4,953 matches
-
motorie se propagă prin sistemul de tuburi transversale dinspre sarcolemă spre interiorul fibrei ajungând la reticulului sarcoplasmic. * Are loc depolarizarea membranelor reticulului sarcoplasmic și rezervoarele acestuia, care conțin ionii de Ca2+, eliberează acești ioni. *Ionii de Ca2+ difuzează și produc contracția prin cuplarea miozinei cu actina, formând actinomiozina. *Scurtarea fibrelor musculare apare ca o consecință a modificării lungimii sarcomerului. Aceasta se realizează prin glisarea filamentelor de actină printre cele de miozină și nu prin scurtarea miofilamentelor. *Când influxurile nervoase încetează, calciul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
influxurile nervoase încetează, calciul reintră în reticulul sarcoplasmic, complexul actină-miozină se desface și fibra se relaxează. Aici intervine pompa de calciu pentru a stabili concentrația de calciu inițială. în cazul mușchilor netezi, se pare că lucrurile se întâmplă oarecum asemănător, contracția realizându-se tot prin glisarea miofilamentelor. Biopotențialele aici sunt de două tipuri: biopotențiale de lungă durată (de tipul celui cardiac) și biopotențiale de scurtă durată (uter, intestinul gros). Mărimea și frecvența biopotențialelor depind de compoziția ionică a mușchiului, temperatură, tensiunea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
miofilamentelor. Biopotențialele aici sunt de două tipuri: biopotențiale de lungă durată (de tipul celui cardiac) și biopotențiale de scurtă durată (uter, intestinul gros). Mărimea și frecvența biopotențialelor depind de compoziția ionică a mușchiului, temperatură, tensiunea mușchiului, compoziția hormonală etc. Mecanismul contracției musculare este încă o problemă în studiu întrucât fenomenele de contracție și relaxare nu sunt complet distincte, existând fenomene chimice care se pot produce atât în faza de contracție cât și în cea relaxată. Cercetări ale contracției sarcomerului realizate cu ajutorul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de tipul celui cardiac) și biopotențiale de scurtă durată (uter, intestinul gros). Mărimea și frecvența biopotențialelor depind de compoziția ionică a mușchiului, temperatură, tensiunea mușchiului, compoziția hormonală etc. Mecanismul contracției musculare este încă o problemă în studiu întrucât fenomenele de contracție și relaxare nu sunt complet distincte, existând fenomene chimice care se pot produce atât în faza de contracție cât și în cea relaxată. Cercetări ale contracției sarcomerului realizate cu ajutorul difracției laser au arătat că mecanismul glisării trebuie reconsiderat, întrucât reactivitatea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
compoziția ionică a mușchiului, temperatură, tensiunea mușchiului, compoziția hormonală etc. Mecanismul contracției musculare este încă o problemă în studiu întrucât fenomenele de contracție și relaxare nu sunt complet distincte, existând fenomene chimice care se pot produce atât în faza de contracție cât și în cea relaxată. Cercetări ale contracției sarcomerului realizate cu ajutorul difracției laser au arătat că mecanismul glisării trebuie reconsiderat, întrucât reactivitatea filamentelor în fazele de activitate ale sarcomerului nu este absolută. Astfel, în faza de contracție, unele molecule ce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
hormonală etc. Mecanismul contracției musculare este încă o problemă în studiu întrucât fenomenele de contracție și relaxare nu sunt complet distincte, existând fenomene chimice care se pot produce atât în faza de contracție cât și în cea relaxată. Cercetări ale contracției sarcomerului realizate cu ajutorul difracției laser au arătat că mecanismul glisării trebuie reconsiderat, întrucât reactivitatea filamentelor în fazele de activitate ale sarcomerului nu este absolută. Astfel, în faza de contracție, unele molecule ce nu cuplează ionul de Ca (deci nu fixează
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în faza de contracție cât și în cea relaxată. Cercetări ale contracției sarcomerului realizate cu ajutorul difracției laser au arătat că mecanismul glisării trebuie reconsiderat, întrucât reactivitatea filamentelor în fazele de activitate ale sarcomerului nu este absolută. Astfel, în faza de contracție, unele molecule ce nu cuplează ionul de Ca (deci nu fixează molecula de ATP) rămîn în stare relaxată iar altele, în faza de relaxare a sarcomerului pot fixa Ca determinând individual, o reacție de migrare către zona mediană a sarcomerului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de Ca (deci nu fixează molecula de ATP) rămîn în stare relaxată iar altele, în faza de relaxare a sarcomerului pot fixa Ca determinând individual, o reacție de migrare către zona mediană a sarcomerului. Studiul pompei de Ca și a contracției musculare sunt teme de actualitate în care cercetările actuale își aduc o contribuție esențială. IV.2.4. Termodinamica contracției musculare în timpul contracției musculare se efectuează lucru mecanic pe seama consumului de energie al mușchiului. Conform principiului I al termodinamicii, variația elementară
