2,866 matches
-
le ignoră devin ținta unor manifestări agresive, care cuprind un registru larg și nuanțat, de la ironii, "maimuțărire", ridiculizare și râsete, trecând prin amenințări și până la alungarea din grup; în acest sens, Konrad Lorenz, notează: "Cum orice abatere de la formele de conviețuire caracteristice pentru grupul respectiv provoacă agresivitate, membrii acestui grup sunt siliți să respecte cu strictețe aceste norme de comportament social. Nonconformistul este tratat cu ostilitate, ca un outsider, iar grupurile mai mici cele mai bune exemple în acest sens sunt
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
diferite, cu religii și obiceiuri diferite, într-un cuvânt, cu moduri de viață diferite (de multe ori, tot acest eșafodaj cultural vine mai degrabă în contradicție cu "deciziile" "marelui parlament al instinctelor", ceea ce complică și mai mult problema): Încălcarea regulilor conviețuirii atrage după sine pedeapsa. În grupurile de copii, copiii mai în vârstă îi pun la punct pe cei care încalcă regulile jocului: vinovații sunt ironizați și adesea pedepsiți fizic". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 119) Dificultățile pentru profesor decurg astăzi mai ales
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un număr enorm de norme și restricții, toate solicitând amânarea descărcării agresivității, ceea ce va coborî și mai mult pragul stimulilor declanșatori (inclusiv recursul la stimuli falși de declanșare) etc. Din această perspectivă, poate că normele morale și echipamentele biologice de conviețuire ar trebui înțelese ca entități necesarmente compatibile și nu ca adversari; în acest sens, Konrad Lorenz notează: "Dacă trebuie să judecăm acțiunile unui anumit om, de pildă pe cele proprii, le vom acorda binențeles cu atât mai multă valoare, cu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să cred! II CUM SE POT PUNE ÎNTREBĂRI CARE SĂ ÎNCURAJEZE CONVERSAȚIA Succesul dumneavoastră în afaceri și în viața socială este legat nemijlocit de priceperea de a pune întrebări. eficiente și de a obține răspunsurile potrivite, în situațiile create de conviețuirea socială tocmai aceasta marchează diferența între a pierde sau a câștiga un prieten potențial, a găsi un nou partener sau a purta pur și simplu cu succes o conversație peste gard cu vecinul, în afaceri, această deprindere, sau lipsa ei
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în termeni deleuzo-guattarieniă, publicul resimțind un fior aproape visceral la receptare. Sentimentul este de asistare la o luptă între uman și nonuman, la un spectacol cu o întreagă desfășurare de forțe între om și animal, natural și tehnic. Prin urmare, conviețuirea dintre uman și tehnologic nu este confortabilă și pașnică, dimpotrivă reliefează noi constrângeri trupești, de la suferință la percepție și noi cadre ale disciplinării corpului, în același timp dorind, paradoxal, să depășească limitele corporal-umane. Oricât de mult insistă discursul cyborgic în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Alteritatea online devine sinonimă cu virtualitatea, grație trăsăturilor comune ale hibridării, ale întrepătrunderii și ale coexistenței dintre identități și corporalități. Avataritatea se află în corespondență și în dependență de procesul de permanentă devenire a ființei umane. Precum virtualitatea este o conviețuire între fizic și digital, alteritatea este o confluență a identicului și a diferitului. În conformitate cu familia lexicală a termenului, alteritatea se ipostaziază fie în înțelesul de alterare, ca o trecere dintr-o stare în alta sau ca o degradare a identicului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
informaticii, entitățile virtuale contribuie la convergența fenomenologiei (a umanului integrat în spațiu în mod perceptiv și actanțială și a mașinismului (a conectivismului de tipul „mașinilor dezirante”Ă, a culturii simulării cu tehnoștiința materialității. O perspectivă postumană moderată va putea permite conviețuirea punctelor de vedere merleau-pontyene, deleuzo-guattariene, baudrillardiene și transumane într-un spațiu al diferențelor și al hibridărilor, al tensiunilor existențiale și epistemologice, culturale și sociale. De pildă, fenomenologia poate contrabalansa umanul material-corporal, concret-perceptiv, cu identitatea mediată tehnologic, fără ca acest lucru să
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în loc de a genera descarnarea, dematerializarea sau dezumanizarea. În condiția postumană, corpul nu este „lăsat în urmă”, cum sună unele declarații cyberpunk, dimpotrivă, cunoaște o reîntrupare extinsă și transmutațională. Acest punct de vedere este unul al includerii și al recuperării, sugerând conviețuirea biologicului și a artificialului, a umanului și a altor specii în spațiul virtual, mai degrabă decât al excluderii și al rupturii. Postumanul, în varianta moderată a acestui capitol, nu consemnează transcenderea umanului sau substituirea lui (precum în variantele extreme, filosofice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
