KorAP: Find »[drukola/base=cost & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...107 108 109 ...7187 >

179,659 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

Din cele cîteva tipuri de monopol, preocuparea cea mai mare a economiei publice se îndreaptă spre monopolurile naturale bazate pe așa-numita "economie de scară". Exemple de asemenea industrii sunt serviciile publice care gestionează, de pildă, gazul, apa, electricitatea ș.a. Costurile descrescătoare apar din cauza indivizibilităților din rețelele de distribuție. De ce limitează costurile descrescătoare posibilitățile pieței? Pentru că, de vreme ce costurile marginale sunt mai mici decît cele medii, un preț stabilit egal cu costurile marginale va face firma să sufere o pierdere. Atunci este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
economiei publice se îndreaptă spre monopolurile naturale bazate pe așa-numita "economie de scară". Exemple de asemenea industrii sunt serviciile publice care gestionează, de pildă, gazul, apa, electricitatea ș.a. Costurile descrescătoare apar din cauza indivizibilităților din rețelele de distribuție. De ce limitează costurile descrescătoare posibilitățile pieței? Pentru că, de vreme ce costurile marginale sunt mai mici decît cele medii, un preț stabilit egal cu costurile marginale va face firma să sufere o pierdere. Atunci este necesară intervenția guvernului pe piață prin cîteva posibile soluții, inclusiv subvențiile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
naturale bazate pe așa-numita "economie de scară". Exemple de asemenea industrii sunt serviciile publice care gestionează, de pildă, gazul, apa, electricitatea ș.a. Costurile descrescătoare apar din cauza indivizibilităților din rețelele de distribuție. De ce limitează costurile descrescătoare posibilitățile pieței? Pentru că, de vreme ce costurile marginale sunt mai mici decît cele medii, un preț stabilit egal cu costurile marginale va face firma să sufere o pierdere. Atunci este necesară intervenția guvernului pe piață prin cîteva posibile soluții, inclusiv subvențiile și naționalizarea. Pentru țările aflate în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
serviciile publice care gestionează, de pildă, gazul, apa, electricitatea ș.a. Costurile descrescătoare apar din cauza indivizibilităților din rețelele de distribuție. De ce limitează costurile descrescătoare posibilitățile pieței? Pentru că, de vreme ce costurile marginale sunt mai mici decît cele medii, un preț stabilit egal cu costurile marginale va face firma să sufere o pierdere. Atunci este necesară intervenția guvernului pe piață prin cîteva posibile soluții, inclusiv subvențiile și naționalizarea. Pentru țările aflate în tranziție, problema tipică o constituie mediul economic necompetitiv, datorită în principal supraviețuirii compartimentelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de către sectorul public; ce servicii vor fi finanțate din fonduri publice, dar produse în sectorul privat; ce servicii publice vor fi furnizate pe o bază în întregime privată. Numai în cazul bunurilor publice pure poate exista cerința subvenționării integrale a costurilor de producție, din cauza imposibilității producătorilor privați de a-și recupera costurile prin preț. Multe servicii publice pot fi furnizate de sectorul privat. Contracting out-ul, folosit în mod curent în țările occidentale, arată că piața poate fi mai eficientă decît

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
dar produse în sectorul privat; ce servicii publice vor fi furnizate pe o bază în întregime privată. Numai în cazul bunurilor publice pure poate exista cerința subvenționării integrale a costurilor de producție, din cauza imposibilității producătorilor privați de a-și recupera costurile prin preț. Multe servicii publice pot fi furnizate de sectorul privat. Contracting out-ul, folosit în mod curent în țările occidentale, arată că piața poate fi mai eficientă decît o structură guvernamentală, mai ales la nivelul local. Trebuie să recunoaștem

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Toate Impactul consumului asupra ofertei Nici unul Epuizează oferta Epuizează oferta Epuizează oferta Cine plătește pe baza disponibilității? Doar plătitorul de taxe Consumatorul plătește preț ajustat conform taxării sau sponsorizării Consumatorul plătește preț sponsorizat de plătitorii de taxe Consumatorul plătește toate costurile Legătura dintre plată și utilizare Nici una Apropiată Apropiată Deplină Cine decide producția? Doar guvernul Piața modificată Piața modificată Numai piața Sursa: S.J. Bailey, Public Sector Economics, Mac Millan, 1995. J. Bernard prezintă pentru bunurile mixte următoarele caracteristici: caracterul de excludere

