3,305 matches
-
Carol, prin intermediul cancelarului Gorceakov că „nu dorește deloc cooperarea României peste Dunăre“, iar șeful guvernului rus ținea să adauge că dacă autoritățile române ar intenționa să întreprindă o asemenea acțiune, „cu cheltuiala și riscul lor“ o pot face numai cu „condițiunea absolută a unității comandei superioare care să rămână în mâinile generalisimului armatei imperiale“, conchizând cu tradiționala aroganță: „Rusia n are trebuință de ajutorul armatei române. Forțele pe care ea le-a pus în mișcare spre a lupta contra Turciei sunt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cetății Nicopole. Au luat parte la luptă bateriile românești de la Islaz.95 C.A. Rosetti, care primise demnitatea de primar al Capitalei numai spre a primi pe țarul Rusiei, își dă demisia din această demnitate. Războiul începe peste Dunăre în condițiuni nenorocite pentru turci; din cauza aceasta și fiindcă n-a știut apăra Dunărea - pe care rușii au trecut-o fără mai nici o pierdere - Abdul Kerim-pașa este înlocuit la comanda supremă cu Mehemet Ali. Mehemet Ali se distinsese în luptele contra sârbilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spre Dunăre, rușii sunt amenințați de a fi aruncați în apele acestui fluviu. Întreaga armată rusă este amenințată cu un dezastru. Atunci împăratul Alexandru trimite cunoscuta telegramă plină de accentul deznădejdii: „Cauza creștinătății fiind în primejdie, treceți Dunărea în ce condițiuni vreți, dar treceți cât mai grabnic“.97 Telegrama era trimisă generalului Manu, care declară că nu se poate mișca decât dacă va primi ordinul de la guvernul român.98 Această atitudine foarte corectă atrase generalului Manu înlocuirea. Rușii au cerut cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Instrucțiunilor... s-a ocupat de organizarea serviciului de informații, structurând culegerea de date, întocmirea notelor informative și modul de raportare al acestora de la eșaloanele inferioare către cele superioare. În acest sens, culegerea de informații trebuia organizată „în cele mai perfecte condițiuni, încât întreg teritoriul să fie împânzit cu o rețea de organe informative, cărora să nu le scape nici o manifestare ce ar interesa siguranța de Stat și ordinea publică”. În scopul culegerii informațiilor necesare se impunea elaborarea unui plan de activitate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1243 crime (782 descoperite și autorii trimiși în fața justiției) și 117.553 delicte diverse (dintre care 98.677 cu autori identificați). Acțiunile „energice” și ferme ale polițiștilor au condus, în perioada următoare, la o reducere a fenomenului infracțional și la „condițiuni satisfăcătoare de securitate” a populației. Un alt obiectiv urmărit de Direcția Poliției Judiciare - sabotajul economic și specula ilicită - a fost încununat de un relativ succes, prin trimiterea în judecată a 502 infractori. A.1.a. Cea mai importantă componentă a D
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Societății Junimea și colaborator al "Revistei Contemporane"46. Iar despre Xenofon Gheorghiu, născut pe la 1850, membru al Junimii din 1880, putem spune că și-a construit atent o carieră de publicist, încredințând tiparului o seama de studii precum Rolul și condițiunea femeilor (1895), Starea societății și a republicei române pe vremea lui Cicerone (1901), Arta dramatică la... Români (1908)47. Cât privește pe Ioan Gheorghe Ionescu Gion (1857-1904), care făcuse și studii de licență la Paris, putem spune că s-a
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
care vei plăti casă, masa, haine, în fine, tot asta pana la etatea de 21 ani. Cred că un om cu 100 fr. lunar nu e muritor de fóme. Despre taxa de 375 fr, pot să ți-o trimit în condițiunea că în timp de o lună să te duci în fie-care zi să te prepareze Garsou. Am corespondat eu cu el și a zis că primesce; [...] o lună a zis el că pot să trimit taxa. Dacă nu te învoesci
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
libertate, dar îl ține sub privegheare, ce-i drept, depărtată, dar continuă, și intervine totdeauna cînd e nevoie"300. Una din condițiile importante ale unei bune educații o reprezintă, ca și pentru Rousseau, cunoașterea copilului: "Prima și cea mai neapărată condițiune pentru creșterea rațională e să cunoaștem bine firea cea adevărată a ființei ce voim să creștem"301. Concepția lui Slavici despre educația intelectuală se încadrează în mișcarea pedagogică a vremii. El preia idei din opera lui Rousseau, Pestalozzi și Spencer
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o parte, și reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), Mareșal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, deplin împuternicit pentru aceasta de către Guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit și SUA, lucrând în interesul tuturor Națiunilor Unite, pe de altă parte, au semnat următoarele condițiuni: 1. Cu începere de la 24 august 1944, ora 4 a.m., România a încetat cu totul operațiunile militare împotriva URSS, pe toate teatrele de război, a ieșit din războiul împotriva Națiunilor Unite, a rupt relațiunile cu Germania și sateliții săi, a
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
funcționarea stațiilor de T.F.F., poștă, telegraf și telefon vor fi efectuate în acord cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic) [...] 18. Se va înființa o Comisie Aliată de Control care va lua asupra sa, până la încheierea păcii, reglementarea și controlul executării prezentelor condițiuni, sub conducerea generală și ordinile Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), lucrând în numele Puterilor Aliate [...] 19. Guvernele Aliate socotesc hotărârea Arbitrajului de la Viena cu privire la Transilvania ca nulă și neavenită și sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
a ei) să fie restituită României sub condiția confirmării prin Tratatul de Pace, și Guvernul Sovietic este de acord ca forțele sovietice să ia parte, în acest scop, la operațiuni militare, conjugate cu România, contra Germaniei și Ungariei [...] 20. Prezentele condițiuni intră în vigoare în momentul semnării lor. Făcut la Moscova, în patru exemplare, fiecare în limbile română, rusă și engleză, textele rus și englez fiind autentice. 12 septembrie 19441 IV. Tratatul de Pace între Puterile Aliate și Asociate și România
