5,110 matches
-
vânzările globale în Asia de Sud-Est, dacă realizează acolo trei sferturi din producție, trebuie să recunoaștem că are un impact și asupra acelei economii locale sau regionale în care operează (chiar dacă nu vinde sau vinde puțin acolo). Tabelul 1.4 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după numărul de angajați în străinătate (2003) Sursa: UNCTAD (2005) În definitiv, oamenii contează și nu poți spune că o companie care are zeci sau sute de mii de angajați în străinătate nu produce efecte în țara-gazdă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sunt mecanismele prin care globalizarea produce efecte în afara țărilor dezvoltate - și nu neapărat prin vânzări. Este firesc ca majoritatea vânzărilor să fie acolo unde este și puterea cea mai mare de cumpărare. Dar aceasta nu înseamnă că avem doar nouă corporații transnaționale cu adevărat globale, pentru că nouă corporații nu creează un fenomen și nici nu nasc resentimente antiglobalizare. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Transnaționalizarea firmei: motivații și etapetc "Transna]ionalizarea firmei\: motiva]ii [i etape" 2.1. De ce vor firmele să devină
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în afara țărilor dezvoltate - și nu neapărat prin vânzări. Este firesc ca majoritatea vânzărilor să fie acolo unde este și puterea cea mai mare de cumpărare. Dar aceasta nu înseamnă că avem doar nouă corporații transnaționale cu adevărat globale, pentru că nouă corporații nu creează un fenomen și nici nu nasc resentimente antiglobalizare. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Transnaționalizarea firmei: motivații și etapetc "Transna]ionalizarea firmei\: motiva]ii [i etape" 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale?tc "2.1. De ce vor firmele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
existența a patru mari categorii de motivații pentru procesul de internaționalizare a unei firme, și anume: - Căutarea de resurse. Aceasta a fost, de fapt, motivația economică principală a apariției imperiilor coloniale, în care unii autori radicali (Kuerten, 1995) văd precursorii corporațiilor transnaționale de astăzi. Ne referim, în special, la resurse naturale, a căror lipsă în țara de origine obligă corporația să se extindă în străinătate. Corporația poate căuta și stimulente fiscale, multe țări oferind diferite forme de asemenea stimulente (reduceri de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Aceasta a fost, de fapt, motivația economică principală a apariției imperiilor coloniale, în care unii autori radicali (Kuerten, 1995) văd precursorii corporațiilor transnaționale de astăzi. Ne referim, în special, la resurse naturale, a căror lipsă în țara de origine obligă corporația să se extindă în străinătate. Corporația poate căuta și stimulente fiscale, multe țări oferind diferite forme de asemenea stimulente (reduceri de taxe), sau stimulente financiare (unele state de origine sau organisme internaționale acordă stimulente financiare corporațiilor care investesc în țările
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
economică principală a apariției imperiilor coloniale, în care unii autori radicali (Kuerten, 1995) văd precursorii corporațiilor transnaționale de astăzi. Ne referim, în special, la resurse naturale, a căror lipsă în țara de origine obligă corporația să se extindă în străinătate. Corporația poate căuta și stimulente fiscale, multe țări oferind diferite forme de asemenea stimulente (reduceri de taxe), sau stimulente financiare (unele state de origine sau organisme internaționale acordă stimulente financiare corporațiilor care investesc în țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
țara de origine obligă corporația să se extindă în străinătate. Corporația poate căuta și stimulente fiscale, multe țări oferind diferite forme de asemenea stimulente (reduceri de taxe), sau stimulente financiare (unele state de origine sau organisme internaționale acordă stimulente financiare corporațiilor care investesc în țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare). De asemenea, existența unor parteneri locali dornici să exploateze împreună (prin joint-ventures) resursele existente poate constitui o motivație din această categorie. - Căutarea de piețe. Firmele doresc să se extindă pe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
din perspectiva reducerii costurilor, ci mai degrabă din cea a reducerii riscurilor, este teoria diversificării portofoliului. Plecând de la teoria lui Markowitz și Grubel, Rugman (1979, 2005) a aplicat-o la investițiile străine directe, care reprezintă o diversificare a activelor unei corporații transnaționale. Considerând că raportul dintre vânzările în străinătate și vânzările totale este bun pentru a aproxima transnaționalitatea unei firme 3, Rugman a demonstrat că acest raport este corelat negativ și semnificativ statistic cu riscul obținerii de venituri. Practic, corporațiile transnaționale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
