradisul terestru și ar fi mama tuturor celorlalte limbi”. „închipuirea aceasta - a conchis Vico - i-a făcut să râdă pe toți învățații” (5). Unul dintre învățații care, pe la 1700, au luat în derâdere această teorie a fost Gottfried Wilhelm Leibniz. Dar, până la urmă, a căzut el însuși în aceeași capcană. „Se pare că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vor rosti copiii, după ce vor trece de vârsta gânguritului fără noimă”. Într-o zi, după vreo doi ani de completă izolare, cei doi copii au început să strige cuvântul bechos, care înseamnă „pâine” în limba frigiană (19). „în acest fel - conchide Herodot -, încredințați prin dovada faptelor, egiptenii au căzut la învoială că frigienii sunt mai vechi decât ei” (Istorii, II, 2). Istoricul grec susține că a auzit această poveste „de la preoții lui Hephaistos din Memphis”, dar că i-a verificat autenticitatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a reprezentat o a doua cădere a omului, în unele privințe la fel de tristă ca prima” (37). „împrăștierea [babe lienilor] a fost o pedeapsă, așa cum a fost pentru Adam izgonirea din rai”, spune, la rândul său, Paul Zumthor. Și tot el conchide : asupra omenirii apasă nu unul, ci două „păcate originare”. Ca și în cazul izgonirii lui Adam din Paradis, de frica puterii omului, Dumnezeu i-a retras acestuia ultimul atribut divin, stabilind pentru totdeauna limitele condiției umane. „Axa nu marchează doar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o lume bună, poate nu. Eu știu că de trec [hotarul] nu mă mai simt bine ; am așa o teamă” (16). 5. Urbi et orbi Glosând pe marginea atributelor mitice și simbolice ale hotarelor și ale zidurilor orașelor, Mircea Eliade conchidea : „Mult înainte ca ele [= zidurile orașelor] să fie construcții militare, ele constituiau un mijloc de apărare magică, pentru că ele delimitau, în mijlocul unui spațiu «haotic», populat de demoni și fantome, un spațiu închis, un teritoriu care fusese organizat, cosmizat, cu alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
representanți în Comisia Mixtă și România [î]l va câștiga mai târziu și apoi Dunărea inferioară, al cărei mal sudic este sârbesc și bulgar, nu aparține numai Romîniei! Dacă am voi să luăm în serios articolul "Romînului" am trebui să conchidem din el că românii ar avea eroica intenție să opună la trebuință o rezistență înarmată instituirei Comisiei Mixte și, deoarece este de prevăzut că propunerea franceză va fi acceptată de toate puterile, ar trebui să mai deducem că cei din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi fost, seamănă în toate cu mult mai mult poporului; că are mai multă francheță de caracter și incomparabil mai multă onestitate, că sunt în ea rămășițe de vrednicie dintr-o vreme anterioară epocii fanarioților. Se putea oare să nu conchid că pătura superpusă de roșii nu e nici româna de origine, nici asimilabilă măcar? Dovada cea mai strălucită despre aceasta mi-a dat-o banchetul d-lui C. A. Rosetti, la care mesenii erau într-adevăr de-o stranie, de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la îndoială în fața rușinei ce li se cerea să sancționeze. De aceea, când nevinovatul d. Orleanu și-a citit raportul, făcut în numele faimoasei comisiuni de "informațiune", prin care fostul ministru de război era spălat de toate păcatele comise și se conchide că nu e necesitate de trimitere înaintea Curții de Casațiune, murmure destul de expresive s-au ivit printre senatori. Palidul ministru de justiție abia a avut curajul să răspundă discursului virulent al prințului Dimitrie Ghika, care a sfârșit prin a înțelege
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a situației. Vedem din ele că puterile sunt în realitate unite față cu România și că tocmai Rusia, despre care aveam presupuneri întemeiate că încurajază într' ascuns împotrivirea României, este cea ce se opune cu stricteță pretențiunilor române. Cată să conchidem dintr' aceste că d. Giers s-a înțeles asupra cestiunii dunărene cu contele Kalnoky în timpul în care s-a oprit în Viena, adică că Austria s-a învoit cu dorințele Rusiei în privirea brațului Chiliei și a obținut în schimb
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lumii personajelor (situația narativă la persoana întîi) și la celălalt capăt un narator a cărui lume este diferiră de aceea a personajelor (situația narativă auctorială). Aceste circumstanțe sînt prezentate schematic în diagrama privind cercul tipologic, de la sfîrșitul volumului. Acum putem conchide că, deși naratorul auctorial și cel la persoana întîi pot fi diferențiați în funcție de poziția lor față de lumea personajelor, aceștia nu pot fi diferențiați pornind de la relația lor cu aparatul transmiterii narative. Amîndoi sînt reprezentanți ai intermedierii narațiunii și nu au
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
alte lucări, cum ar fi intens folositele Student's Guide to 50 British Novels sau Daten der englischen und amerikanischen Literatur von 1890 bis zur Gegenwart 74, o scurtă descriere a formei narative a romanului este adesea adăugată rezumatului. Putem conchide, dat fiind numărul din ce în ce mai mare de rezumate de acest tip, că simpla repetare a conținutului nu mai este considerată suficientă, nici măcar pentru o scurtă descriere a unei povestiri. Ridicarea recentă a rezumatului în critica literară deasupra unui stadiu de semirespectabilitate
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
urmare, sînt la timpul prezent, în acord cu teza mea. Cuvîntul "Unde" de la începutul titlului capitolului III este și mai surprinzător. Din moment ce locul la care se referă poate fi dedus doar din finalul narațiunii celui de-al doilea capitol, putem conchide că autorul a scris acest titlu de capitol după ce capitolul era deja scris și fără să țină seama prea mult de legătura cu finalul capitolului precedent. Folosirea timpului trecut în titlul capitolului III este, la rîndul ei, surprinzătoare. Timpul trecut
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]