2,897 matches
-
adică sfărâmarea până la anarhie a solemnității, simulîndu-se pierderea șirului ideilor, pretenția de filozofie, declarația absurdă, intervenția prozaică. Această simulație dă naștere unui fel de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unui fel de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de folclor în stil ermetic, cu o întîlnire absurdă de mitologii și geografii disparate, într-un cântec amestecat și himeric
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are un sens inițial, care exprimă ideea de la care se pleacă. Cu cât această idee este mai generală, cu atât pot apărea semnificații mai numeroase, în contexte particulare, dar subordonându-se sensului primar. P. universale au un caracter general valabil („Corb la corb nu-și scoate ochii”, „Spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun cine ești”, „Câinele care latră nu mușcă”, „ Unde nu-i cap, vai de picioare”, „Ulciorul nu merge de multe ori la apă”), pe când cele locale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
sens inițial, care exprimă ideea de la care se pleacă. Cu cât această idee este mai generală, cu atât pot apărea semnificații mai numeroase, în contexte particulare, dar subordonându-se sensului primar. P. universale au un caracter general valabil („Corb la corb nu-și scoate ochii”, „Spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun cine ești”, „Câinele care latră nu mușcă”, „ Unde nu-i cap, vai de picioare”, „Ulciorul nu merge de multe ori la apă”), pe când cele locale, istorice, îmbrățișează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
ani (ai pontificatului lui Inocențiu al III-lea), au fost întemeiate două ordine, unul al fraților minori și celălalt al fraților predicatori. Abatele Ioachim profețise despre ele, interpretând multe figuri importante atât din Vechiul, cât și din Noul Testament: acelea ale corbului și porumbelului, fiindcă unul este negru în totalitate, iar celălalt multicolor; a celor doi îngeri trimiși pe pământ pentru a distruge Sodoma; a lui Esau și Iacob, Manase și Efraim, Moise și Aron, Caleb și Iosia, a celor două iscoade
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acolo unde vorbește despre Esau și Iacob, a subliniat că ordinul prefigurat în Esau a mers la fiicele lui Heth, adică la științele lumești, așa cum sunt Aristotel și ceilalți filozofi. Iar acesta este tocmai Ordinul Fraților Predicatori, prefigurat prin imaginea corbului, negru nu atât datorită păcatului, cât hainei pe care o poartă. Dar Iacob, om simplu, locuia în corturi (Gen 25,27). Acesta a fost Ordinul Fraților Minori care la început, imediat ce a apărut pe lume, s-a consacrat rugăciunii și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
595 și 601) cu privire la (presupusa) etimologie cognomina Messal(l)a și Corvinus, primul obținut de la M. Valerius Maximus, pentru că l-a eliberat pe Messana (Messina) din asediu, al doilea obținut, se presupune, de la același, pentru că a fost ajutat de un corb legendar, în duelul împotriva unui cocoș gigant pe care l-a doborât. Numele de Messalla (și Corvinus), alături de alte nume foarte celebre pe care Ovidiu le trece în revistă în acel loc printre care cel al lui Augustus, al marelui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
iar al doilea, celebra bătălie de la Crémera, unde a avut loc, prin uneltirile dușmanilor, masacrul celor 306 de membri ai familiei Fabia. I. După ce a subliniat că "printr-un lucru sunt unii faimoși: le-a dat numele / colierul smuls sau corbul care i-a salvat. / O mare (Magne) Pompeius, numele tău este măsura faptelor tale..." adaugă: "Depășește toate celelalte titluri numele de Fabia; și Maximus i s-a spus casei pentru meritele sale". Nec gradus est ultra Fabios cognominis ullus: Illa
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