unei corporații transnaționale. Considerând că raportul dintre vânzările în străinătate și vânzările totale este bun pentru a aproxima transnaționalitatea unei firme 3, Rugman a demonstrat că acest raport este corelat negativ și semnificativ statistic cu riscul obținerii de venituri. Practic, corporațiile transnaționale (analizele lui Rugman s-au referit doar la cele americane) au venituri cu atât mai stabile în timp (variația acestora este mai mică) cu cât au un grad mai mare de transnaționalizare. O firmă transnațională oferă beneficii mai mari
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
unei firme, duce la investiția pe piața respectivă a firmelor concurente. Altfel spus, nevoia de a-și urma concurenții reprezintă o motivație per se a internaționalizării. Este o motivație strategică, pentru că nu urmărește neapărat nici eficiență, nici resurse, nici piață: corporația își propune să fie prezentă pe o nouă piață din motive de imagine și pentru a reduce profitul concurenților (nu neapărat pentru a realiza ea însăși profit). Motivațiile clasice ale internaționalizării expuse mai sus pălesc însă atunci când trebuie să explice
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
determinant al creșterii gradului de implicare pe piață, prin investiții străine directe. Pe de altă parte însă, o cercetare în rândul transnaționalelor cu sediul în Danemarca a relevat că nivelul crescut al exporturilor este, în viziunea factorilor de decizie ai corporației, principalul motiv (53% din răspunsuri) al implicării mai accentuate pe o anumită piață. Rezultatele cercetării pot fi însă puse sub semnul întrebării din cauza metodologiei adoptate 6. Referitor la acumularea de resurse financiare și manageriale, corporațiile transnaționale dispun de asemenea resurse
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
viziunea factorilor de decizie ai corporației, principalul motiv (53% din răspunsuri) al implicării mai accentuate pe o anumită piață. Rezultatele cercetării pot fi însă puse sub semnul întrebării din cauza metodologiei adoptate 6. Referitor la acumularea de resurse financiare și manageriale, corporațiile transnaționale dispun de asemenea resurse de la bun început, astfel încât se impune o nuanțare a acestui factor. În condițiile în care factorii de decizie ai corporației au aversiune la risc, ei preferă să investească treptat aceste resurse. Mai mult, ei preferă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sub semnul întrebării din cauza metodologiei adoptate 6. Referitor la acumularea de resurse financiare și manageriale, corporațiile transnaționale dispun de asemenea resurse de la bun început, astfel încât se impune o nuanțare a acestui factor. În condițiile în care factorii de decizie ai corporației au aversiune la risc, ei preferă să investească treptat aceste resurse. Mai mult, ei preferă să investească resursele acumulate prin desfășurarea curentă a activității pe piața-gazdă, adică profitul reinvestit și expertiza managerială. Privind lucrurile din această perspectivă, modelul de la Uppsala
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
perspectivă, modelul de la Uppsala conține deja adăugirea pe care voiau să i-o aducă Petersen și Pedersen (1997). Pe de altă parte, este posibil ca, deși nu au menționat acest lucru, cei doi să se bazeze pe teza conform căreia corporațiile transnaționale urmăresc mai puțin obținerea unei rate ridicate a profitului și mai degrabă atingerea unei mase ridicate a profitului, sinonimă cu acumularea de resurse financiare. Investiția străină directă conferă stabilitate activității externe a corporației, spre deosebire de export, iar stabilitatea este o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
se bazeze pe teza conform căreia corporațiile transnaționale urmăresc mai puțin obținerea unei rate ridicate a profitului și mai degrabă atingerea unei mase ridicate a profitului, sinonimă cu acumularea de resurse financiare. Investiția străină directă conferă stabilitate activității externe a corporației, spre deosebire de export, iar stabilitatea este o condiție importantă pentru obținerea unei mase ridicate a profitului. Masa ridicată a profitului este, de asemenea, direct proporțională cu gradul de extindere al activității respective, de implicare pe piață, iar investiția străină directă presupune
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
recent în discuție (Johanson, Valne, 1990; Andersen, 1993; Petersen, Pedersen, 1997), oferă explicații satisfăcătoare pentru transnaționalizarea activității acelor companii aflate în căutare de piață. Aceasta reprezintă însă, în același timp, și principala limită a modelului: el nu se ocupă de corporațiile care, în transnaționalizarea activității lor, sunt motivate de alte scopuri decât căutarea unei piețe de desfacere. Lanțul activităților succesive de transnaționalizare postulat de modelul de la Uppsala nu mai este automat valabil în cazul investițiilor motivate de căutarea de resurse sau
