4,034 matches
-
rolul lui Rică fiind atribuit deșiratului Corduneanu iar cel al Ziței, nebunaticii Lia Cocârță. Cum am spus, Veta era interpretată în notă dramatică de Silvia Verdeș. În chip original, regizorul gândise câteva efecte, producând un preambul care rezuma acțiunea. În fața cortinei, fiecare interpret ieșea ca să rostească o singură replică, cea mai faimoasă a rolului său. Primul apărea în fața pânzei, prin tăietura de la mijloc, Rică Venturiano care, înclinându-se în fața publicului, saluta cu un gest larg cu jobenul, sclipind din pince-nez. Anunța
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Rică Venturiano care, înclinându-se în fața publicului, saluta cu un gest larg cu jobenul, sclipind din pince-nez. Anunța: „O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale. Ce de peripețiuni !...” Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și, în final, Spiridon, care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și, în final, Spiridon, care scotea capul prin deschizătura cortinei ca să rotească o pereche de ochi albi și să exclame: „Auliu !...” Vivacitatea mișcării și a replicilor transpuneau publicul în atmosfera spectacolului. Interpreții s-au confruntat cu autorii Naționalului ieșean care veniseră cu același spectacol în turneu la Fălticeni. Comparația a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vorba să se fixeze hinterlandurile în direcțiile occident, orient unul dintre colaboratorii mei, glumeț, sugeră că zona orientală ar trebui să se întindă pînă la Viena, inclusiv, pe baza liniei de separație marcată de ploșnițe... (încă nu se ajunsese la "Cortina de fier")... În cadrul activității mele de consul general, "Reformele Macedoniei" adăugau elemente noi la cele ale vechii administrații turcești. Aceasta era reprezentată, în ordine ierarhică, de un guvernator Vali pe nume Hassan Fehmi, tipul acelor înalți funcționari care nu au
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
timp și de ministrul francez, domnul G. Puaux (mai tîrziu Rezident general în Maroc și apoi ambasador), și de colegul său polonez, contele Szembeck, cu privire la utilitatea încercării de a face un pas dincolo de "Cordonul sanitar" (denumire folosită înaintea celei de "Cortină de Fier"). Cel dintîi reflex al meu a fost negativ și, cu aprobarea Suveranului și a Președintelui Iorga, am spus că o asemenea tentativă grabnică, fără vreun motiv valabil pentru opinia publică, românească și străină, era fără substanță. Cît privește
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
hiene și odată cu ei și investitorii. — Vrabia mălai visează! bomăne Pastenague și se uită după o negresă splendidă cu un trup de șerpoaică. Cotidianul, 13 octombrie 2001 Ca la teatru... Se făcea că Ungaria se înălța încet, ca la teatru. Cortina se dădea la o parte și noi, vecinii, români din Banat și din Ardeal, înțepeneam pe scaunele noastre de spectatori tolerați la marele spectacol al Extinderii Comunității Europene spre răsărit. Lumina venea, firește, de la apus, adică de pe scenă. O lumină
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de care nu s-a dezbărat nici acum, la bătrânețe. El chiar crede că istoria - fie și cea a literaturii - poate fi măsluită. A învățat asta în timpul totalitarismului. Atunci, aproape toată lumea găsea firesc să trișeze. De ambele părți ale faimoasei Cortine de Fier. Pentru a se câștiga Războiul Rece, orice mijloc era acceptabil. Și în primul rând minciuna - mama propagandei. Nicolae Manolescu a rămas marcat: nu e prima oară când minte cu nonșalanță, ca un copil teribil și iresponsabil. Cotidianul, 1-2
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de telespectatori. În curînd, eschimoșii vor dicta penalty-uri în finala Mondialelor, iar Blatter va cutreiera galaxiile după asteroizi locuiți care să poată da măcar tușierii. Tot e bine, că ăia sînt mici, verzi și au bipul cu ei. aprilie 2006 Cortina de fotbal Criza echipelor naționale din Estul Europei e clară. Fostele țări socialiste trag acum, în mileniul al treilea, ponoasele unui sistem care le-a tras înapoi vreme de 50 de ani. O sută de ochi studențești aflați în sesiune
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pleca în excursie. * Zâmbește și Emi. Lumina a biruit întunericul. * Nu trebuie să întârzie. 6) Scrie patru perechi de cuvinte cu același înțeles. Exemplu: elev - școlar Întâlnire cu Scufița Roșie E seară. Noaptea se apropie încet, trăgând ușor, peste pământ, cortina de întuneric, brodată cu stele strălucitoare. Își prinde la butonieră crizantema lunii și-mprăștie peste pământ vise din tolba lui Moș Ene. Ștefana se pregătește de culcare. E mulțumită. A terminat de citit povestea dată de doamna învățătoare, așa că ziua
