2,862 matches
-
1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și Nekrich, 1986, p. 295 cf. Wertsch, 2004, p. 76). Cu o întârziere de câteva decenii, rețeta naționalismului marxist avea să cucerească și gusturile istoriografice ale lui Ceaușescu. Spiritualitatea. Interbelicul românesc, în special prin aripa fanatismului naționalistic (O. Goga, N. Crainic, N. Ionescu etc.), a distilat esența românismului în spiritualitatea creștin-ortodoxă. Credinței răsăritene și Bisericii Ortodoxe le-au fost conferite un rol cardinal, de călăuză spirituală a destinului istoric românesc. Socialismul postbelic, instalat complet după 30 decembrie 1947, a continuat pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a fisurat monumentul trecutului național. Apariția doi ani mai târziu a manualului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
simbolic care este Nae Ionescu a luat ființă și Editura Roza Vânturilor, după numele volumului apărut în 1937 sub acest nume, editat de pupilul său, Mircea Eliade, din publicistica maestrului. De un traseu post-mortem similar s-a bucurat și Nichifor Crainic, celălalt mare ideolog al românismului ortodoxist. Închis 15 ani în închisorile comuniste, apoi grațiat și racolat în redacția revistei Glasul Patriei unde a scris articole de propagandă comunistă, Nichifor Crainic nu a mai fost însă reeditat pe întreaga durată a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
De un traseu post-mortem similar s-a bucurat și Nichifor Crainic, celălalt mare ideolog al românismului ortodoxist. Închis 15 ani în închisorile comuniste, apoi grațiat și racolat în redacția revistei Glasul Patriei unde a scris articole de propagandă comunistă, Nichifor Crainic nu a mai fost însă reeditat pe întreaga durată a regimului comunist cu operele sale doctrinare (de teologie politică). După '89, operele lui ideologice au revăzut lumina tiparului, publicându-se lucrări precum Memorii (1991), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românească, prezentă în două ipostaze: a) sub formula naționalistă a eshatologiei politice românești, în lumina căreia destinul final al românilor se găsește în "România pură" visată de I. Heliade Rădulescu (1861), iar mai târziu în "statul etnocratic" imaginat de N. Crainic (1997) [1937]; b) sub formula național-comunistă a eshatologiei politice românești, în perspectiva căreia destinul istoric românesc își are punctul terminus în finalizarea construirii societății comuniste în cadrul național românesc. După anul de cotitură 1998, mesianismul național și eshatologia politică românească cedează
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1971). Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin, Opere. Vol. II. (pp. 9-52). București: Editura pentru Literatură. Crainic, N. (1929). Sensul tradiției. Gândirea. Anul IX, 1-2, 1-11. Crainic, N. (1997). Programul statului etnocratic. În Ortodoxie și etnocrație (pp. 245-271). București: Editura Albatros. Delavrancea, Ștefănescu-B. (192-). Patria și patriotismul. Ediție publicată de Octav Minar. București: Editura Librăriei Soces & Co.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin, Opere. Vol. II. (pp. 9-52). București: Editura pentru Literatură. Crainic, N. (1929). Sensul tradiției. Gândirea. Anul IX, 1-2, 1-11. Crainic, N. (1997). Programul statului etnocratic. În Ortodoxie și etnocrație (pp. 245-271). București: Editura Albatros. Delavrancea, Ștefănescu-B. (192-). Patria și patriotismul. Ediție publicată de Octav Minar. București: Editura Librăriei Soces & Co. S.A. Eliade, M. (1937). De ce cred în biruința legionară. Buna
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
loc pe aleile din jurul mormântului și episcopul Comșa al Ardealului a oficiat parastasul. ASISTENȚA. În asistență am remarcat pe d-nii: Vasile Goldiș, ministrul cultelor, cu d-na, I. Lupaș. ministrul sănătății publice, general Moșoiu, fost ministru, A.C. Cuza, deputat, Nichifor Crainic, secretar general al ministerului cultelor, Ion Zelea Codreanu, deputat, Corneliu Moldovanu, Aristide Demetriad, Cezar Petrescu, M. Negru, O. Han, Șt. Dumitrescu, Alfred Moșoiu, C. Ardeleanu, Mircea Rădulescu, Zoltan Franyo, președintele soc. scriitorilor maghiari „Andrei Ady”, Iuliu Wajtick, vicepreședintele acestei societăți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poet în funcția de profesor ... suplinitor de geografie. Eminescu obține suplinirea, este confirmat prin decret ministerial, dar se îmbolnăvește ( își rupe piciorul) și solicită, la rândul său, să fie suplinit indicând numele unui student în anul III la litere, Simeon Crainic, dar directorul Școlii Comerciale îl alege pe Eduard Gruber, licențiat în litere. Nu știm cine va fi fost acest Simeon Crainic, dar prenumele este ardelenesc și pentru simpla stârnire a curiozității notăm că din lumea lui Ștefan Micle face parte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