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Aparatul funcționăresc este văzut ca o castă, preocupată per-manent să-și maximizeze privilegiile, deciziile publice fiind luate, în primul rînd, în favoarea sa. Birocrația produce, în general, prea multe output-uri și poate fi, din punct de vedere tehnic, ineficientă prin costurile prea mari pe unita-te de produs. Dar, deseori, este imposibil de măsurat performanța birocrației. Alcătuirea programelor și stabilirea obiectivelor este un proces foarte complicat. Serviciile birocratice se desfășoară într-un mediu necompetitiv și de informații incomplete, fără nici un fel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
mod normal, nu concordă cu cadrul economiilor de piață pot fi necesare și oportune. De aceea, spectrul de activități guvernamentale și adiționale, măsuri provizorii etc. se extind, dar și diferă de la o țară la alta, în funcție de cultura specifică. Există un cost al reformelor. Guvernul trebuie să garanteze un anumit standard de viață al cetățenilor, pentru că o scădere masivă a acestuia poate limita succesul unui proces de reformă sau îl poate compromite pentru mult timp. Cetățenii pot accepta o anumită scădere, există

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
la reforma serviciilor publice, inițiatită în anii '80 de guvernul Thatcher în Marea Britanie și Reagan în S.U.A., parte din contrarevoluția liberală declanșată atunci, întreprinderile publice funcționau ca veritabile monopoluri. Ulterior, au început să se vadă mai clar insuficiențele acestora și costurile hipertrofiate antrenate. Tot mai dezechilibrat, bugetul Statului a început să se retragă din economie, reorien-tîndu-se spre activități cu caracter preponderent social, iar întreprinderile au început să fie lăsate în seama pieței. Întreprinderile industriale publice au început să fie separate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
întreprinderile publice au intrat într-o nouă epocă, marcată de viziunea neoliberală, dominantă în parte și astăzi, inclusiv în ma-joritatea țărilor foste comuniste, unde procesul dezetatizării și dere-glementării este însă mult mai lent, datorită inerției, remanenței mentalităților specifice. 2.2. Costuri sociale și costuri private Logica comercială are avantajul de a constrînge actorii să-și dezvăluie preferințele, adică disponibilitatea lor de a plăti. Dar se știe că ea comportă și neajunsuri, mai ales datorită efectelor externe. Producția și consumul de bunuri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
intrat într-o nouă epocă, marcată de viziunea neoliberală, dominantă în parte și astăzi, inclusiv în ma-joritatea țărilor foste comuniste, unde procesul dezetatizării și dere-glementării este însă mult mai lent, datorită inerției, remanenței mentalităților specifice. 2.2. Costuri sociale și costuri private Logica comercială are avantajul de a constrînge actorii să-și dezvăluie preferințele, adică disponibilitatea lor de a plăti. Dar se știe că ea comportă și neajunsuri, mai ales datorită efectelor externe. Producția și consumul de bunuri și servicii, publice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
plăti. Dar se știe că ea comportă și neajunsuri, mai ales datorită efectelor externe. Producția și consumul de bunuri și servicii, publice și private, se traduce în realitate prin efecte externe negative, neluate în seamă de piață, ceea ce corespunde unui cost pentru comunitate. Se pune deci întrebarea: cum ar putea mecanismele comerciale să acompanieze o internalizare a acestor costuri externe? Dar înainte de a răspunde acestei întrebări, să vedem ce se înțelege prin cost social. Apoi vom vedea care forme de internalizare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
bunuri și servicii, publice și private, se traduce în realitate prin efecte externe negative, neluate în seamă de piață, ceea ce corespunde unui cost pentru comunitate. Se pune deci întrebarea: cum ar putea mecanismele comerciale să acompanieze o internalizare a acestor costuri externe? Dar înainte de a răspunde acestei întrebări, să vedem ce se înțelege prin cost social. Apoi vom vedea care forme de internalizare sunt mai eficiente. După aceea, ne vom interesa puțin și de economia mediului înconjurător. 2.2.1. Noțiunea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
neluate în seamă de piață, ceea ce corespunde unui cost pentru comunitate. Se pune deci întrebarea: cum ar putea mecanismele comerciale să acompanieze o internalizare a acestor costuri externe? Dar înainte de a răspunde acestei întrebări, să vedem ce se înțelege prin cost social. Apoi vom vedea care forme de internalizare sunt mai eficiente. După aceea, ne vom interesa puțin și de economia mediului înconjurător. 2.2.1. Noțiunea de cost social Atunci cînd una sau mai multe întreprinderi furnizează un bun sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Dar înainte de a răspunde acestei întrebări, să vedem ce se înțelege prin cost social. Apoi vom vedea care forme de internalizare sunt mai eficiente. După aceea, ne vom interesa puțin și de economia mediului înconjurător. 2.2.1. Noțiunea de cost social Atunci cînd una sau mai multe întreprinderi furnizează un bun sau un serviciu pe o piață, ele suportă integral cîte un cost de producție, ce poate fi numit cost privat. Acest cost crește odată cu producția, dacă randamentele sunt descrescătoare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
eficiente. După aceea, ne vom interesa puțin și de economia mediului înconjurător. 2.2.1. Noțiunea de cost social Atunci cînd una sau mai multe întreprinderi furnizează un bun sau un serviciu pe o piață, ele suportă integral cîte un cost de producție, ce poate fi numit cost privat. Acest cost crește odată cu producția, dacă randamentele sunt descrescătoare. Cum firmele, însă, nu vînd în pierdere, acest cost privat este compensat prin prețul de vînzare, care va include și un profit, ca