materia fizică a subiectului postuman. Avem de-a face cu un fenomen de întrupare relațională la nivel ontologic, dar și epistemologic, antropologic sau sociologic. Posibilitățile deschise de inteligența sintetică, computerele organice sau manipularea genetică sunt reunite în condiția postumană a conviețuirii dintre uman și mașinal, condiție care zdruncină credința în superioritatea ființei umane în univers, așa cum este aceasta moștenită din tradițiile umanismului. Postumanismul este, în această direcție, o corelare a conștiinței, a trupului și a mediului înconjurător, în măsura în care conștiința și corpul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
servi favorizării competențelor în materie de comunicare, de cooperare, de identitate individuală și socială și de responsabilitate civică. Muzeele clasice rămîn însă "un simbol arhetipal al pasivității"16. Muzeele în aer liber sînt spații ale comunicării afective între indivizi, ale conviețuirii, ale plăcerii de a veni în grup. Acestea devin pentru vizitatori un teritoriu al "descoperirii împreună cu alții", al comunicării instantanee a unor emoții suscitate de un anumit obiect. Marea majoritate a cercetărilor privind interacțiunea socială în spațiile muzeale au avut
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și Școala sa. Astăzi, spiritul lui Gusti este prezent prin muzeu și prin activitățile acestuia ca: o modalitate reușită de inserție a socialului în mediul citadin; un dialog cu elementele de cultură și civilizație românești și universale; "un eșantion" de conviețuire pașnică interetnică; un spațiu de refugiu din calea sufocantei metropole; o atitudine pozitivă față de un anumit mod de viață; o prezență autentică, armonioasă a elementelor de urbanism, inginerie, tehnică, arhitectură și artă. TEORII ASUPRA CONSTITUIRII MUZEULUI SOCIAL Cu ocazia organizării
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
răzleț între munți. Veți afla despre flăcăii noștri că-s voinici ca brazii sau unii becisnici ca tufa. Despre fetele noastre că-s ca florile - de cicoare sau cucută. Dar pe încetul totul va prinde contur și după mai îndelungată conviețuire veți intra în firea adâncă a vieții mele, ca în adâncul vieții pătimașe a unui sat de munte”. Poet sensibil la suflul epocii, cu rădăcini adânci înfipte în solul național, Labiș e un romantic în tradiția pașoptiștilor, a lui Eminescu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în fiecare observație există și trebuie să existe un oarecare grad de subiectivitate Realizarea observației participative de tip etnologic presupune integrarea cercetătorului în viața comunității potrivit următoarelor principii (valabile, de altfel, și pentru orice asistent social): * să respecte regulile de conviețuire și tradițiile colectivității investigate; * să nu se izoleze de grup și să aibă un comportament normal; * să nu lase impresia că este o autoritate și să nu joace rolul de conducător sau sfătuitor (acest rol fiind admis doar în etapa
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
din a doua jumătate a secolului XX și, în mod special, în modelele matematice dezvoltate pentru crearea unei teorii unitare a câmpului, abundă numeroase construcții matematice extrem de formalizate și de speculative, care s-au îndepărtat aparent de tradițiile clasice ale conviețuirii fizicii cu matematica. Vom regăsi dezbătute aceste aspecte în articolul care urmează. Sunt interesante, deși discutabile, și opiniile autorului privitoare la rolul fundamentelor (postulate, axiome) în construcția matematică. De fapt, matematicianul nu se poate desprinde de fundamentele logice ale științei
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Dizabilitatea mentală Prin termenul de dizabilitate mentală se înțelege reducerea semnificativă a capacităților psihice care determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului la condițiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător și la standardele de conviețuire socială dintr-un anumit areal cultural, fapt care plasează individul într-o situație de incapacitate și inferioritate, exprimată printr-o stare de handicap, în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Statisticile OMS arată că dizabilitatea mentală este întâlnită
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
favorabilă din acest punct de vedere, care poate fi denumită a conștientizării privind necesitatea instituirii unor politici globale. Efectul acestei conștientizări a fost concretizat în tratate bilaterale și în raport de interesul colectiv în tratate globale care reprezintă astăzi instrumentele conviețuirii în comun, contribuind ele însele la grăbirea procesului în cauză. De-a lungul secolelor, dar cu deosebire în ultimele decenii, schimburile internaționale au fost intensificate, iar lumea panterestră, ar fi de neconceput fără o sumă de organizații cu rolul de
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
Mache cuplu paronimic și siamez, precum și celebrul Mitică parizianul nostru oriental! Pompiliu Constantinescu are meritul de a fi intuit sensul adevărat al acestei trivialități, sensul etimologic care se referă la expunerea agresivă la vedere a aspectelor presupuse dar pe care conviețuirea socială ne obligă să le trecem într-o zonă a tăcerii: "Caragiale acceptă morala practică a vieții, filozofia instinctului care conservă pe om și-l ferește de dramele conștiinței, adaptabilitatea absolută, care oferă plăceri elementare. Un epicureism grosier uneori, șiret
