3,573 matches
-
Liviu Vișan ș.a. În cadrul rubricii „Valori spirituale românești în universalitate” sunt prezenți Laurențiu Buzoianu (Școala lui Vasile Lupu), Nicolae Mecu (Vocația renașterii: G. Călinescu, Centenar Vasile Alecsandri. Un spirit vivace și solitar), Gh. Nicolaescu („Timpul nu a mai avut răbdare”. Crezul unui mare scriitor), Viorel Cosma (Dinu Lipatti, geniu al artei pianului), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Moștenirea lui Maiorescu). O ipostază mai puțin cunoscută a lui Ioan Slavici e semnalată de Viorel Domenico în articolul Ioan Slavici, redactor responsabil al publicației militare „Buletinul
VIAŢA ARMATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290515_a_291844]
-
Kálmán, Jókai Mór élete és kora [Viața și epoca lui Jókai Mór], În Jókai Mór, Összes művei, vol. XVIII-XIX, Budapesta, 1960, precum și celelalte lucrări citate În nota 833. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , „A Pesti Hírlap leendő szerkesztőségének politikai hitvallása” [„Crezul politic al actualei redacții a gazetei Pesti Hírlap”), În Pesti Hírlap, 1848, nr. 241, p. 1179; reeditat În Jókai Mór, Cikkek és beszédek, vol. II, Budapesta, 1967, pp. 445-448. Ibidem. Vezi Kristóf György, Jókai napjai Erdélyben [Zilele lui Jókai În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
timpul structurii verbale aveam să pierim. 5.Interpretează enumerația din ultima frază. 6.Ilustrează o trăsătură de caracter a personajului-narator. 7.Reliefează două elemente de modernitate a romanului. 8.Prezintă semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Comentează, în 4-6 rânduri, crezul artistic al scriitorului: Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu...Din mine însumi nu pot ieși. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
reală e aceea a conștiinței. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1. Ilustrează două trăsături ale romanului. (0,5p.) 2.Exemplifică particularitățile perspectivei subiective. (1p.) 3.Prezintă temele romanului, pornind de la titlul acestuia. (1p.) 4.Comentează crezul artistic al scriitorului: Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu...Din mine însumi nu pot ieși. (1,5p.) TEXT B: Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, cu fața
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1. Încadrează, prin două trăsături, această creație în romanul de tip realist. (1p.) 2. Ilustrează perspectiva narativă pe baza fragmentului dat. (1p.) 3. Comentează crezul artistic al scriitorului: Pentru mine arta înseamnă creație de oameni și de viață. (1p.) 4. Demonstrează că Ion este un roman circular/ simetric, pornind de la mărturisirile autorului: De aceea romanul, ca corp sferoid, se termină precum a început. Cititorul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
să-l respecteze și să țină seama de el, aprecia urmașul său la catedra de limba și literatura română din Cernăuți, I. G. Sbiera, În discursul rostit la sfințirea monumentului fostului său dascăl. Prin activitatea la catedră, Aron Pumnul răspundea crezului său fundamental, făcut public În revista Bucovina: Poporul este trupul națiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, Înnăscutul și neînstrăinabilul drept
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
buni amestecul scriitorilor În viața politică. Acești oameni, spunea Goga, firește, nu vor Înțelege niciodată că În lupta de redeșteptare națională a unui popor oprimat, propaganda culturală care se desface din slova scriitorilor e un hotărît act politic. La acest crez nu va renunța niciodată. În 1934 Își exprima părerea că: Fiecare intelectual, În măsura În care e intelectual, trebuie să ia parte la această operă de modelare nouă a sufletului românesc, și cu atît mai mult artistul, acest receptacul de fiecare clipă. De
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
veche, a scriitorului; Și dacă m-ați Întreba care e formula sufletească, aceea care trebuie să fie și pentru el nu numai un comandament etic, ci, În același timp, și o formulă literară, eu v-aș răspunde cu vechiul meu crez: e ideea națională. Nici unul dintre mijloacele ce puteau fi folosite În susținerea ideii naționale nu trebuia neglijat, dar conturarea acestei idei cerea timp și preocupare. Este, domnilor, ideea națională credința fanatică În patrimoniul specific al neamului [...]. Am Înțeles asta fragmentar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
creat un catehism al datoriilor noastre de la care nu ne-am abătut. Ne-am zis: noi sîntem precursorii unității unui popor, noi trebuie să ne jertfim pentru coeziunea lui, noi trebuie să facem din hecatombele noastre piedestalul gloriilor de mîine. Crezul politic al lui Goga și al grupului din care făcea parte era mărturisit În articolul Zile mari, publicat În 1913 În Românul, oficiosul din Arad al Partidului Național și republicat la 13 august 1915 În Epoca din București, cu mențiunea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