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
și de economia mediului înconjurător. 2.2.1. Noțiunea de cost social Atunci cînd una sau mai multe întreprinderi furnizează un bun sau un serviciu pe o piață, ele suportă integral cîte un cost de producție, ce poate fi numit cost privat. Acest cost crește odată cu producția, dacă randamentele sunt descrescătoare. Cum firmele, însă, nu vînd în pierdere, acest cost privat este compensat prin prețul de vînzare, care va include și un profit, ca diferență între prețul de vînzare și costul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
mediului înconjurător. 2.2.1. Noțiunea de cost social Atunci cînd una sau mai multe întreprinderi furnizează un bun sau un serviciu pe o piață, ele suportă integral cîte un cost de producție, ce poate fi numit cost privat. Acest cost crește odată cu producția, dacă randamentele sunt descrescătoare. Cum firmele, însă, nu vînd în pierdere, acest cost privat este compensat prin prețul de vînzare, care va include și un profit, ca diferență între prețul de vînzare și costul privat. Dar ce

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
furnizează un bun sau un serviciu pe o piață, ele suportă integral cîte un cost de producție, ce poate fi numit cost privat. Acest cost crește odată cu producția, dacă randamentele sunt descrescătoare. Cum firmele, însă, nu vînd în pierdere, acest cost privat este compensat prin prețul de vînzare, care va include și un profit, ca diferență între prețul de vînzare și costul privat. Dar ce se întîmplă dacă se manifestă efecte externe? O poluare a atmosferei, zgomote sau alte tipuri de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cost privat. Acest cost crește odată cu producția, dacă randamentele sunt descrescătoare. Cum firmele, însă, nu vînd în pierdere, acest cost privat este compensat prin prețul de vînzare, care va include și un profit, ca diferență între prețul de vînzare și costul privat. Dar ce se întîmplă dacă se manifestă efecte externe? O poluare a atmosferei, zgomote sau alte tipuri de noxe vor antrena pentru comunitate o dezutilitate. Dacă se presupune, pentru a simplifica lucrurile, că aceste noxe constituie un element adițional

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
poluare a atmosferei, zgomote sau alte tipuri de noxe vor antrena pentru comunitate o dezutilitate. Dacă se presupune, pentru a simplifica lucrurile, că aceste noxe constituie un element adițional fix ce se adaugă fiecărei unități de produs, se obține un cost total, cuprinzînd o parte de cost privat (intern) și o altă parte de cost extern. Denumim deci cost social suma costurilor interne și externe. Și, în această optică, vom spune că un efect extern există atunci cînd apare o diferență

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
tipuri de noxe vor antrena pentru comunitate o dezutilitate. Dacă se presupune, pentru a simplifica lucrurile, că aceste noxe constituie un element adițional fix ce se adaugă fiecărei unități de produs, se obține un cost total, cuprinzînd o parte de cost privat (intern) și o altă parte de cost extern. Denumim deci cost social suma costurilor interne și externe. Și, în această optică, vom spune că un efect extern există atunci cînd apare o diferență între costul social și costul privat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
dezutilitate. Dacă se presupune, pentru a simplifica lucrurile, că aceste noxe constituie un element adițional fix ce se adaugă fiecărei unități de produs, se obține un cost total, cuprinzînd o parte de cost privat (intern) și o altă parte de cost extern. Denumim deci cost social suma costurilor interne și externe. Și, în această optică, vom spune că un efect extern există atunci cînd apare o diferență între costul social și costul privat. Costul extern se prezintă deci ca un element

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
lucrurile, că aceste noxe constituie un element adițional fix ce se adaugă fiecărei unități de produs, se obține un cost total, cuprinzînd o parte de cost privat (intern) și o altă parte de cost extern. Denumim deci cost social suma costurilor interne și externe. Și, în această optică, vom spune că un efect extern există atunci cînd apare o diferență între costul social și costul privat. Costul extern se prezintă deci ca un element neluat în seamă de piață și suportat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]