2,717 matches
-
greoaie decât cele cu infinitivul lung al verbului, precedat de aceste prepoziții. După "înainte de" este recomandabilă folosirea infinitivului și nu a conjunctivului: "Înainte de sosirea trenului" (infinitiv lung) sau "înainte de a sosi trenul" (infinitiv scurt) și nu "înainte să sosească trenul" (conjunctiv). Din cauza cvasidispariției formelor și a construcțiilor verbale cu infinitivul lung, numeroase gramatici consideră că formele cu terminația "-re" constituie derivate substantivale, "-re" fiind un sufix substantival (o situație paralelă este interpretarea morfemelelor din construcția participiului ("-at", "-ut", "-it"/"-ât") ca
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
infestarea altor organe fiind rară. Cenuroza cerebrală este cunoscută și sub denumirea de capie. Gazdele intermediare care pot fi afectate de această cenuroză sunt iepurii domestici sau sălbatici și rozătoarele. Cenurii se localizează în țesutul celular subcutanat sau în țesutul conjunctiv intramuscular. Cenuroza cu larvele T. brauni afectează gerbilii. Cenurii se localizează în țesutul celular subcutanat și în alte organe. Gazdele intermediare ce pot fi afectate de cenuroză sunt gerbilii. Cenurii se dezvoltă la nivelul mușchilor. Este provocată de "Coenurus cerebralis
Cenuroză () [Corola-website/Science/319999_a_321328]
-
În funcție de intensitatea razelor UVB și de timpul de expunere, echilibrul din piele se poate forma și astfel, vitamina D degenerează la fel de repede precum generează. Pielea constă în două straturi primare: stratul interior numit dermă, compus în mare parte din țesut conjunctiv, iar epiderma în exterior fiind mai subțire. La rândul ei, epiderma este compusă din cinci straturi acestea fiind: Calcociferolul fotochimic este produs în piele din 7-dehidrocolesterol; 7-dehidrocolesterolul este produs în cantități relativ mari în pielea vertebratelor, inclusiv a oamenilor. Șobolanul
Vitamina D () [Corola-website/Science/320872_a_322201]
-
deschid 10-20 orificii, care reprezintă deschiderea canalelor galactofore (ductuli lactiferi). La acest nivel pielea este subțire, aderentă, având pe fața profundă o serie de fibre musculare netede care constituie mușchii subareolari, prin contracția cărora mamelonul este pus în erecție. Țesutul conjunctiv grăsos din regiunea mamară se împarte în două straturi: unul situat înaintea glandei - țesut gras, premamar, mai dezvoltat și care dă formă glandei -, altul situat posterior glandei - țesutul gras retromamar -, mai puțin dezvoltat. Aceste două straturi comunică între ele printre
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
de timpuri momentane, cum este perfectul simplu și perfectul compus. Limba română are mai puține forme verbale temporale decât franceza, de exemplu, dar este mult mai bogată în astfel de forme decât, bunăoară, maghiara. Prezentul indicativ are următoarele valori: Prezentul conjunctiv poate exprima: Prezentul condițional-optativ exprimă: Prezentul prezumtiv: Prezentul infinitiv are valori temporale diferite după funcțiile sale sintactice: Imperfectul exprimă cel mai adesea o acțiune trecută durativă, simultană cu altă acțiune trecută. Această valoare poate fi: Altă valoare absolută, frecventă, este
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
înaintea altei acțiuni încheiate în trecut. Acțiunea la care se raportează poate fi în aceeași frază ("Terminasem de scris când ai venit tu") sau în contextul mai larg, înaintea propoziției în care se folosește: Spre seară terminasem de scris". Perfectul conjunctiv poate exprima: Perfectul condițional-optativ cu valoare absolută exprimă în general o acțiune trecută față de momentul vorbirii ("Aș fi venit și eu"), iar cu valoare relativă - o acțiune trecută, fie anterioară alteia (" Am auzit că ar fi absolvit facultatea"), fie simultană
