3,263 matches
-
a (se) rugini, a (se) trece 28 (primare); a (se) accelera, a (se) aclimatiza, a (se) aglutina, a (se) albi, a (se) anchiloza, a (se) arde, a (se) cangrena, a (se) coace, a (se) cocli, a (se) condensa, a (se) crăpa, a (se) cristaliza, a (se) diftonga, a (se) diminua, a (se) fierbe, a (se) îngălbeni, a (se) împietri, a (se) înverzi, a (se) necroza, a (se) ologi, a (se) oxida, a (se) păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clase de verbe prezintă realizare argumentală uniformă, iar altele manifestă variație de realizare argumentală, subliniind că studiile tipologice au arătat că verbele care denotă evenimente în care un Agent animat acționează asupra unui Pacient și îi schimbă starea (crush 'a crăpa', destroy 'a distruge', kill 'a omorî') sunt tranzitive în majoritatea limbilor (Agentul este subiect, iar Pacientul este obiect direct). Levin și Rappaport Hovav (2005: 11) reiau ideea că verbele care au utilizare tranzitivă cauzativă denotă un eveniment cu cauză externă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergative (38 de unități) care pot avea atât formă reflexivă, cât și formă nonreflexivă, între care se pare că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apă Vaporii de apă condensează din cauza temperaturii scăzute Gheața se condensează în particule minuscule din cauza temperaturii scăzute La Hidromecanica a continuat protestul determinat de salariile mici Petrecerea s-a continuat până târziu în noapte pentru că participanții erau foarte entuziaști Buzele crapă ușor la frig Stratul de vopsea se crapă de la soare Acidul uric cristalizează din cauza temperaturilor scăzute Produsul s-a cristalizat din cauza expunerii accidentale la frig Vocala "o" (se) diftonghează sub influența vocalei "ă" Rezultatele diminuează din cauza lipsei de motivație Numărul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Gheața se condensează în particule minuscule din cauza temperaturii scăzute La Hidromecanica a continuat protestul determinat de salariile mici Petrecerea s-a continuat până târziu în noapte pentru că participanții erau foarte entuziaști Buzele crapă ușor la frig Stratul de vopsea se crapă de la soare Acidul uric cristalizează din cauza temperaturilor scăzute Produsul s-a cristalizat din cauza expunerii accidentale la frig Vocala "o" (se) diftonghează sub influența vocalei "ă" Rezultatele diminuează din cauza lipsei de motivație Numărul accidentelor grave s-a diminuat ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de energie și "ascunderea" subiectului (a), iar cea reflexivă, interacțiunea dintre două surse de energie, între care și subiectul (b): (a) O groapă de gunoi arde de cinci luni (nu se știe din ce cauză) Surplusul de umiditate condensează Îmi crapă foarte tare mâinile și călcâiele (nu știu de ce) Acest tip uman cristalizează rar140 Galeria lui "U" fierbe mocnit Coregrafic, gestul împietrește Hârtia îngălbenește cu timpul Toată natura înverzește Îi pălește frumusețea (b) Mâncarea se arde în cuptor (focul e prea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
U" fierbe mocnit Coregrafic, gestul împietrește Hârtia îngălbenește cu timpul Toată natura înverzește Îi pălește frumusețea (b) Mâncarea se arde în cuptor (focul e prea tare) Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se condensează Paharul se crapă în contact cu lichidul fierbinte Ideile se cristalizau în jurul strategiei din septembrie Factura la gaze se fierbe la foc mic141 Aluatul de tarte nu trebuie frământat prea mult pentru că se împietrește la copt Dinții se îngălbenesc de la cafea Usturoiul se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nevicare 'a ninge', peggiorare 'a se agrava', piovere 'a ploua', ringiovanire 'a întineri', rinverdire 'a reînverzi', sbiadire 'a se însera', sbocciare 'a îmboboci', scolorire 'a se decolora', scoppiare 'a izbucni', scurire 'a se înnegura', sprofondare 'a se scufunda', spuntare 'a crăpa', tramontare 'a apune'; (b) verbe legate de mișcare: accorrere 'a alerga', andare 'a merge, a circula', arretrare 'a se înapoia', arrivare 'a sosi', cadere 'a cădea', correre 'a fugi', entrare 'a intra', evadere 'a scăpa', fuggire 'a fugi', giungere 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
coclit, -ă nom. coclirea, coclitul A (SE) CONDENSA Vaporii de apă se condensează, formând ceața Apa din aer condensează la contactul cu suprafețe reci tranz.: Ion condensează multe informații într-un paragraf part. condensat, -ă nom. condensarea, condensatul A (SE) CRĂPA Piatra se crapă Piatra crapă în patru tranz.: Ion crapă piatra în patru part. crăpat, -ă nom. crăparea, crăpatul A (SE) CRISTALIZA Numai mierea de calitate cristalizează Mierea se cristalizează în 10−12 zile tranz.: Iodul cristalizează sarea part. cristalizat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