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
deviate de la normele și regulile instituționalizate (sistemul normativ emis de către organele și instituțiile publice), iar pe de altă parte, întâlnim grupa comportamentelor antisociale cu caracter neoficial și informal care cuprind conduitele și atitudinile semnificativ asimetrice față de regulile neinstituționalizate (regulile de conviețuire socială, bunele maniere, principiile morale generale). Voinea consideră că diferența majoră între cele două categorii constă în efectul resimțit la nivel social. În timp ce comportamentele întâlnite în prima grupă periclitează echilibrul social, conduitele și atitudinile neoficiale, cele care vizează relaționarea dintre
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sociale, încălcând normele și regulile social-juridice care îndeplinesc rolul de reper pentru conduita actorului social. Delincvența reflectă o inadaptare la sistemul juridic și moral al societății, fiind cea mai importantă dintre devianțele negative, care includ violarea și încălcarea normelor de conviețuire socială, integritatea persoanei, drepturile și libertățile individului. În literatura de specialitate se pot identifica o serie de trăsături caracteristice ale devianței: o violarea unei anumite legi care prescrie acțiuni împotriva celor care o încalcă; o manifestarea unui comportament contrar normelor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
înnoitor, în esența sa reevaluator, nu rămâne la suprafața vieții, ci angajează înseși resursele ei, potențele ei regeneratoare. Într-un fel și C. Rădulescu-Motru socotea actul vocațional ca unul profund motivat de viață, numai că viața omenească înseamnă la el conviețuire, personalizare prin acord între dispozițiile sufletești ale individului și cele ale poporului din care acesta face parte, strânse într-un ideal. Filosoful (mai bine-zis, "noul filosof") lui Nietzsche tăinuiește modelul omului viitor; el nu reprezintă, nici nu reflectă prezentul; îl
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de râs este o stare de deschidere, în care omul e dispus să primească idei, putem spune că Celebrul 702 reprezintă prima tentativă cinematografică, în acord cu politica vremii, de a ridica la un colț Cortina de Fier, acreditând posibila conviețuire între „lagărele” socialist și capitalist. Tudor (1963) sau Fanarioții Kremlinului Cu Tudor, în cinematografia românească se declanșează o operație politică propagandistică de proporții, pe termen mediu și lung, având ca scop înlocuirea internaționalismului comunist patronat de URSS cu național- comunismul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
regia Mircea Săucan, 1961), constă în utilizarea mișcărilor neobișnuite de aparat, a gros- planului, a unghiurilor deosebite de filmare, a luminilor și coloa nei sonore, fără prea mare legătură cu scenariul, pentru a „compensa” stridențele propagandistice. O altă modalitate de conviețuire cu propaganda inaugu rează scenaristul Titus Popovici, cel mai influent cineast al perioadei comuniste : în Valurile Dunării (regia Liviu Ciulei, 1960), el umanizează schema propagandistică, înlocuiește dialogurile lozincarde cu discuții între oameni vii, Partidul rămâne în spatele acțiunii, relațiile între protagoniști
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
executivul asigură funcționarea mecanismelor sociale, iar puterea judecătorească veghează asupra aplicării legilor prin constrângerea recalcitranților, pedepsirea culpabililor și apărarea cetățeanului. În plus puterea judecătorească este aceea care menține echilibrul și restabilește echitatea între membrii societății prin rezolvarea litigiilor absolut inerente conviețuirii sociale. Raporturile dintre aceste structuri au constituit de-a lungul istoriei o permanentă sursă de frământări, începând încă de la democrațiile antice extinzându-se până la democrațiile moderne ale zilelor noastre. Instinctul de proprietate practic nu depășește cadrul individual sau familial și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
antiuman, prin eludarea naturii umane în esența ei, confirmând ceea ce marele G.T.Popa spunea în 147 în celebrul său discurs ținut sub cupola Ateneului Român „credința ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate’’. Anarhismul Dacă liberalismul subminează instinctul de dominație și subordonare cu scopul realizării libertății, iar socialismul subminează instinctul de proprietate în ideea obținerii egalității, anarhismul are ca obiect subminarea ambelor instincte. Ideologia sa este centrat ă de sloganul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
astfel că Nietzche, Marx și darwiniștii sunt părinții dictatorilor contemporani. Demonstrează, de asemenea, că singura pavăză împotriva acestui tăvălug doctrinar este morala creștină pentru că «morala creștină ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate. Soluția? - Înapoi ia morala creștină» afirmă Gr. T. Popa. Aceste afirmații realiste aveau să-l coste cariera, viața și uitarea impusă de autoritățile comuniste. Dar cum întotdeauna adevărurile mari, oamenii de excepție și ideile lor răzbat prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]