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
că verbului la aceste moduri îi sunt specifice categoriile gramaticale de persoană și număr, exprimate în general prin morfeme corespunzătoare. Din punct de vedere sintactic, verbul la aceste moduri poate îndeplini funcția de predicat. În română, moduri personale sunt indicativul, conjunctivul, condițional-optativul, prezumtivul și imperativul. Modurile nepersonale sunt infinitivul, gerunziul, participiul și supinul. Dintre ele, infinitivul și gerunziul se pot construi cu subiecte și pronume reflexive prin care se exprimă persoana: "Ei au luptat pentru a fi noi fericiți", " Plecând el
Mod (gramatică) () [Corola-website/Science/316432_a_317761]
-
în viitor, dacă apare într-o propoziție enunțiativă. Dacă este folosit într-o propoziție interogativă, exprimă un fapt a cărui realizare rămâne de verificat. Verbul la indicativ poate fi și negat. Exemplu cu verb la indicativ: "Cântă într-un cor". Conjunctivul exprimă în general o acțiune virtuală, adică realizabilă sau posibilă. Astfel, poate fi vorba de o acțiune dorită, preferată, permisă, cerută, recomandată, necesară, obligatorie etc., în propoziție pozitivă, dar verbul poate fi și negat. Exemplu: "Vrea să cânte într-un
Mod (gramatică) () [Corola-website/Science/316432_a_317761]
-
prezent indicativ specializate ca verb auxiliar ale verbului "a vrea" și infinitivul verbului de conjugat: În limba vorbită, unul din tipurile formale ale viitorului se alcătuiește din formele obișnuite ale prezentul indicativ al verbului "a avea" și formele de prezent conjunctiv ale verbului de conjugat: Formele de persoana a III-a ale acestui tip formal sunt rar folosite, iar cele de persoana I și a II-a plural și mai rar, dar există și un tip formal de limbă vorbită mai
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
circumstanțiale. Astfel, nu poate fi predicatul unei propoziții circumstanțiale de scop și al unor subtipuri de alte circumstanțiale. În subordonate, indicativul este cerut mai ales de verbe regente care exprimă: În cazul unor verbe regente există concurență între indicativ și conjunctiv. Este vorba de verbe care exprimă:
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
3-6 minute pentru gălbenușuri moi și 6-8 minute pentru gălbenușuri de duritate medie. Gastronomia moleculară a relevat faptul că timpul de preparare este mult mai important decât temperatura. Friptură, care are conținut bogat în fibre musculare, si scăzut în țesut conjunctiv, ar trebui să fie preparată la temperaturi scăzute. Acest lucru este posibil în vid și în timp foarte lung (trei zile), într-o baie de apă la 50 °C. Ulterior, carnea poate fi prăjită scurt pentru o crustă maro. O
Gastronomie moleculară () [Corola-website/Science/325526_a_326855]
-
longevitate extrem de material din plante superioare" la data de. Aceasta nu este surprinzător să găsim material viu acest vechi, dar este surprinzător faptul că materialul viabilă ar putea fi recuperate, a adăugat ea. Oamenii de știință ruși speculează celulele țesutului conjunctiv sunt bogate în zahăr, care acționează că conservanți. Ei au, de asemenea, rețineți că de radiații gamma dăunătoare a fost neobișnuit de scăzut pentru vârsta să și-l comparabil cu nivelurile observate în 1300 de semințe vechi de ani dovedit
Silene stenophylla () [Corola-website/Science/325626_a_326955]
-
fixează creasta sfenoidală inferioară și ciocul sfenoidului ("Rostrum sphenoidale"), se formează astfel un canalul - canalul vomerorostral sau canalul sfenovomerian median ("Canalis vomerorostralis"), situat pe linia mediană între marginea superioară a vomerului și ciocul sfenoidului și care este umplut cu țesut conjunctiv. Marginile libere ale aripelor vomerului se articulează cu cornetul sfenoidului ("Concha sphenoidalis"), procesele vaginale ("Processus vaginalis") ale procesului pterigoid și procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini"). Între procesul vaginal și fața inferioară a corpului sfenoidal se află