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sarcomerului pot fixa Ca determinând individual, o reacție de migrare către zona mediană a sarcomerului. Studiul pompei de Ca și a contracției musculare sunt teme de actualitate în care cercetările actuale își aduc o contribuție esențială. IV.2.4. Termodinamica contracției musculare în timpul contracției musculare se efectuează lucru mecanic pe seama consumului de energie al mușchiului. Conform principiului I al termodinamicii, variația elementară a energiei interne a mușchiului este egală cu suma dintre căldura schimbată cu exteriorul, variația de energie chimică ce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Ca determinând individual, o reacție de migrare către zona mediană a sarcomerului. Studiul pompei de Ca și a contracției musculare sunt teme de actualitate în care cercetările actuale își aduc o contribuție esențială. IV.2.4. Termodinamica contracției musculare în timpul contracției musculare se efectuează lucru mecanic pe seama consumului de energie al mușchiului. Conform principiului I al termodinamicii, variația elementară a energiei interne a mușchiului este egală cu suma dintre căldura schimbată cu exteriorul, variația de energie chimică ce ia parte la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu exteriorul, variația de energie chimică ce ia parte la proces și lucrul mecanic efectuat în exterior. Dacă mușchiul este încărcat cu sarcina F el se scurtează cu dl, efectuând lucrul mecanic Fdl. Atunci principiul I al termodinamicii se scrie: Contracția poate fi: • Contracție izotonică în care mușchiul deplasează o forță pe o anumită distanță odată cu scurtarea sa, • Contracție izometrică în care nu are loc o scurtare a mușchiului și nici o deplasare în exterior, dar se exercită o tensiune internă în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de energie chimică ce ia parte la proces și lucrul mecanic efectuat în exterior. Dacă mușchiul este încărcat cu sarcina F el se scurtează cu dl, efectuând lucrul mecanic Fdl. Atunci principiul I al termodinamicii se scrie: Contracția poate fi: • Contracție izotonică în care mușchiul deplasează o forță pe o anumită distanță odată cu scurtarea sa, • Contracție izometrică în care nu are loc o scurtare a mușchiului și nici o deplasare în exterior, dar se exercită o tensiune internă în mușchi. 1. Contracția
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mușchiul este încărcat cu sarcina F el se scurtează cu dl, efectuând lucrul mecanic Fdl. Atunci principiul I al termodinamicii se scrie: Contracția poate fi: • Contracție izotonică în care mușchiul deplasează o forță pe o anumită distanță odată cu scurtarea sa, • Contracție izometrică în care nu are loc o scurtare a mușchiului și nici o deplasare în exterior, dar se exercită o tensiune internă în mușchi. 1. Contracția este izotonică în cazul unui mușchi izolat și care nu are schimb de substanțe cu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Contracție izotonică în care mușchiul deplasează o forță pe o anumită distanță odată cu scurtarea sa, • Contracție izometrică în care nu are loc o scurtare a mușchiului și nici o deplasare în exterior, dar se exercită o tensiune internă în mușchi. 1. Contracția este izotonică în cazul unui mușchi izolat și care nu are schimb de substanțe cu exteriorul, deci 0=chdU Relația (IV.49) se reduce la : 2. Contracția este izometrică dacă, o sarcină F0, nu mai poate fi deplasată, este constant
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nici o deplasare în exterior, dar se exercită o tensiune internă în mușchi. 1. Contracția este izotonică în cazul unui mușchi izolat și care nu are schimb de substanțe cu exteriorul, deci 0=chdU Relația (IV.49) se reduce la : 2. Contracția este izometrică dacă, o sarcină F0, nu mai poate fi deplasată, este constant, adică și atunci (IV.50) devine: Aici paranteza semnifică variația la F respectiv constant. l Făcând diferența relațiilor de mai sus și raportând la timp se obține
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la F respectiv constant. l Făcând diferența relațiilor de mai sus și raportând la timp se obține: Dar după definiția puterii, se poate scrie: Pentru a caracteriza un mușchi este necesar să se cunoască legătura între forțe și viteza de contracție a mușchiului. Pe baza datelor experimentale A.V. Hill a găsit între aceste mărimi următoarea relație: fiind niște constante iar F0 forța la care mușchiul nu se mai contractă. Atât a, b cât și F0 sunt caracteristici fiecărui mușchi. Din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