spaime sar, la semnul babei, și defăimează pe tiranul Mihnea. Naiba Însuși, cu cap de taur, gheară de strigoi și coadă de balaur, geme cu turbare și participă la acțiunea de pedepsire a tiranului. În alte poeme, morții țin discursuri, corbii croncănesc, albele iele joacă pe morminte. Fratele cel mic, Îndepărtat de tron prin otrăvire, participă la orgiile turbate ale domnitorului. Dochia iese noaptea din mormînt și cere iubitului, viu, un dulce jurămînt de credință... Unele balade trec mai departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e perdută. Orcine-l vede crede că au văzut o ciumă, Și dacă scapă teafăr, cu păr de lup s-afumă, Căci fruntea lui apare sinistru luminată De-a focului ce-l arde văpaie-nflacarată; Dar vulturii, și ulii, și bulinele, și corbii, Precum tot spre lumină cu jale cată orbii, Țintesc cu neclipire spre dînsul ochi sălbatici Ce noaptea printre arbori s-aprind ca roși jaratici. Ei zboară pretutindeni alăture-mpreună, Formîndu-i pe sub nouri cu zborul o cunună, Un larg cortegi funebru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
versuri, un fapt se observă: poezia, ieșind de sub regimul solarului, grațiosului, devine mai puțin evazivă, indistinctă. Stimulată de sentimentul ororii, fantezia inventează imagini pline, de o materialitate puternică. Haosul alecsandrian este populat de păsări rău prevestitoare: vulturi, ulii, buhne și corbi. Umbrele groase, ceața densă, „fantasmele tupilate”, vedeniile mari, tăcute” dau impresia de vitalitate monstruoasă. Poemul are o Încheiere morală. Satanicul Grui Își ucide tatăl, Codrul fără viață se face scrum, iar un glas din altă lume pronunță un teribil blestem
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ceruri de pe deal, de pe cîmpie, Valuri albe trec În zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frămîntă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergînd, urlînd În urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vîrtej, răpiți de vînt, Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pămînt. Zberăt, răget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimîntate, Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de prin sate, Și-n departe se aude un nechez răsunător... Noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.” Este imaginea unei naturi lucrate de un „sculptor cu mîna aspră”. Iarna stimulează forțele devoratoare: lupii ies după pradă, corbii zbor vîrtej, viscolul frămîntă lumea etc. O agresiune generală care naște, firesc, o spaimă și o agitație de apocalips: turmele tremură, arborii se Îndoaie, din codri, de pe dealuri, din cîmpii se ridică „zberet, răget, țipăt [... ] mii de glasuri spăimîntate”... Frigul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vieții femeii În Republica noastră Populară (Ă) Înseamnă o contribuție prețioasă În bătălia pentru pace (Ă). În loc să aștepte Îngrozită crimele pe care imperialiștii le pregătesc, el declară răspicat prin glasul poetei Maria Banuș: «Nu suntem carne de ospețe Să știe corbii și să-nvețe!» și-a Învățat să răspundă cu calm și hotărâre: «Cu nărăviții la măcel Știm să vorbim În chip și fel». (Ă). Dar noi nu cerșim pacea. Noi o vom impune, iar la nevoie vom ști s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aspect fizic. (Ă). În poezia noastră, chiaburul apare Încă de multe ori sub acest aspect naiv. Adesea, imaginea veridică a dușmanului de clasă este Înlocuită prin gratuite violențe de limbaj, prin epitete umflate și goale, ca „năpârcă”, „lepră”, „strigoi”, „chiaburoi”, „corb”, „lup” etc. În loc să le demaște acțiunile mârșave, hidoșenia morală a chiaburilor, mulți poeți se opresc, pueril, la nesemnificativele deformațiuni fizice. Astfel procedează, spre exemplu, Victor Tulbure, când, În poezia Aglaia (Viața românească, nr. 5, 1950) integrează un episod despre: «Chiaburul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În nr. 253 (32), 10 aug.: Mihai Beniuc. - Cronică din mina de cărbuni; ibidem, Eugen Frunză. - Act de acuzare; În nr. 255 (34) 24 aug.: Eugen Jebeleanu: Două poeme de 23 August; În nr. 259 (38), 21 sept. Radu Boureanu. - Corbii Vaticanului; În nr. 260(39), 28 sept. Ioanichie Olteanu. - Grănicerii; În nr. 266 (45), 9 nov. A. Toma. - Tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la a 50-a aniversare În nr. 269 (48), 30 nov. Vasile Nicorovici. - Floarea; În nr. 271 (50), 14