Vomer () [Corola-website/Science/325314_a_326643]
-
parietale) și baza craniului (parasfenoid și vomer). Craniul este platibazic, cu distanța mare între cele două orbite. Maxilarele sunt alungite. Baza scheletului axial o formează notocordul (coarda dorsală), care se păstrează toată viața, îmbrăcat într-o teacă groasă de țesut conjunctiv. Coarda dorsală a acestora este persistentă și complet lipsită de gâtuituri și, în jurul ei, nu se formează corpuri vertebrale, dar există arcuri vertebrale superioare și inferioare. Clavicula este întotdeauna prezentă, fiind bine dezvoltată. În centura scapulară este prezent un mezocoracoid
Condrosteeni () [Corola-website/Science/326027_a_327356]
-
Sindromul Marfan este o boală genetică determinată de mutații ale genei "FBN1" ce afectează țesutului conjunctiv și care se transmite după tipul autozomal dominant. Că aspect exterior, persoanele care suferă de această afecțiune sunt neobișnuit de înalți, au membre și degete lungi. Sindromul Marfan afectează cel mai mult: ochii, scheletul osos și sistemul cardio-vascular. Manifestările clinice
Sindrom Marfan () [Corola-website/Science/326117_a_327446]
-
asemenea, plămânii, ochii, sacul dural în jurul măduvei spinării, scheletul și palatului dur. Afecțiunea este determinată de mutații ale genei "FBN1", situată pe cromozomul 15, genă care codifică o glicoproteină numită fibrilina-1. Fibrilina este esențială în formarea fibrelor elastice ale țesutului conjunctiv. Fără suportul acestui element, țesutul conjuntiv este slăbit, care duce la afecțiuni grave. Oamenii au o pereche de gene "FBN1", boala fiind determinată de o mutație a uneia dintre cele două gene. Deoarece alelele mutante ale aceastei gene sunt dominante
Sindrom Marfan () [Corola-website/Science/326117_a_327446]
-
Hemoroizii sunt structuri sinusoidale din canalul anal care ajută la controlul scaunului. Aceste structuri devin patologice sau hemoroizi când sunt umflate sau inflamate. În starea lor fiziologică, acestea îndeplinesc un rol atenuator, fiind compuse din canale arterio-venoase și țesut conjunctiv. Simptomele hemoroizilor patologici depind de tipul de hemoroizi. Hemoroizii interni prezintă de obicei sângerare rectală în timp ce hemoroizii externi pot produce puține simptome sau, dacă sunt trombozați, durere puternică și inflamație a zonei anusului. Multe persoane numesc în mod incorect orice
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
perne principale prezente în canalul anal normal. Acestea sunt amplasate în mod normal pe partea laterală stânga, partea anterioară dreapta și partea posterioară dreapta. Acestea nu sunt compuse din artere sau vene ci din vase de sânge numite sinusoide, țesut conjunctiv și musculatură netedă. Sinusoidele nu au țesut muscular în pereți, precum venele. Acest set de vase de sânge este cunoscut ca plexul hemoroidal. Pernele hemoroidale sunt importante pentru continența fecală. Acestea contribuie la 15-20% din presiunea de închidere a anusului
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
spații seroase, două laterale pentru plămâni și unul ventral și median pentru cord (inimă). Pleura are o topografie condiționată de raportul dintre ea și organele aflate în cavitatea toracică. Ea este mulată parțial pe pereții cavității toracice prin intermediul unui țesut conjunctiv ce constituie "fascia endotoracică". Aceasta umple golurile dintre peretele toracic și pleură și suspendă în același timp toate organele aflate în spațiul mediastinal, alcăttuind în dreptul cordului "pericardul fibros" și "ligamentul sternopericardic". La nivelul intrării pieptului ea se continuă în regiunea