experimentale A.V. Hill a găsit între aceste mărimi următoarea relație: fiind niște constante iar F0 forța la care mușchiul nu se mai contractă. Atât a, b cât și F0 sunt caracteristici fiecărui mușchi. Din ( II.54) pentru viteza de contracție a mușchiului se obține: Din această relație se observă că viteza este maximă când F=0,deci: Folosind relațiile de mai sus putem arăta că lucrul mecanic și puterea mecanică sunt maxime pentru F=F0/3. După (IV.53) și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
celulare. Nervii excitați produc potențiale de acțiune care rezultă din însumarea potențialelor de acțiune a fiecărei fibre nervoase. Studiul activității bioelectrice a inimii arată că ea este un organ autoexcitabil. Inima este organul care-și creează singur stimulul pentru fiecare contracție. Contracția inimii este însoțită de producerea potențialului de acțiune. Inregistrarea potențialului de acțiune se face cu ajutorul a doi electrozi de calomel (nepolarizabili), obținându-se electrocardiograma. Din punct de vedere electric inima este o sursă de tensiune electromotoare variabilă în timp
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Nervii excitați produc potențiale de acțiune care rezultă din însumarea potențialelor de acțiune a fiecărei fibre nervoase. Studiul activității bioelectrice a inimii arată că ea este un organ autoexcitabil. Inima este organul care-și creează singur stimulul pentru fiecare contracție. Contracția inimii este însoțită de producerea potențialului de acțiune. Inregistrarea potențialului de acțiune se face cu ajutorul a doi electrozi de calomel (nepolarizabili), obținându-se electrocardiograma. Din punct de vedere electric inima este o sursă de tensiune electromotoare variabilă în timp sau
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
x1= -1000m, dacă x2 este aproximativ 1,5cm, se obține o imagine : Formarea imaginii de către ochi este prezentată în Fig.IV.24 Focalizarea imaginii pe retină se face prin variația automată a razei de curbură a cristalinului (prin acomodare), prin contracția sau relaxarea mușchiului ce acoperă cristalinul. Pentru a optimiza funcționarea ochiului este necesar să se regleze cantitatea de lumină ce intră prin pupilă. Această reglare se face la nivelul deschiderii pupilei; ea se reduce sau se dilată datorită mușcilor ce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
între care se introduce un amestec de apă cu gheață (figura 2.1.). Căldura de reacție degajată este preluată de amestecul răcitor. În contact cu acesta se află un capilar gradat, cu mercur, care va suferi o deplasare provocată de contracția mercurului la topirea gheții. Fig. 2.1. Calorimetru izoterm Această contracție are loc datorită scăderii volumului amestecului din manta (gheața are volumul mai mare decât aceeași cantitate de apă lichidă, iar la topire, volumul scade). Calorimetrul adiabatic este un vas
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2.1.). Căldura de reacție degajată este preluată de amestecul răcitor. În contact cu acesta se află un capilar gradat, cu mercur, care va suferi o deplasare provocată de contracția mercurului la topirea gheții. Fig. 2.1. Calorimetru izoterm Această contracție are loc datorită scăderii volumului amestecului din manta (gheața are volumul mai mare decât aceeași cantitate de apă lichidă, iar la topire, volumul scade). Calorimetrul adiabatic este un vas Dewar, izolat de mediul exterior, în care se produce reacția. Căldura
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cel hidratat cu 20 moli apă/mol SiO2 este consistent, iar cel cu 10 moli apă/mol SiO2 este sfărâmicios. Fenomenul de separare a fazei lichide din rețeaua spațială a gelului se numește sinereză. Acest fenomen este însoțit de o contracție și uneori chiar de o modelare a gelului după forma vasului. Sinereza se intensifică în prezența ionilor, iar cantitățile mari de electrolit pot transforma gelul în coagul. 2. Îmbibarea - reprezintă pătrunderea fazei lichide în porii rețelei gelului, însoțită de umflare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
graficul variației concentrațiilor în acid și ester în funcție de timp. 212 Nr. probă Timp (ore) Cmolară acid acetic Cmolară ester Cmolară metanol Graficul obținut va avea forma: Determinarea tensiunii superficiale cu ajutorul stalagmometrului Tensiunea superficială σ a unui lichid este forța de contracție care acționează perpendicular pe o lungime de 1 cm pe suprafața de separație a lichidului cu aerul. Se măsoară în dyn/cm. Substanța (la t0C) apă (200C) metanol (150C) etanol (250C) octan (200C) AsCl3 (500C) σ (dyn/cm) 72,7
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mii mc, din care util 58.000 mii mc. Barajul a fost executat din 13 ploturi de câte 12 m lungime, cu excepția ploturilor extreme cu lungimi de 10 și respectiv 17 m. Între ploturile centrale s-au lăsat rosturi de contracție radiale care au fost betonate și injectate ulterior. Pentru asigurarea etanșeității terenului de fundare a barajului s-a executat un voal de etanșare pe întreg conturul barajului, cu două rânduri de foraje verticale injectate (cca. 2.000 ml), dispuse în
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]