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
unui portal prin care să foreze și să ajungă de la complexitatea extensiilor fizice la sensuri și temeiuri metafizice. Odată atinse, aceste fundamente sunt aduse în lumina vederii generale, sunt expuse, așezate în deschisul clarității ce evidențiază, sunt dăruite privirii generale, cortina ce le învăluia fiind retrasă. Din ascunse ele devin fățișe adică sunt evidențiate prin postularea în prim-plan, prin aducerea expozitivă în față. Grație acestui demers interpretativ, adesea temeiuri, ce pulsează tainic în profunzimi nebănuite inițial, sunt dezvăluite și înfățișate
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
un ajutor material prin intermediul unei singure mâini de fapt eu dăruiesc ideatic cu ambele mâini și sunt gestual deschis întru compasiune spre nevăzător drept fratele meu întru orbire, aproapele din noaptea fără depărtări. Asemeni unei pulsiuni care a așteptat căderea cortinei în timp ce pe scenă evolua impetos gestul filantropic față de orb, asemeni unei prezențe afective din subconștient ce își aștepta clipa izbucnirii, sentimentul resemnării irumpe necruțător în sufletul meu. Cu un pas rămas pe tărămurile dramei nevăzătorului și cu celălalt coborât în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
acum nu se împacă cu orizonturile lumii, ci dorește anihilarea acestora. Cucerit de revolta neputințelor mele doresc, deși mă aflu în continuare în afara mundanului, sub spectrul extra-cotidian al îndrăgostirii devenită acum dramatică, ca odată cu amurgul iubirii mele să cadă implacabil cortina de neant peste acest mundan detestabil. Acum nu cer ca semenii să-mi înțeleagă delirul, să-mi fie consubstanțiali în actul îndurării de martir a sfredelirii sufletului de către sadismele erosului, ci vreau să îmi ancorez stingerea de un vid ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Tot are un farmec, tot este mister. Abundența și prozaismul strică operei poetice a lui Alecsandrescu. În Umbra lui Mircea la Cozia a fost atins totuși o singură dată echilibrul. Comentariul istoric, recitat somnambulic, hamletian, e în acord cu scena. Cortina se ridică peste medievalisme fantastice: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate, Către țărmul din potrivă se întind, se prelungesc, Ș-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. Dintr-o peșteră, din râpă, noaptea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
altuia îl spune, Dunărea se-nștiințează, Ș-ale ei spumate unde către mare îl pornesc. Apoi urmează un monolog somnoros, monoton ca un descântec, cavernos, pentru ca la sfârșit elementele strofelor dintâi să fie reluate ca într-o cădere înceată de cortină: Lumea e în așteptare... turnurile cele-nalte Ca fantome de mari secoli pe eroii lor jelesc; Și-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. În Anul 1840 meditația e total dialectică și cele mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
refuză. Rudy, cuceritor ieftin, se mută în aceeași casă, iar Tofana îi sare de gât aproape numaidecât. Rudy, care plictisit de viața lui ușuratică ar voi să se căsătorească cu Crina, fuge de ea. Tofana îl împușcă. În câteșitrele actele cortina cade bine pe câte o replică memorabilă. Psihologia e schematică, firește, cum se și cuvine în teatru. Sbilț e mefistofelul piesei și latura comică, un sarcastic parazit, filozof cinic și istoric al familiei. El înveselește pe spectatori prin aforismele lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o cronică, semnată de G. Munteanu. De asemenea, se inserează prezentări ale unor piese ale lui Shakespeare (Hamlet, Romeo și Julieta), Schiller (Hoții), Molière, Sofocle (Oedip rege) ș.a. Teatrul constituie subiectul a numeroase articole, precum Asupra dramaturgiei moderne (C. Săteanu), Cortina (Tudor Arghezi), Caragiale (A. Steuerman-Rodion), G. Ibrăileanu („Martira”), Jocul d-rei Marioara Voiculescu (Gala Galaction), Iașul și Caragiale (C. Alexandrescu), Arabescuri pe fruntea lui „Ali-Baba” (N. Davidescu), Două debuturi: Liciu și Penel (N. A. Bogdan). Sunt prezenți cu versuri G. Topîrceanu (Sonet
TEATRUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290111_a_291440]
-
în palmele Zoii) Care onorabil? Trahanache: (același joc) Ei, ai puțină răbdare... Cațavencu, de... Tipătescu: Cu ce alta? Trahanache: (bătând cu putere în palmele Joichiții) Cu altă plastrografie... Ce plastograf! Pristanda: (care a venit cu paharul cu apă) Curat plastograf! (Cortina) ACTUL II (Același salon) SCENA I Trahanache, Farfuridi și Brânzovenescu stau împrejurul unei mese rotunde, studiind listele electorale; fiecare are câte un creion colorat în mână Brânzovenescu: Șaizeci și nouă cu roșu, buni,... unsprece cu albastru... ai lor... Farfuridi: Doisprezece
