3,741 matches
-
o imaginase de mii de ori, pe care n-o auzise niciodată dar ar fi recunoscut-o prin vis. Vocea calmă, curată, luminoasă, spunând: - Alexandru... Se Întoarse. Se simți cutremurat de lumina ochilor albaștri și de o bucurie care Îl cufundă În el Însuși, În speranțele lui și În lacrimile lui și În așteptările lui. Era el. Nu putea fi decât el. Nimeni. Umbra. Fratele lui. Ștefănel. Simți Îmbrățișarea lui ca un ocean alb. Știa că umerii Îi tresar, știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de primejdii nevăzute. În depărtare se profilau bulevarde largi care se stingeau În neființă, clădiri mari argintii, pline de oameni ocupați cu lucruri pe care Adam n avea cum să le Înțeleagă, erau cartiere scăldate În lumini multicolore și mahalale cufundate În Întuneric. Uneori străzile erau pline de mici vagabonzi și de milionari, alteori erau deșarte. Imaginația dădea viață acestui oraș, care părea mai tangibil decât pustietatea În care trăia. Era limpede că trebuie să plece. Era limpede că trebuie să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
iar fiecare respirație făcea și mai greu de suportat durerea surdă din dreapta pieptului, care nu se liniștea decât dacă Își ținea răsuflarea. Avusese parte de o noapte zbuciumată și fără vise, iar de vreo două ori sărise din somn, și cufundat În beznă, avusese senzația că era acasă, În patul lui Îngust, dar moale, aștep tând să audă pașii lui Karl În camera de alături, lipăitul tălpilor lui goale pe linoleum, poate chiar pe culoar, venind să vadă dacă doarme. Ușa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
imponderabil, ca În vis. Probabil că plecase de Îndată ce ter minase să se roage. Când s-a ridicat În capul oaselor, Adam a fost mulțumit să constate că durerea din coaste i se mai potolise. A pornit la Întâmplare pe culoarul cufundat În tăcere. Stăpâna casei dormea adânc Într-un fotoliu de ratan, cu capul căzut pe spate, cu gura Întredeschisă. O dâră subțire de salivă uscată i se Întindea de la colțul gurii până la bărbie. Alături de ea era o cutie cu nasturi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
s-a aplecat și și-a sprijinit capul pe umărul lui. Nu se putea spune dacă mai plângea. L-a Împins Încetișor până când a ajuns să fie complet Întins pe pat, iar el n-a avut cum să nu se cufunde În ceea ce Își dădea seama că avea să fie un foarte lung și foarte adânc somn. I-a simțit capul pe piept și sunetul dulce al vocii În coșul pieptului, care nu-l mai durea atât de tare. Acum dormi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că e Întins pe diagonală și că atinge cu vârfurile picioarelor locul unde fusese așezat În seara dinainte. Nu se auzea decât ticăitul răbdător al pendulei aurite. Nu prea vedea ora, Însă a simțit că e târziu, cu toate că Încăperea era cufundată În Întuneric, pentru că pe deasupra șinei perdelelor Își făcea loc o dungă subțire de lumină. și-a amintit că la orfelinat era o cameră cu storuri la ferestre, iar când ele erau Închise, lumina forma un cadru de dungi ca aici
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dă naștere unui gol, un gol nesfârșit cu care trebuie să trăiești până la sfârșitul zilelor. Nu, nu e dureros, e mai cumplit decât durerea. Ea i-a pus o mână Între picioare și a lăsat-o acolo, deși el era cufundat În gânduri. L-a Întrebat dacă fratele lui Îi lipsește, iar el a zis că nu, nu-i lipsește. Era adevărul adevărat. Cum ar putea să-ți lipsească cineva de care nici măcar nu-ți amintești!? A Încercat să aibă un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
stătea Farah, și i-a deschis ușa. E-n regulă, poți să cobori, nu e noroi. În fața lor se distingea suprafața unei ape, cotitura unui râu care curgea potolit. Era Întunecat, calm și tăcut. Pe mal erau copaci cu rădăcinile cufundate În apă, scunzi și masivi, parcă pluteau. Farah a ridicat capul. Nu văd luna, a spus. știu. Sunt nori. De-aia am ales seara asta. De ce? Ce vrei să spui? O să vezi. Vino! Au Înaintat pe o cărăruie care urmărea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
doare ca să o amuze pe Farah, dar ea n-a râs. El s-a oprit și a ocolit-o ca s o ia de mână și să o conducă pe cărarea care se pierduse iarăși. După ce au traversat un crâng cufundat În beznă, poteca a făcut o buclă și i-a scos În dreptul unui vechi ponton. Johan, a șoptit Farah, Johan. Asta voiam să-ți arăt. Vai, Johan! A pășit pe puntea bacului odată cu el. Ce minune! În fața lor atârna o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ar fi putut să dispară. Îi dăduse atât de puțină importanță, fusese atât de neglijentă, iar acum se ruga să-l găsească la locul lui. Slavă Domnului, era. A avut nevoie de ceva vreme ca să revină la mașină. Așa cum erau, cufundate În Întuneric și nemișcare, nu mai recunoștea poziția clădirilor din campus. șoferul de la ambasadă stătea lângă Buick; i-au văzut vârful aprins al țigării. Lăsase motorul să meargă, iar când i-a văzut apropiindu-se s-a urcat În mașină