compromită opera de lămurire a emigranților ardeleni, Înfățișînd-o ca o improvizație fără rădăcini În trecut, nu va fi poate inutil să smulgem cîte o pagină În care s-a mărturisit credința noastră de acasă. [...] ideea unității a fost singurul nostru crez politic și se va desprinde ca un ecou depărtat speranța neclintită ce-o punem noi În oastea României. Se va vedea că am urmat o linie dreaptă și că era tot același atunci, cînd ne socoteam ariergardă oștirei românești, ca
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fost folosită de multe ori, urmărind să convingă de verticalitatea poziției sale, că nu este dispus să facă vreo abatere de la linia trasată. Implicarea lui Goga În publicistică era motivată de temperamentul său și de fermitatea cu care Își susținea crezul, dar și de prezența sa În viața social-politică a țării. Nu multă vreme după stabilirea la București a devenit o personalitate foarte cunoscută, participînd la toate acțiunile care priveau viața românilor ardeleni. E de menționat rolul pe care l-a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
salutată cu entuziasm de toți românii, printre care se aflau numeroși originari din Bucovina și Transilvania. În cuvîntul său de Întîmpinare, Goga exprima imensa bucurie, nu numai a lui, pentru venirea lor la ideea-mamă din care s-a născut Însuși crezul sufletesc al neamului [...], pentru care conștiința unității e suprema dogmă. La festivitatea de depunere a jurămîntului În Piața Unirii din Iași, Goga punea În lumină marea schimbare din situația voluntarilor: Voi ați fost oaste fără noroc, fără rădăcini În tabăra
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
edu.ro, indică direcțiile spre care ar trebui să ne orientam pentru a da valoare timpului nostru. Autorul ne sugerează să ne călăuzim în viață după busola, căutând "nordul autentic", și nu după ceas. Prima reprezintă "viziunea noastră, valorile, principiile, crezul, conștiința ceea ce simțim că e cu adevărat important și felul în care ne orientăm în viață". Ceasul semnifică "angajamentele, răspunderile, planificările, scopurile, activitățile noastre ceea ce facem cu timpul nostru și modul în care reușim să-l administrăm". Iar problemele apar
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
a profanatorilor, primele trei secole reprezin‑ tă deseori crucea ca o ancoră, printr‑un trident sau prin monograma grecească a lui Cristos. Foarte răspândit în secolul al II‑lea, peștele reprezintă simbolul cel mai important, el devenind formula condensată a Crezului compusă din cele cinci litere ale cuvântului grec ''peste'' care se traduce cu expresia: „Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântu‑ itorul”. Imaginea nu se află în opoziție cu ceea ce reprezintă; după cuvântul sfântului Paul ea oferă chipul lui Cristos, care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Pantocratorului. Relația vizuală a Madonei cu copilul simbolizează adesea delicata problemă teologică a competiției dintre Fecioara Maria și Hristos. În relieful Pitti al lui Michelangelo de la Bargello (Florența) (figura 42), mâna dreaptă a Madonei oferă și susține cartea care reprezintă crezul creștin. Dar copilul are mâna ridicată în sus, cu cotul așezat ferm pe carte, precum o coloană care se sprijină pe propria-i bază . Relieful lui Michelangelo oferă de asemenea un prim exemplu al procedeului pe care îl voi numi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
opțiune greșită, de care, pentru că este a mea, nu mă mai pot desprinde. Ea este tocmai această opțiune care devine atitudine. O viață întreagă modul meu de a gândi poate rămâne viciat, atins, filoxerat de o investiție inițială, de un crez, de o idee de care am apucat cândva să mă îndrăgostesc. „Proiectul“ este în fond pariul meu existențial, miza pe care o azvârl înaintea mea și din care îmi fac reper și îndreptar de conduită. Or, câți oameni sunt apoi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
referire la ansamblul transpozițiilor care fac o imagine susceptibilă a se transforma într-una vizuală. Metoda cercetărilor pictorialiste este exemplar reprezentată de studiul publicat în 1952 de Helmut Hatzfeld, Literature through Art. Metoda comparatistă acreditată de studiul lui Hatzeld reafirmă crezul horațian al compatibilității literatură/ pictură. În prefața studiului autorul afirmă această compatibilitate drept premisă: o pictură poate revela sensul unui text literar și invers 28. Al doilea element al specificului strategiei comparative rezidă în viziunea cultural-globală asupra epocii literar-artistice în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