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
parte; Ghiță în fund; Tipătescu obosit pe scaun, ca și cum n-ar lua parte la ce se petrece. Cetățeanul turmentat în mijloc.) Cetățeanul: (târât de curent) Da! Vom lupta contra... (sughițând și schimbând tonul)... adică nu... Eu nu lupt contra guvernului... (Cortina) ACTUL III (Teatrul înfățișează sala cea mare a pretoriului primăriei, un fel de exagon din care se văd trei laturi. Trei uși în fund; cea din mijloc dă în coridorul de intrare; pe cea din dreapta se citește: "Ofițer țivil"; pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
petrece în adunare. Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu au apucat de gât pe Cațavencu și-l târăsc afară. Grupul Ionescu și Popescu sunt grămadă peste cei din fund. Toate cuvintele și mișcările acestea din urmă se fac deodată și într-o clipă. Cortina se lasă asupra primei mișcări a scandalului.) (Cortina) ACTUL IV ( Grădina lui Trahanache, în fund grilaj cu poartă de intrare în mijloc; se vede în fund perspectiva orășelului pe un fundal de dealuri. La dreapta în grădină, pe planul întâi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de gât pe Cațavencu și-l târăsc afară. Grupul Ionescu și Popescu sunt grămadă peste cei din fund. Toate cuvintele și mișcările acestea din urmă se fac deodată și într-o clipă. Cortina se lasă asupra primei mișcări a scandalului.) (Cortina) ACTUL IV ( Grădina lui Trahanache, în fund grilaj cu poartă de intrare în mijloc; se vede în fund perspectiva orășelului pe un fundal de dealuri. La dreapta în grădină, pe planul întâi și al doilea, intrarea, cu trei trepte de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
atacă marșul cu mult brio. Urale tunătoare. Grupurile se mișcă. Toată lumea se sărută, gravitând în jurul lui Cațavencu și lui Dandanache, care se strâng în brațe, în mijloc. Dandanache face gestul cu clopoțeii. Zoe și Tipătescu contemplă de la o parte mișcarea. Cortina cade repede asupra tabloului.) (Cortina cade repede asupra tabloului) Prezentarea conținutului Opera este o comedie în 4 acte și evocă viața publică si de familie de la sfârșitul secolului trecut. Tema este demascarea parvenirii umane și a imoralității publice și private
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Urale tunătoare. Grupurile se mișcă. Toată lumea se sărută, gravitând în jurul lui Cațavencu și lui Dandanache, care se strâng în brațe, în mijloc. Dandanache face gestul cu clopoțeii. Zoe și Tipătescu contemplă de la o parte mișcarea. Cortina cade repede asupra tabloului.) (Cortina cade repede asupra tabloului) Prezentarea conținutului Opera este o comedie în 4 acte și evocă viața publică si de familie de la sfârșitul secolului trecut. Tema este demascarea parvenirii umane și a imoralității publice și private, înscriindu-se între comediile de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acestei organizații? Păi, Întâlnirile noastre erau simple, Între elevi..., că În 1946 eram În clasa a V-a... Eram 16 elevi. Deja eram după octombrie 1946, după discursul lui Churchill de la Fulton, când este lansată pentru prima dată noțiunea de „cortina de fier”... Noi știam că mâine sau poimâine sau oricând pot izbucni conflicte Între comunism și lumea liberă, și noi voiam să fim oamenii lumii libere, s-ajutăm lumea liberă... Eram conștienți că nu putem sta indiferenți În acest război
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
urmând să fie luată de persoanele competente, respectiv de ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Gh. Chițu, care însă lipsea din București. În seara spectacolului faptele s-au petrecut aproximativ așa cum le descrie Bacalbașa, inclusiv scena finală a prezentării canțonetei în fața cortinei lăsate, așa cum va menționa în Camera Deputaților și un „martor ocular“, deputatul Lascăr Costin („Domnilor, am fost martor ocular faptului petrecut aseară...“): „...Molièrul nostru românesc, Millo, a jucat canțoneta sa pe întuneric, cu cortina căzută îndărătul său, între două capete
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scena finală a prezentării canțonetei în fața cortinei lăsate, așa cum va menționa în Camera Deputaților și un „martor ocular“, deputatul Lascăr Costin („Domnilor, am fost martor ocular faptului petrecut aseară...“): „...Molièrul nostru românesc, Millo, a jucat canțoneta sa pe întuneric, cu cortina căzută îndărătul său, între două capete de lumânări de seu și blestemând în fundul conștiinței sale ora în care s-a decis să se facă artist român“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea ordinară. Ședința de la 12 ianuarie 1877“, MOF., nr. 11, 16/28
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]