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tu te uiți, el se uită, noi ne uităm voi vă uitați, ei se uită. „Să mori de rîs, nu alta!“ Ă Eu și tu și el și noi și voi și ei, sîntem cu toții niște lilieci, eu sînt un corb, mai ales cînd mă cațăr pe bradul ăla, pînă-n vîrf. Cra, cra, cra! Nu-s oare un corb? Dar unde-i sperietoarea? Uite-o! Două ciolane înfipte în cracii unui pantalon vechi și alte două vîrîte în mînecile unei haine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rîs, nu alta!“ Ă Eu și tu și el și noi și voi și ei, sîntem cu toții niște lilieci, eu sînt un corb, mai ales cînd mă cațăr pe bradul ăla, pînă-n vîrf. Cra, cra, cra! Nu-s oare un corb? Dar unde-i sperietoarea? Uite-o! Două ciolane înfipte în cracii unui pantalon vechi și alte două vîrîte în mînecile unei haine ponosite. „Mă întreb dacă nu cumva despre mine vorbește?! Frumos compliment! Bietul băiat! îmi vine să mă spînzur
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
280 1.860 20. C.S.V. Cotmeana Cotmeana 28.138 120 485 28.139 21. C.S.V. Cetățeni Cetățeni 28.149 49 351 28.150 22. C.S.V. Curtea de Curtea de 28.128 142 3.543 Argeș Argeș 28.129 23. C.S.V. Corbi Corbi 28.172 231 736 24. C.S.V. Dragoslavele Dragoslavele 28.154 46 2 25. C.S.V. Dobrești Dobrești 28.156 96 304 28.157 26. C.S.V. Dambovicioara Dambovicioara 28.153 80 282 27. C.S.V. Dărmănești Dărmănești 28.158 36 694 28
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
1.860 20. C.S.V. Cotmeana Cotmeana 28.138 120 485 28.139 21. C.S.V. Cetățeni Cetățeni 28.149 49 351 28.150 22. C.S.V. Curtea de Curtea de 28.128 142 3.543 Argeș Argeș 28.129 23. C.S.V. Corbi Corbi 28.172 231 736 24. C.S.V. Dragoslavele Dragoslavele 28.154 46 2 25. C.S.V. Dobrești Dobrești 28.156 96 304 28.157 26. C.S.V. Dambovicioara Dambovicioara 28.153 80 282 27. C.S.V. Dărmănești Dărmănești 28.158 36 694 28.159
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
304 28.157 26. C.S.V. Dambovicioara Dambovicioara 28.153 80 282 27. C.S.V. Dărmănești Dărmănești 28.158 36 694 28.159 28. C.S.V. Hartiesti Hartiesti 28.161 84 0 29. C.S.V. Hârsești Hârsești 28.160 65 935 30. C.S.V. Lunca Corbului Lunca Corbului 28.162 360 500 31. C.S.V. Mozaceni Mozaceni 28.174 115 2.437 28.175 28.176 32. C.S.V. Mioarele Mioarele 28.173 103 328 33. C.S.V. Morărești Morărești 28.170 88 232 34. C.S.V. Malureni Malureni 28
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
157 26. C.S.V. Dambovicioara Dambovicioara 28.153 80 282 27. C.S.V. Dărmănești Dărmănești 28.158 36 694 28.159 28. C.S.V. Hartiesti Hartiesti 28.161 84 0 29. C.S.V. Hârsești Hârsești 28.160 65 935 30. C.S.V. Lunca Corbului Lunca Corbului 28.162 360 500 31. C.S.V. Mozaceni Mozaceni 28.174 115 2.437 28.175 28.176 32. C.S.V. Mioarele Mioarele 28.173 103 328 33. C.S.V. Morărești Morărești 28.170 88 232 34. C.S.V. Malureni Malureni 28.171 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
140 974 4. C.S.V. Butimanu Butimanu 35.818; 160 1.380 99.434 5. C.S.V. Cobia Cobia 35.819 144 696 6. C.S.V. Comisani Comisani 35.820 270 300 7. C.S.V. Contești Contești 35.822 69 1.062 8. C.S.V. Corbii Mari Corbii Mari 35.823; 175 1.990 99.460 9. C.S.V. Cornatelu Cornatelu 35.824; 63 866 99.435 10. C.S.V. Cornesti Cornesti 35.825; 64 872 99.461; 99.463 11. C.S.V. Crevedia Crevedia 35.826 240 130
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
4. C.S.V. Butimanu Butimanu 35.818; 160 1.380 99.434 5. C.S.V. Cobia Cobia 35.819 144 696 6. C.S.V. Comisani Comisani 35.820 270 300 7. C.S.V. Contești Contești 35.822 69 1.062 8. C.S.V. Corbii Mari Corbii Mari 35.823; 175 1.990 99.460 9. C.S.V. Cornatelu Cornatelu 35.824; 63 866 99.435 10. C.S.V. Cornesti Cornesti 35.825; 64 872 99.461; 99.463 11. C.S.V. Crevedia Crevedia 35.826 240 130 12. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
5. Berevoiești 19. Mioarele 6. Boteni 20. Nucșoara 7. Brăduleț 21. Poienarii de Muscel 8. Bughea de Jos 22. Rucăr 9. Bughea de Sus 23. Sălătrucu 10. Cepari 24. Stoenești 11. Cicănesti 25. Șuiei 12. Corbeni 26. Valea Danului 13. Corbi 27. Valea Iașului 14. Dâmbovicioara 28. Valea Mare-Pravăț Comune parțial în zona montană - 6 1. Cetățeni - cu 1 sat component: Valea Cetățuia 2. Hârtiești - cu 2 sate componente: Lespezi, Lucieni 3. Mușătești - cu 3 sate componente: Bolovănești, Mușătești, Valea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]