La fel de important pentru doctrina pictorialistă este și studiul lui Lee Rensslaer, Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, publicat în 1967. Profesorul de istoria artei analizează aici componentele doctrinei pictorialiste în perioada cuprinsă între secolele XVI-XVIII. Astfel, teoriile subsumate crezului horațian al îngemănării artelor surori - poezia și pictura - conturează existența a patru accepțiuni ale conceptului ut pictura poesis. Un prim element care face posibilă compararea celor două arte este imitația. Criticii acestei perioade reiterează principiul aristotelian al imitației: pictura și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de recursul la izolaționism sau la paseism, cum greșit s-a acreditat ideea, ci de revenirea la firesc, la organic, la natural, toate întrupate de Tradiția Bisericii sau Predanie. În măsura în care această elită intelectuală era coparticipantă la viața Bisericii, mărturisea același crez de credință, printr-o practică efectivă (trăire), atunci era absolut normal ca ea să vegheze la respectarea liniei de funcționare a Ecclesiei și să sancționeze drastic, atunci când era cazul, eventualele devieri sau rătăciri ale chiriarhilor. Astfel, critica ei teologică era
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de orientare, de poziționare în real din cauza absenței unor "convingeri temeinice, convingeri reale, ale vieții" - de care vorbea Părintele Justin Pârvu - elitele interbelice creștine credeau în realitatea concretă a Întrupării. Astfel, omul devine real în virtutea acestui fapt major, mărturisind un crez al Adevărului. Intelectualul interbelic creștin nu era un sacerdot al nimicului, ci un protector permanent al realului ca sursă primordială de respirație firească a vieții. Ancorat în orizontul istoric, de care nu încerca să fugă, atent la realitate, fără a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Movilă, alcătuită de mitropolit și modificată apoi de episcopii săi, tradusă din rusă în latină, ulterior transpusă de Meletie Sirigul, în greacă și remodificată de Sinodul din Iași, se compune din trei unități secvenționale: prima parte (credința) tratează despre articolele Crezului niceo-constantinopolitan, despre cele Șapte Taine și despre învierea morților; a doua parte (nădejdea) abordează problema rugăciunii (Rugăciunea Domnească), a Fericirilor; ultima parte (dragostea) ocupându-se de aspectul virtuților, al Decalogului. Pornind de la structura acestei Mărturisiri, se poate remarca cu ușurință
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Argeș, Pitești; Muzeul Banatului din Reșița; Primăria orașului Bielefeld Hepper, Germania; Muzeul Internațional de Artă Naivă, Vicq, Franța. „Gustav Hlinka nu vrea numai să placă cu lucrările lui, el vrea să adreseze un mesaj celor din jur ca expresie a crezului său artistic. Se simte atras de natură și de curând a arătat într-o manieră deosebită de personală și arta naivă. Peisajul se naște în pictura naivă a lui Gustav Hlinka ca un gen deosebit.” (Titus Crișciu) Gustav Hlinka - Iarna
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Dictatul de la Viena are o anume pondere în aprecierile diplomației. Barbu A. Călinescu este fiul premierului Armand Călinescu asasinat în 21 sept. 1939, funcționează la Universitatea din Cambridge. Sentimentul de român îl leagă de Parohia română din Londa și de crezul său: „datoria noastră, a tuturor care suntem născuți în acea țară, este nu să ne gândim la politica de azi sau de mâine ci să ne gândim la interesele țării, la interesele acestui popor. Și asta probabil am moștenit-o
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Argeș, Pitești; Muzeul Banatului din Reșița; Primăria orașului Bielefeld Hepper, Germania; Muzeul Internațional de Artă Naivă, Vicq, Franța. „Gustav Hlinka nu vrea numai să placă cu lucrările lui, el vrea să adreseze un mesaj celor din jur ca expresie a crezului său artistic. Se simte atras de natură și de curând a arătat într-o manieră deosebită de personală și arta naivă. Peisajul se naște în pictura naivă a lui Gustav Hlinka ca un gen deosebit.” (Titus Crișciu) „Astfel tânărul pictor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
prin privirea interioară, să ajungă singur la divinitate, care i se dezvăluia, în urma unor deplieri ale imaginii, printr-una originară, Urbild sau "imagine fără imagine". Altfel, el a reluat prin teoria dublei priviri și a dublei vieți, contemplative și active, crezul benedictin, co-fondator alături de franciscanism al filosofiei implicării sociale a clericilor în viața cetății. Aici intervine o diferență majoră față de isihasm, care solicita retragerea din lume - deși o asemănare cu teoria mistică există, prin faptul că practicantul putea să regăsească divinitatea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]