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de scurtare a acestui lanț, de ardere a etapelor, este foarte ridicată în cazul transnaționalizării motivate de căutarea de resurse și de efectul de antrenare. În plus, după cum subliniază Hagen și Hennart (1995), distanța psihică dintre țări nu influențează activitățile corporațiilor aflate în căutare de resurse, în special naturale, din simplul motiv al limitării opțiunilor prin distribuția geografică inegală a resurselor. Și o ultimă observație: modelul de la Uppsala este valabil cu precădere pentru filialele de distribuție, și mai puțin pentru filialele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cea mai serioasă scurtcircuitare a etapelor intermediare ale transnaționalizării. Exemplul concret îl reprezintă procesul de privatizare a unităților productive aflate în proprietatea statului. În fapt, privatizarea reprezintă un mijloc eficient de a recupera terenul pierdut de o transnațională în fața unei corporații concurente, care s-a implicat de mai mult timp, însă gradual, pe piața respectivă. În compensație, arderea etapelor prin privatizare comportă și riscul cel mai mare de dezinvestire, pentru că ea se poate dovedi nefirească fie în planul raționalității economice (necunoașterea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
referă la încetarea unei relații de proprietate dintre firma-mamă și o filială a sa (din exteriorul granițelor țării). Putem distinge două categorii principale de dezinvestire: forțată și voluntară. Dezinvestirea forțată (Kobrin, 1980) se referă la încetarea relației de proprietate dintre corporație și filială, ca urmare a intervenției statului-gazdă, care recurge la acțiuni împotriva voinței corporației, cum ar fi naționalizare, expropriere, confiscare. Dezinvestirea forțată este expresia materializată cea mai severă a riscului politic la care se expune corporația atunci când investește în străinătate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
din exteriorul granițelor țării). Putem distinge două categorii principale de dezinvestire: forțată și voluntară. Dezinvestirea forțată (Kobrin, 1980) se referă la încetarea relației de proprietate dintre corporație și filială, ca urmare a intervenției statului-gazdă, care recurge la acțiuni împotriva voinței corporației, cum ar fi naționalizare, expropriere, confiscare. Dezinvestirea forțată este expresia materializată cea mai severă a riscului politic la care se expune corporația atunci când investește în străinătate. Pe de altă parte, dezinvestirea voluntară vizează lichidarea deliberată sau înstrăinarea activelor deținute de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
relației de proprietate dintre corporație și filială, ca urmare a intervenției statului-gazdă, care recurge la acțiuni împotriva voinței corporației, cum ar fi naționalizare, expropriere, confiscare. Dezinvestirea forțată este expresia materializată cea mai severă a riscului politic la care se expune corporația atunci când investește în străinătate. Pe de altă parte, dezinvestirea voluntară vizează lichidarea deliberată sau înstrăinarea activelor deținute de corporație într-o filială din străinătate. Corporația poate decide, din considerente strategice pe care le vom aprofunda în continuare, fie să închidă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cum ar fi naționalizare, expropriere, confiscare. Dezinvestirea forțată este expresia materializată cea mai severă a riscului politic la care se expune corporația atunci când investește în străinătate. Pe de altă parte, dezinvestirea voluntară vizează lichidarea deliberată sau înstrăinarea activelor deținute de corporație într-o filială din străinătate. Corporația poate decide, din considerente strategice pe care le vom aprofunda în continuare, fie să închidă o filială, fie să o vândă unei alte companii interesate. Ambele cazuri le vom desemna cu denumirea de dezinvestire
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Dezinvestirea forțată este expresia materializată cea mai severă a riscului politic la care se expune corporația atunci când investește în străinătate. Pe de altă parte, dezinvestirea voluntară vizează lichidarea deliberată sau înstrăinarea activelor deținute de corporație într-o filială din străinătate. Corporația poate decide, din considerente strategice pe care le vom aprofunda în continuare, fie să închidă o filială, fie să o vândă unei alte companii interesate. Ambele cazuri le vom desemna cu denumirea de dezinvestire. Dacă nu există mențiuni în text
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
vom desemna cu denumirea de dezinvestire. Dacă nu există mențiuni în text, prin dezinvestire vom înțelege cu precădere dezinvestirea voluntară, întrucât aceasta este rezultatul preponderent al unui proces de evoluție și decizional intern, iar nu al intervenției brutale din exteriorul corporației. Există două prejudecăți larg răspândite cu privire la procesul de dezinvestire, prejudecăți pe care trebuie să le demontăm de la bun început: - Dezinvestirea este un eveniment foarte rar și foarte grav. Nu este adevărat. Dezinvestirea este o etapă firească a procesului investițional, iar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dezinvestirii pe care le vom prezenta în continuare nu consideră instabilitatea mediului local decât ca pe o cauză secundară sau - modelul Benito - ca pe una cu implicații mixte. Literatura de specialitate identifică trei mari grupe de motivații care justifică decizia corporației transnaționale de a dezinvesti. Prima motivație ține de organizarea industrială 9. Din perspectiva teoriei organizării industriale, principala cauză a dezinvestirii o constituie profiturile mici sau pur și simplu lipsa de profitabilitate a filialei analizate. La rândul ei, această neprofitabilitate este
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]