Pleură () [Corola-website/Science/329622_a_330951]
-
vedere fiziologic cu corpusculii Meissner, corpusculii Vater-Pacini sunt mai mari și mai puțini la număr decât discurile Merkel și corpusculii Meissner. Corpusculii Pacini sunt ovalari și măsoară 1-4 mm în lungime. Întregul corpuscul este înfășurat cu un strat de țesut conjunctiv. El are 20-60 de lamele concentrice compuse din țesut conjunctiv fibros și fibroblaste, separate printr-un material de consistența gelului. Lamelele sunt celule Schwann modificate, plate și foarte subțiri. În axul central sunt puține celule și o terminație nervoasă. După
Corpusculii Vater-Pacini () [Corola-website/Science/329841_a_331170]
-
și mai puțini la număr decât discurile Merkel și corpusculii Meissner. Corpusculii Pacini sunt ovalari și măsoară 1-4 mm în lungime. Întregul corpuscul este înfășurat cu un strat de țesut conjunctiv. El are 20-60 de lamele concentrice compuse din țesut conjunctiv fibros și fibroblaste, separate printr-un material de consistența gelului. Lamelele sunt celule Schwann modificate, plate și foarte subțiri. În axul central sunt puține celule și o terminație nervoasă. După intrarea în corpuscul fibrele pierd teaca de mielină și se
Corpusculii Vater-Pacini () [Corola-website/Science/329841_a_331170]
-
intervalul de frecvență generată pe vârful degetelor de corpuri mai mici de 200 μm. Corpusculii lamelari generează acel potențial de acțiune doar în cazul în care pielea este rapid crestată, dar nu atunci când presiunea este constantă, din cauza straturilor de țesut conjunctiv care acoperă terminațiile nervoase. Se consideră că ei răspund la schimbări de mare viteză în poziția comună. Corpusculii lamelari desfășoară un câmp receptor larg pe suprafața pielii, cu un centru deosebit de sensibil.
Corpusculii Vater-Pacini () [Corola-website/Science/329841_a_331170]
-
Ciroza hepatică apare din cauza acțiunii prelungite a diverșilor agresori: infecție virală cronică (hepatită cronică), abuz de alcool, substanțe toxice, atacuri autoimune (hepatita autoimună) sau afecțiuni metabolice. Hepatocitele afectate mor, fiind înlocuite în procesul natural de reparație de celule de țesut conjunctiv și de abundenta lor matrice extracelulară cicatricială (fibre de colagen, printre altele), transformare care, în afară de faptul că strică raportul dintre țesutul conjunctiv („de susținere”, „scheletul ”organului) și cel util din punctul de vedere al funcției organului care este ficatul, afectează
Ciroză () [Corola-website/Science/328331_a_329660]
-
autoimună) sau afecțiuni metabolice. Hepatocitele afectate mor, fiind înlocuite în procesul natural de reparație de celule de țesut conjunctiv și de abundenta lor matrice extracelulară cicatricială (fibre de colagen, printre altele), transformare care, în afară de faptul că strică raportul dintre țesutul conjunctiv („de susținere”, „scheletul ”organului) și cel util din punctul de vedere al funcției organului care este ficatul, afectează și arhitectura inițială optimă a microunităților de transformare și de transport.
Ciroză () [Corola-website/Science/328331_a_329660]
-
de neregularitate: <nowiki>*</nowiki> Verb cu două rădăcini, dintre care una este neregulată. <nowiki>**</nowiki> Verb cu două rădăcini, ambele neregulate. <nowiki>***</nowiki> Verb cu o rădăcină, neregulată. <nowiki>****</nowiki> Verb cu rădăcină și desinențe neregulate. Subjonctivul prezent francez corespunde conjunctivului prezent românesc în majoritatea utilizărilor, dar nu în toate. Se folosește: Formare: "avoir" sau "être" la subjonctiv prezent + participiul trecut: Folosirea subjonctivului trecut este determinată de aceleași reguli sintactice ca în cazul subjonctivului prezent, cu deosebirea că acțiunea exprimată este
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]