piciorul) și solicită, la rândul său, să fie suplinit indicând numele unui student în anul III la litere, Simeon Crainic, dar directorul Școlii Comerciale îl alege pe Eduard Gruber, licențiat în litere. Nu știm cine va fi fost acest Simeon Crainic, dar prenumele este ardelenesc și pentru simpla stârnire a curiozității notăm că din lumea lui Ștefan Micle face parte și un Gheorghe Crainic, martor la căsătoria civilă a lui cu Veronica, la Cluj, în 7 august 1864. Poetul se orientase
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Comerciale îl alege pe Eduard Gruber, licențiat în litere. Nu știm cine va fi fost acest Simeon Crainic, dar prenumele este ardelenesc și pentru simpla stârnire a curiozității notăm că din lumea lui Ștefan Micle face parte și un Gheorghe Crainic, martor la căsătoria civilă a lui cu Veronica, la Cluj, în 7 august 1864. Poetul se orientase, probabil, către cineva cunoscut prin prieteni (în această perioadă el era foarte apropipiat de Veronica Micle) nu avea cum să știe că destinul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
gazet e locale, cum ar fi Tribuna Tutovei, Viitorul, Lumina, Steaua sau chiar cu... Academia Bârlădeană. Reluându‐și activitatea aproape din an în an, Brazdă Nouă a rezistat până în 1928, colaborând la ea personalități importante: Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, Radu D. Rosseti, Natalia Negru, Stelian C.Dumbravă, I.C. 31 Antonovici, I.V. Balmuș, C. Dornescu, G. Pallad y, Octav Motaș, G. Tașcă, Iancu Mihăilescu. „Rostul ziarului - se spune în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1941, apoi zilnic până la 11 aprilie 1942. Din august 1940 are subtitlul „Săptămânal de luptă și doctrină românească”, iar din ianuarie 1941 „Ziar de informație și luptă românească”. Directori: Al. Gregorian (noiembrie 1935 - octombrie 1938, ianuarie 1941 - aprilie 1942), Nichifor Crainic (octombrie 1938 - august 1940), Ion Gregorian (august 1940 - ianuarie 1941). Din redacție fac parte, de-a lungul timpului, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu (ultimii doi trec în 1937 la „Buna Vestire”), Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Dan Botta. Cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
oarbă, ci ca o forță în serviciu comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt reactualizate versuri de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc. Se publică, de asemenea, poezii semnate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt reactualizate versuri de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc. Se publică, de asemenea, poezii semnate de Octavian Goga, Aron Cotruș, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Virgil Carianopol, Dem. Bassarabeanu, Al. Cerna-Rădulescu, George Pallady, Valeriu Bora și scrieri în proză de Cezar Petrescu (Noapte de toamnă, în satele anului jubiliar, fragment din romanul 1907), Victor Ion Popa, Dragoș Protopopescu, Alexandru Călinescu. În sumar este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
o pagină de literatură, cronică și critică literară, în care sunt prezenți Vintilă Horia (Reabilitarea fantasticului, articol despre Mircea Eliade, Mateiu I. Caragiale, Răposatul Sadoveanu), Ovidiu Papadima (Creangă și mitul românesc, Poezia lui Lucian Blaga, În actualitatea literaturii noastre), Nichifor Crainic (Actualitatea gândirismului), Ștefan Baciu (Esențele romantismului german), Ion Șiugariu (Octavian Goga dramaturg și eseist, articol la moartea scriitorului), Vladimir Dogaru, Ovid Caledoniu, Septimiu Bucur, Horia Nițulescu, Axente Sever Popovici, Mihail Straje, Cuza Marinescu. Câteva numere din 1941 conțin articole de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
naționaliste sau partide de aceeași orientare. Printre „combatanți” revine cu insistență numele lui Ovidiu Papadima. Bolșevismului, marxismului, masoneriei, liberalismului burghez și spiritului democratic li se opune „naționalismul integral” de tip legionar, fascist, antisemit, elogiat în articole incendiare. În 1937 Nichifor Crainic semnează programul statului etnocratic, ce se dorește a fi o nouă constituție bazată pe „întâietate românească” sub raport politic, cultural, social, economic. Acestor orientări le corespund numeroasele articole ale lui Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Al. Gregorian, Horia Nițulescu, Dan Botta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
