2,716 matches
-
din urmă ar dispărea. Astfel, el este un element de coastă cu existență efemeră la scară geologică. Cea mai probabilă evoluție, însă, ar fi umplerea lagunei din interiorul cordonului litoral cu sedimente, și apariția unui nou uscat. Conform mitologiei baltice, cordonul litoral al Curlandei a fost creat de o uriașă, , care se juca pe plajă. Acest copil apare și în alte legende (în care este o tânără puternică, similară unei versiuni feminine a lui Heracle). Din prin anul 800 până în 1016
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
al Curlandei a fost creat de o uriașă, , care se juca pe plajă. Acest copil apare și în alte legende (în care este o tânără puternică, similară unei versiuni feminine a lui Heracle). Din prin anul 800 până în 1016, pe cordonul litoral s-a aflat , un mare târg păgân, ale cărui rămășițe nu au fost încă explorate arheologic. Cavalerii teutoni au ocupat zona în secolul al XIII-lea, construind castele la Memel (1252), (1283), și la (1372). Este posibil ca aici
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
castele la Memel (1252), (1283), și la (1372). Este posibil ca aici să fi trăit ultimul vorbitor nativ al limbii baltice dispărute denumită prusaca veche. Impact important al activității omenești asupra zonei a început în secolul al XVI-lea. Despădurirea cordonului din cauza pășunatului, exploatării lemnului, și construcției de ambarcațiuni pentru din 1757 a făcut ca dunele să se răspândească pe toată fâșia și să îngroape sate întregi. Alarmat de aceste probleme, guvernul prusac a finanțat proiecte de reîmpădurire pe scară largă
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
de reîmpădurire pe scară largă, demarate în 1825. Alte surse îl creditează pe Georg David Kuwert, proprietarul unei stații de poștă din Nida la sfârșitul secolului al XIX-lea cu începerea procesului de reîmpădurire. Datorită aceste eforturi, mare parte din cordonul litoral este astăzi acoperit cu păduri. În secolul al XIX-lea, cordonul litoral al Curlandei era locuit în principal de (curlandezi) cu o importantă minoritate germană în sud și cu una lituaniană în nord. Populația kursenieki a scăzut treptat, în
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
pe Georg David Kuwert, proprietarul unei stații de poștă din Nida la sfârșitul secolului al XIX-lea cu începerea procesului de reîmpădurire. Datorită aceste eforturi, mare parte din cordonul litoral este astăzi acoperit cu păduri. În secolul al XIX-lea, cordonul litoral al Curlandei era locuit în principal de (curlandezi) cu o importantă minoritate germană în sud și cu una lituaniană în nord. Populația kursenieki a scăzut treptat, în parte din cauza asimilării; astăzi este aproape inexistentă, încă dinainte de 1945, când populația
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
locuințe în apropiere. Până în secolul al XX-lea, majoritatea persoanelor din zonă își câștigau existența din pescuit. Între 1901 și 1946, satul Rossitten, astăzi , a devenit sediul , primul din lume de acest fel, fondat aici de ornitologul german din pricina importanței cordonului litoral drept coridor de migrație a păsărilor. După Primul Război Mondial, și toată jumătatea nordică a cordonului litoral a devenit parte a conform tratatului de la Versailles din 1919 și a fost anexată de Lituania în 1923. Oficial rebotezat Nida, satul
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
Între 1901 și 1946, satul Rossitten, astăzi , a devenit sediul , primul din lume de acest fel, fondat aici de ornitologul german din pricina importanței cordonului litoral drept coridor de migrație a păsărilor. După Primul Război Mondial, și toată jumătatea nordică a cordonului litoral a devenit parte a conform tratatului de la Versailles din 1919 și a fost anexată de Lituania în 1923. Oficial rebotezat Nida, satul a rămas însă locuit predominant de germani — frontiera cu jumătatea de cordon aparținând Prusiei Orientale se afla
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
și toată jumătatea nordică a cordonului litoral a devenit parte a conform tratatului de la Versailles din 1919 și a fost anexată de Lituania în 1923. Oficial rebotezat Nida, satul a rămas însă locuit predominant de germani — frontiera cu jumătatea de cordon aparținând Prusiei Orientale se afla la doar câțiva kilometri spre sud. În 1929, scriitorul laureat al Premiului Nobel Thomas Mann a vizitat Nida când se afla în vacanță la în apropiere și s-a hotărât să își construiască o casă
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
de către forțele sovietice de ocupație, acțiune însoțită de purificări etnice. Ca și în alte zone din actuala regiune Kaliningrad, asimilarea teritoriului și colonizarea cu ruși s-a realizat concomitent cu înlocuirea toponimelor germane istorice cu altele rusești în toată porțiunea cordonului litoral controlată de Rusia. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, turismul a înflorit; mulți germani, mai ales urmași ai celor ce au locuit aici, au început să aleagă cordonul litoral al Curlandei (mai ales Nida, întrucât călătoria în Lituania este nerestricționată pentru