coclirea, coclitul A (SE) CONDENSA Vaporii de apă se condensează, formând ceața Apa din aer condensează la contactul cu suprafețe reci tranz.: Ion condensează multe informații într-un paragraf part. condensat, -ă nom. condensarea, condensatul A (SE) CRĂPA Piatra se crapă Piatra crapă în patru tranz.: Ion crapă piatra în patru part. crăpat, -ă nom. crăparea, crăpatul A (SE) CRISTALIZA Numai mierea de calitate cristalizează Mierea se cristalizează în 10−12 zile tranz.: Iodul cristalizează sarea part. cristalizat, -ă nom. cristalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A (SE) CONDENSA Vaporii de apă se condensează, formând ceața Apa din aer condensează la contactul cu suprafețe reci tranz.: Ion condensează multe informații într-un paragraf part. condensat, -ă nom. condensarea, condensatul A (SE) CRĂPA Piatra se crapă Piatra crapă în patru tranz.: Ion crapă piatra în patru part. crăpat, -ă nom. crăparea, crăpatul A (SE) CRISTALIZA Numai mierea de calitate cristalizează Mierea se cristalizează în 10−12 zile tranz.: Iodul cristalizează sarea part. cristalizat, -ă nom. cristalizarea, cristalizatul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apă se condensează, formând ceața Apa din aer condensează la contactul cu suprafețe reci tranz.: Ion condensează multe informații într-un paragraf part. condensat, -ă nom. condensarea, condensatul A (SE) CRĂPA Piatra se crapă Piatra crapă în patru tranz.: Ion crapă piatra în patru part. crăpat, -ă nom. crăparea, crăpatul A (SE) CRISTALIZA Numai mierea de calitate cristalizează Mierea se cristalizează în 10−12 zile tranz.: Iodul cristalizează sarea part. cristalizat, -ă nom. cristalizarea, cristalizatul A (SE) DIFTONGA Vocala o se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Vezi și Soare (2010: 79−80), care arată că, în română, prezența subiectului Pacient determină apariția în forma verbului a unui se ergativ, care și-a pierdut legăturile (semantice și sintactice) cu reflexivul (Fereastra s-a închis, Oglinda s-a crăpat). 130 M. Everaert, "The Encoding of the Lexical Semantic Structure of Verbs: The Case of Auxiliary Selection in Idioms", în: E. W. Weigand, R. Hundsnurscher (eds.), Lexical Structures and Language Use, Proceeding of the International Conference on Lexicology and Lexical
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
optim funcțional, deductibil estetic ori estetica funcționalul, toute-égale, rulajul garniturilor în Gara de Nord tinerii specializați în adaptabilitate, mîngîie-i mîinile, în zece minute te părăsesc, îți stîrneam amintirea! gol între stîlpi cu bolta peroanelor pădure, expresia figurată pe legea minimei rezistențe, așa crapă înțelesul în discurs, București de fete, vrem locurile noastre, în mituri scazi din înălțimea lor, Gara de Nord mitul centru, mitul codrul de stîlpi stivuit copaci Baudelaire, priviri familiare, mai ușor de lucrat cu obiectele, pleacă odată cu trenul "Prietenie" București Chișinău, vagoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
întîmplările pe brazi destul de mari ca să țină poienile, rîcîie-mă de încheietura mîinii, cît e ceasul? unu douăzeci! eu nu-ți pot repeta, prietena da, "CFR Augustin Vințu de Jos SC "Kronospor" Sebeș lemn foc esență tare", negura cer de depresiune crapă de lumină la marginile de culmi, șoimul aterizînd liniștit cît să deschidă și aripile, iarbă uscată brumată, pe burta munților varul zăpezii, Joseni șesul maxim, Suseni, Ciumani, șoimul ales cu ghearele pe jumătatea schelei de profiluri metalice, șoim de zbor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
paralelă unitatea de tancuri pe garnitura mai lentă, TAB-uri, mașinile de teren "Aro", toate boturile în sensul de mers, culori de camuflaj, ambulanța, vagoanele-platformă, locomotiva faruri scurse în depășire, Bărăgan dîrele electrice, cerul spart în stele pînă l-a crăpat răsăritul, holocaustul făcut istorie cu entitățile naturale popor. Ora 5,46, în personalul Buzău București Basarab, după Ploiești Sud, scutit de serviciul la continuitate, Poienarii Burchii număr de București la barieră, stația Crivina către Periș locul fixat de Goe ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