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
prima contribuție științifică la cunoașterea folclorului aromân, depășind încercările modeste ale unor Tașcu Iliescu, Vanghele Petrescu, M. G. Obedenaru, I.D. Caragiani. „Această operă - spune Gr. G. Tocilescu -, ca și celelalte scrieri asupra folclorului aromân datorate d-sale, întrunesc strict toate condițiunile cerute, sunt dezbrăcate cu totul de orice tendințe și considerațiuni patriotice rău înțelese, neurmărind decât adevărul, singurul în stare a contribui la limpezirea multor probleme relative la istoria limbilor romanice în genere, care au întreținut și cimentat și mai mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile și drepturile stabilite prin legi”. În articolul 6 se afirmau următoarele: “Constituțiunea de față și celelalte legi relative la drepturile politice determină care sunt, deosebit de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi. Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor doua sexe”. Articolul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
legi”. În articolul 6 se afirmau următoarele: “Constituțiunea de față și celelalte legi relative la drepturile politice determină care sunt, deosebit de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi. Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor doua sexe”. Articolul 7 era unul foarte important deoarece se referea la naturalizarea străinilor: “Deosebirea de credințe religioase și
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Conform articolului 8: “Nu se admite
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Conform articolului 8: “Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Conform articolului 8: “Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, sunt egali înaintea legii
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
loc înaintea căsătoriei religioase: “Actele stării civile sunt de atribuția legii civile. Întocmirea acestor acte va trebui să preceadă totdeauna binecuvântarea religioasă“. În baza articolului 24 se prevedea faptul că învățământul primar era obligatoriu și gratuit: “Învățământul este liber în condițiunile stabilite prin legile speciale și întrucât nu va fi contrar bunelor moravuri și ordinei publice. Învățământul primar este obligator. În școlile Statului acest învățământ se va da gratuit. Statul, județele și comunele vor da ajutoare și înlesniri elevilor lipsiti de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
articolul 29: “Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, au dreptul a se asocia, conformându-se legilor care regulează exercițiul acestui drept. Dreptul de liberă asociațiune nu implică în sine dreptul de a crea persoane juridice. Condițiunile în care se acordă personalitatea juridică se vor stabili prin o lege specială”. Dreptul de a formula petiții la adresa autorităților publice se regăsește în articolul 30: “Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor politice”. Acesta trebuie analizat în strânsă legătură cu articolul 7 care reflecta inegalitatea dintre femei și bărbați: “Soția și copii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Tot în domeniul drepturilor fundamentale trebuie subliniate prevederile referitoare la proprietate care reflectă, pe de o parte, preocuparea pentru garantarea dreptului de proprietate privată iar pe de altă parte, grija pentru consolidarea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
actualmente în ființă și care s-au constituit în vederea propagării ideilor politice sau a realizării lor sunt și rămân dizolvate. Art. 2. Nici o nouă organizație politică nu va putea lua ființă în viitor și nu va putea activa decât în condițiunile și în formele prevăzute printr-o lege specială ce se va întocmi în acest scop” . Înființarea la 16 decembrie 1938 a Frontului Renașterii Naționale, drept unică organizație politică oficială a statului român, a reprezentat punctul culminant al autoritarismului statuat prin
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
atât în locașurile destinate cultului și funcțiunilor oficiale, cât și în afară de ele. Propaganda politică, în locașurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestațiunilor religioase, nu este îngăduită nimănui. Orice asociațiune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită. În afară de persoanele, de condițiunile și de formele prevăzute în legi, nimeni nu poate lua ori presta jurăminte de credință”. Deși reproducea din vechea Constituție, un număr mare de texte referitoare la drepturile românilor, cu multe restricții însă, principiile nu erau unele liberale. Titlul al
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
pe lângă o corporație militară străină, pierde de plin drept cetățenia română. Supunerea, pentru oricât timp și din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protecție străină, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetățeniei române. Naționalitatea română pierdută în condițiunile aici arătate nu se poate redobândi decât prin naturalizare”. În comparație cu actul fundamental din 1938, în Constituția din 1923, românii aveau numai trei datorii: de a urma cursurile școlii primare, de a îndeplini serviciul militar și de a plăti impozite. În
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
românilor, încă din articolul 10 avem stabilite principalele libertăți: “Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea muncii, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi“. Articolul 11 trata problema dobândirii cetățeniei române și cea a naturalizării străinilor:“Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
orice natură ale subsolului sunt proprietatea Statului. Se exceptează masele de roci comune, carierele de materiale de construcții și depozitele de turbă, fără prejudiciul drepturilor dobândite de Stat pe baza legilor anterioare.O lege a minelor va determina normele și condițiunile de punere în valoare a acestor bunuri, va fixa drepturile proprietarului care vor fi de cel puțin 50% din redevență și din pretul la hectar al concesiunii și va arăta, totodată, putința și măsura în care aceștia vor participa la
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]