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
realizat concomitent cu înlocuirea toponimelor germane istorice cu altele rusești în toată porțiunea cordonului litoral controlată de Rusia. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, turismul a înflorit; mulți germani, mai ales urmași ai celor ce au locuit aici, au început să aleagă cordonul litoral al Curlandei (mai ales Nida, întrucât călătoria în Lituania este nerestricționată pentru cetățenii germani) drept destinație de vacanță. Deși astăzi, , denumiți și Kuršininkai, sunt un grup etnic de origine ce trăiește pe cordonul litoral al Curlandei, în 1649 așezările
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
locuit aici, au început să aleagă cordonul litoral al Curlandei (mai ales Nida, întrucât călătoria în Lituania este nerestricționată pentru cetățenii germani) drept destinație de vacanță. Deși astăzi, , denumiți și Kuršininkai, sunt un grup etnic de origine ce trăiește pe cordonul litoral al Curlandei, în 1649 așezările lor se întindeau de la Memel (Klaipėda) până la Danzig (Gdańsk). Kuršininkai au fost în cele din urmă asimilați de germani, cu excepția câtorva care încă își mai păstrează identitatea în cordonul litoral al Curlandei. Kuršininkai au
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
de origine ce trăiește pe cordonul litoral al Curlandei, în 1649 așezările lor se întindeau de la Memel (Klaipėda) până la Danzig (Gdańsk). Kuršininkai au fost în cele din urmă asimilați de germani, cu excepția câtorva care încă își mai păstrează identitatea în cordonul litoral al Curlandei. Kuršininkai au fost considerați letoni pe considerente lingvistice până după Primul Război Mondial, când Letonia a obținut independența față de Imperiul Rus. Pe aceste baze, Letonia a și revendicat cordonul litoral al Curlandei, Memelul și alte teritorii ale
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
câtorva care încă își mai păstrează identitatea în cordonul litoral al Curlandei. Kuršininkai au fost considerați letoni pe considerente lingvistice până după Primul Război Mondial, când Letonia a obținut independența față de Imperiul Rus. Pe aceste baze, Letonia a și revendicat cordonul litoral al Curlandei, Memelul și alte teritorii ale Prusiei Orientale, revendicări la care ulterior a renunțat. Cordonul litoral al Curlandei găzduiește cele mai înalte dune de nisip mișcătoare din Europa. Înălțimea lor medie este de 35 de metri, dar unele
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
pe considerente lingvistice până după Primul Război Mondial, când Letonia a obținut independența față de Imperiul Rus. Pe aceste baze, Letonia a și revendicat cordonul litoral al Curlandei, Memelul și alte teritorii ale Prusiei Orientale, revendicări la care ulterior a renunțat. Cordonul litoral al Curlandei găzduiește cele mai înalte dune de nisip mișcătoare din Europa. Înălțimea lor medie este de 35 de metri, dar unele ajung până la 60 de metri. Pe cordon și în preajma sa se află mai multe , de la plaje până la
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
teritorii ale Prusiei Orientale, revendicări la care ulterior a renunțat. Cordonul litoral al Curlandei găzduiește cele mai înalte dune de nisip mișcătoare din Europa. Înălțimea lor medie este de 35 de metri, dar unele ajung până la 60 de metri. Pe cordon și în preajma sa se află mai multe , de la plaje până la dune, , pajiști și păduri. Poziția sa pe face să fie vizitat frecvent de păsările acvatice migratoare. Între 10 și 20 de milioane de păsări zboară pe aici în perioadele de
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
face să fie vizitat frecvent de păsările acvatice migratoare. Între 10 și 20 de milioane de păsări zboară pe aici în perioadele de migrație de primăvară și toamnă și multe se opresc aici pentru odihnă sau reproducere. Ambele părți ale cordonului litoral, rusă și lituaniană, sunt parcuri naționale. Așezările de pe cordonul litoral al Curlandei sunt, de la nord la sud: Primele șase sunt pe partea lituaniană, în timp ce ultimele trei sunt pe partea rusă. Partea rusă a cordonului litoral al Curlandei aparține al
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
10 și 20 de milioane de păsări zboară pe aici în perioadele de migrație de primăvară și toamnă și multe se opresc aici pentru odihnă sau reproducere. Ambele părți ale cordonului litoral, rusă și lituaniană, sunt parcuri naționale. Așezările de pe cordonul litoral al Curlandei sunt, de la nord la sud: Primele șase sunt pe partea lituaniană, în timp ce ultimele trei sunt pe partea rusă. Partea rusă a cordonului litoral al Curlandei aparține al regiunii Kaliningrad, în timp ce partea lituaniană este împărțită între municipiul Klaipėda