față abordează critic memoria națională românească, urmărind, cu instrumente deconstrucționiste, să înțeleagă geneza culturală și prefacerile succesive ale memoriei istorice românești în decursul timpului prin demontarea logicii în baza căreia aceasta a fost construită. Acest tip de abordare speră să crape o deschidere înăuntrul principiilor constitutive din spatele construirii socio-culturale a memoriei naționale, aruncând astfel lumină asupra mecanismelor și proceselor aflate la lucru în facerea și prefacerea conștiinței istorice românești. Ca atare, având în vedere gradul destul de ridicat de ezoterism conceptual precum și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
monumentalistă" selectiv sacralizată la "istoria critică", o istorie nu atât "judecătoare și acuzatoare" precum își dorește Nietzsche (1998, p. 176), cât mai curând reflexivă și meditativă. Manuale de istorie precum cele coordonate de S. Mitu (1999) și N. Dumitrescu (1999), crăpând și mai larg breșa deschisă de L. Boia (1997), au scos trecutul istoric românesc de sub aureola sacrosanctă care a circumscris-o. Deposedarea istoriei naționale de haloul său sacru de către noua atitudine critico-relativizantă avansată de perspectiva postmodernistă îmbrățișată de L. Boia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
plăcere și bucurie cînd începea cîte o poveste cu lupi, cu stafii, cu gloanțe și bandiți din nopți fără lună, și cîte și mai cîte subiecte care îți tăiau respirația! Spusele și le întărea cu jurăminte de felul: "Să-mi crape ochii dacă nu, cînd și-a rotit odată privirea, au rămas toți înlemniți..." Își trăia poveștile și cînd își murmura spusele ca susurul unui izvor, cînd răstit, cu strigăte, cu onomatopee și cu multe alte mijloace, după cum era personajul sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acum... e gata. Dumitru și-a văzut de drumul sorții și a fost îngropat creștinește. La mormînt, Marița a aprins lumînări, a turnat rachiu în păhărele și, din paharul ei, a turnat un strop pe mormîntul proaspăt al răposatului. Na, crapă, că nu te-ai mai săturat. Teroristul din Ghireni strict autentic În satul Ghireni oamenii erau obsedați de teroriștii anilor '89. Vigilenți să nu le ocupe satul, ei s-au organizat într-o mulțime care stătea la crîșmă, punctul strategic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ca și eu să fac parte din popor și să devin aprig propagandist pentru noua ordine instaurată după război. Doream ca poporul să fie stăpîn pe toate și în cel mai dorit caz, să nu aibă nimeni nimic. Adică să crape toți de foame, nu numai noi. Calicii ăștia afurisiți nu ne călcau pragul casei și din exploatatori nu ne mai scoteau. Eu înțelegeam perfect că totul va aparține poporului și calicilor nu le va mai aparține nimic. Din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nenorocit, cu un firișor de apă cît două creioane, se arunca tot ce este mai spurcat pe pămîntul ăsta, atît de tolerant cu nesimțiții. Spun tolerant, pentru că, în mod firesc, dacă pămîntul ar fi după mintea mea, ar trebui să crape exact sub picioarele nesimțiților și... gogîlț, să-i înghită. Revin la pîrîul ăsta pîrlit, numit și el Ghireni. Cînd venea primăvara era mai vrednic și mai dodoloț și se apuca din nou să sape la o bulboană în care apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui după ajutor. Sătenii sar, caută, se bat cap în cap cu toții. Într-un tîrziu se găsește o scară mai lungă. Duhan, om voinic, nu se dădea mort cu una, cu două. Băuse din zeama aceea scîrboasă pe săturate. Îi crăpa stomacul de plin ce era. Sătenii se zbat, îl trag, îl scapă și, în sfîrșit, îl agață. Scos afară, aproape înecatul mirosea ca naiba. Oamenii își țineau respirația. Duhan își băga mereu degetele în gît, gîdilînd omușorul. Ce faci? întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și Natașa au fost conduși cu alai la casa bunicilor, duși pe ceea lume de mult, ca să se simtă bine, porumbeii. Dorel era mic și îndesat, numai mușchi și vînă, iar Natașa era coaptă ca un zemos ce dă să crape. Nimeni nu știe cum s-au petrecut lucrurile acolo, în căsoaiele acelea, dar lumea crede că a fost totul bine. Natașa înflorise și Dorel era tras la față, ca un om muncitor după o zi de coasă. Nu fi lacom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înflorise și Dorel era tras la față, ca un om muncitor după o zi de coasă. Nu fi lacom, dragul mamei, că viața este lungă. Lasă-l, muiere, în pace, acu' cît îl țin puterile. Părinții băiatului observau că Natașa crapă de sănătate și de chef de viață, pe cînd Dorel obosea văzînd cu ochii. Treabă multă la avere multă. Zorii te prindeau la o mulțime de îndatoriri și cînd răsărea Soarele erai deja sleit de puteri. Cînd Soarele era sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]