antisemit, elogiat în articole incendiare. În 1937 Nichifor Crainic semnează programul statului etnocratic, ce se dorește a fi o nouă constituție bazată pe „întâietate românească” sub raport politic, cultural, social, economic. Acestor orientări le corespund numeroasele articole ale lui Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Al. Gregorian, Horia Nițulescu, Dan Botta, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Toma Vlădescu, Ștefan Dragu, V. Beneș, Florian Becescu ș.a. S.-P. aderă la măsurile antisemite ale Guvernului Goga-Cuza, pe care însă îl atacă după demitere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
timp, se tipăresc Elogiul satului românesc, discurs de recepție la Academia Română rostit de Lucian Blaga, articolul Evreii noștri al lui N. Iorga și Despre evreii români și streini de Mihai Eminescu, poetul fiind elogiat de Vintilă Horia și de Nichifor Crainic pentru „naționalismul” și „rasismul” său și într-un număr festiv (25/1936). Sunt, de asemenea, apreciați în articole omagiale domnitorul Constantin Brâncoveanu, Vasile Conta, Ion Pillat, I. Al. Brătescu-Voinești, Gib I. Mihăescu, Nicolae Paulescu ș.a. Radu Donici traduce Poveste tristă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Rampa în provincie” ș.a. Se publică versuri semnate de Octavian Goga (Atât de veche, Răsună toaca, Moș Crăciun, Coboară toamna), Tudor Arghezi (Peisaj, Monotonie creștină), Lucian Blaga (În marea trecere), Ion Barbu (Panteism), G. Bacovia, Ion Minulescu, Ion Pillat, Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Adrian Maniu, Ștefan Petică (inedit, în numărul 2558/1926), Demostene Botez, B. Fundoianu, Elena Farago, Eugen Jebeleanu, Camil Baltazar, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Aron Cotruș, Tudor Mușatescu, Victor Eftimiu, F. Aderca, Mihail Săulescu, Constantin Argeșanu. Cele mai multe scrieri în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Vinea despre H. Heine. Mai colaborează cu însemnări și comentarii de critică și istorie literară Perpessicius (Romanul de război, Premiile literare, în care propune rotația criticilor în acordarea premiilor literare, Ioan Slavici și Premiul Național de proză), Mihail Dragomirescu, Nichifor Crainic (Arta lui Lucian Blaga), Cezar Petrescu (André Maurois), Dan Botta, Ion Marin Sadoveanu (Pentru romantism), N. Davidescu, Emil Isac, Dragoș Protopopescu, Lucian Boz, D. Trost, Mihail Săulescu, Alfred Moșoiu, Paul I. Prodan, Al. Bogdan, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu. În 1947
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
fenomenul literar al vremii. De asemenea, convorbirile cu Cezar Petrescu despre proiectele sale literare, despre romanul 1907, cu Tudor Arghezi, cu Mircea Eliade, despre romanele Întoarcerea din rai, Huliganii și Domnișoara Christina, cu Emil Cioran, Ion Minulescu, G. Bogdan-Duică, Nichifor Crainic, Tudor Vianu, Panait Istrati, Ion Agârbiceanu, Peter Neagoe, Hortensia Papadat-Bengescu, George Enescu și cu George Bernard Shaw, André Maurois, François Mauriac. În 1922 și 1923 se editează un supliment săptămânal, iar în 1924 și 1925 „Almanahul «Rampa»”. În sumar intră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
din desenul animat. În perioada regimului comunist coechipier al fotbaliștilor de la Scornicești, care au ajuns în divizia A de fotbal, venind direct din liga a treia, era un oarecare Ceaușilă Gheorghe. Numele acestuia parcă era predestinat nerostirii lui de către crainicii sportivi, Aceștia, când respectivul primea o pasă ori trimetea o minge în careul de 16 metri, îl numeau C. Gheorghe pentru a nu pronunța numele de familie, care putea fi considerat și un peiorativ la cel de Ceaușescu. Domnul președinte
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
prezintă volume de I. Al. Brătescu-Voinești (În slujba păcii), Lucian Blaga (Poemele luminii), Ion Pillat (Grădina dintre ziduri), A. Dominic (Revolte și răstigniri). Sunt de semnalat ampla recenzie făcută de Ion Barbu la volumul de versuri Darurile pământului de Nichifor Crainic și alta, semnată de C.R. Ghiulea cu pseudonimul Renovatus, la Amintiri universitare de Ion Petrovici. Fără un program enunțat ca atare, dar prezentându-se drept „o revistă care corespunde noului spirit al vremii”, U. își propune să facă „o revoluție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]