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
sau reproducere. Ambele părți ale cordonului litoral, rusă și lituaniană, sunt parcuri naționale. Așezările de pe cordonul litoral al Curlandei sunt, de la nord la sud: Primele șase sunt pe partea lituaniană, în timp ce ultimele trei sunt pe partea rusă. Partea rusă a cordonului litoral al Curlandei aparține al regiunii Kaliningrad, în timp ce partea lituaniană este împărțită între municipiul Klaipėda și . Există un singur drum ce traversează întreaga lungime a cordonului litoral al Curlandei. De partea rusă, el duce la , iar pe cea lituaniană duce
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
sunt pe partea lituaniană, în timp ce ultimele trei sunt pe partea rusă. Partea rusă a cordonului litoral al Curlandei aparține al regiunii Kaliningrad, în timp ce partea lituaniană este împărțită între municipiul Klaipėda și . Există un singur drum ce traversează întreaga lungime a cordonului litoral al Curlandei. De partea rusă, el duce la , iar pe cea lituaniană duce la . Cordonul litoral nu este conectat de partea continentală a Lituaniei, trecerea de la Smiltynė, pe cordon, și orașul Klaipėda făcându-se cu bacul. Din 2000, cordonul
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
al Curlandei aparține al regiunii Kaliningrad, în timp ce partea lituaniană este împărțită între municipiul Klaipėda și . Există un singur drum ce traversează întreaga lungime a cordonului litoral al Curlandei. De partea rusă, el duce la , iar pe cea lituaniană duce la . Cordonul litoral nu este conectat de partea continentală a Lituaniei, trecerea de la Smiltynė, pe cordon, și orașul Klaipėda făcându-se cu bacul. Din 2000, cordonul litoral al Curlandei se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO sub criteriul cultural "V" ("remarcabil exemplu
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
și . Există un singur drum ce traversează întreaga lungime a cordonului litoral al Curlandei. De partea rusă, el duce la , iar pe cea lituaniană duce la . Cordonul litoral nu este conectat de partea continentală a Lituaniei, trecerea de la Smiltynė, pe cordon, și orașul Klaipėda făcându-se cu bacul. Din 2000, cordonul litoral al Curlandei se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO sub criteriul cultural "V" ("remarcabil exemplu de așezări umane tradiționale, folosirea pământului și mării reprezentativ pentru o cultură [...], sau interacțiune
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
cordonului litoral al Curlandei. De partea rusă, el duce la , iar pe cea lituaniană duce la . Cordonul litoral nu este conectat de partea continentală a Lituaniei, trecerea de la Smiltynė, pe cordon, și orașul Klaipėda făcându-se cu bacul. Din 2000, cordonul litoral al Curlandei se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO sub criteriul cultural "V" ("remarcabil exemplu de așezări umane tradiționale, folosirea pământului și mării reprezentativ pentru o cultură [...], sau interacțiune umană cu mediul când a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
UNESCO sub criteriul cultural "V" ("remarcabil exemplu de așezări umane tradiționale, folosirea pământului și mării reprezentativ pentru o cultură [...], sau interacțiune umană cu mediul când a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile"). Actualmente, există cereri pentru demolarea unor locuințe din cordonul litoral al Curlandei. Acestea se află în proprietatea unor persoane care au primit autorizații de construcție de la funcționari publici corupți. Cererile de demolare se bazează pe faptul că acest cordon se află într-un sit UNESCO și că singurele construcții
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
schimbărilor ireversibile"). Actualmente, există cereri pentru demolarea unor locuințe din cordonul litoral al Curlandei. Acestea se află în proprietatea unor persoane care au primit autorizații de construcție de la funcționari publici corupți. Cererile de demolare se bazează pe faptul că acest cordon se află într-un sit UNESCO și că singurele construcții ce pot fi permise acolo sunt colibele de pescuit. Cel mai mare oraș din cordonul litoral este din Lituania, stațiune turistică foarte populară, frecventată mai ales de turiști lituanieni și
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
de construcție de la funcționari publici corupți. Cererile de demolare se bazează pe faptul că acest cordon se află într-un sit UNESCO și că singurele construcții ce pot fi permise acolo sunt colibele de pescuit. Cel mai mare oraș din cordonul litoral este din Lituania, stațiune turistică foarte populară, frecventată mai ales de turiști lituanieni și germani. Pe țărmul nordic se află numeroase plaje pentru turiști. Duna de nisip Parnidis împinsă de vânturi puternice se ridică până la 52 de metri peste
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]