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
niciodată seama de celelalte mașini, nu ținea seama de nimic. În orașul acesta tânăr și grăbit, n-avea chef să stea locului și nici să se culce. Ploua. Străzile erau alunecoase, acoperite de mâzgă, marile imobile se goliseră și erau cufundate În tăcere, iar la periferie, În noile cartiere, maidanele care separau droaia de locuințe se pierdeau În beznă, astfel Încât În locul mormanelor de gunoaie și al bicicletelor stricate el Își Închipuia arbori și eleșteie. Uneori putea să-și imagineze acolo și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a călătoriei, acul de călăuzire în noapte. - Am intrat pe Șoseaua Mogoșoaiei, zise moșul. Luna acum era mai sus însă și, extaziată în propria ei lumină, nu-și proiecta conturul net de altădată; ca și a soarelui, forma i se cufunda în propria-i orbită și cerul părea mereu o clamoare argintie peste nisipuri stelare. Acum reîncepură vorbele descusute: - Ce viață i se pregătește Elenei, după dezamăgirea asta! I-am spus să vie la mine. Ea e prin fire o femeie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
-și mai ceară voie, mușcă zdravăn din el și continuă: A fost o chestie teribilă, pe cuvînt!... Un cerb, alungat pesemne de vreun lup, intrase în mlaștină și nu mai putea ieși. Se zbătea acolo de mama focului și se cufunda tot mai adînc... Săracul! Dar era-ncolțit de lup? întrebă Bărzăunul cu multă compătimire în glas. Nu, n-avea nici o rană, nicăieri. Ne-am chinuit cu el aproape două ceasuri pînă l-am putut scoate. L-am săltat cu niște bîrne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să se sprijine de Nuțu, însă nu făcu decît să-l tragă și pe acesta după el și se prăbușiră amîndoi în mocirlă. Noroc de un strat mai gros de papură și de frunze moarte, care îi împiedică să se cufunde prea tare în mîlul negru și cleios. Se zbătură cîteva clipe acolo temîndu-se să nu-i înghită bahna de tot, apoi reușiră să iasă fără să spună nimic, dar murdari de noroi din cap pînă-n picioare. Se uitară nedumeriți unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-i mai scoată pe calea cea bună nici cel mai încercat explorator. Oriunde te uitai nu întîlneai decît smîrcuri cu umbră deasă, bălării, stuf, răchiți uriașe, ochiuri de noroi care bolborosea și-n care, de se întîmpla să calci, te cufundai cel puțin pînă la brîu, fără să mai vorbesc de multe alte pericole pe care nimeni nu le-ar fi bănuit. Unde ne-ai adus, bă caltaboș? strigă intrigat doctorul, are nu-i mai termina de povestit lui Matei cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
greutate poate suporta un arin ca acela. Așa că la un moment dat vîrful se îndoi din ce în ce mai tare, pînă se rupse, iar Nuțu se prăbuși cu tot cu vîrf în bahnă. Ce-a fost răgetul leului? Fleac pe lîngă urletul lui Nuțu! Se cufundă în noroi pînă la brîu, iar strigătele sale nu mai conteneau. Urcă-te într-o răchită, prostule și nu mai zbiera! strigă la el doctorul. Nuțu se smulse cu greu din nămol și reuși, după eforturi supraomenești, să se urce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
arată. Încet, încet, zâmbetul larg, ca de logodnică tânără, se stinsese într-o expresie caldă și tristă, din cele pe care Alioșa le vedea des trecând ca-n pelerinaj pe chipul mamei lui. Dăduse foaia fără să ofteze și se cufundase în studierea atentă a unor modele de rochii cambrate, cu jupon, de la Paris. Purtătoarele lor agitau din schița întinsă pe aproape toată pagina umbrele cu buline, așa cum Dominique n ar fi purtat niciodată. Cu timpul, se imunizase. Băgase sub pat
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Ivan nu spune nimic. — Cineva care să te aștepte. Oameni care să se bucure când te văd... nu? — Nu. Inima lui Evgheni bate repede, repede, repede, re pede, secret și repede, repede, repede și secret și, tocmai când Ivan se cufundă iar în visarea lui cenușie și tulbure, ca un lac plin de mâl... — ...îi pierzi. Întotdeauna. Îi pierzi. Ivan întoarce spre el o privire adâncă și clară. O clipă, doar o clipă, ochii cercetează chipul unui bătrân foarte singur, după
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
noțiune aproape lipsită de vreo semnificație. "Pot să rezist ― își spuse Gosseyn ― două săptămâni fără mâncare, trei zile fără apă." Dar tot el admise, în sinea lui, că situația nu este chiar atât de disperată, în ciuda amintirii kilometrilor de tunele cufundate în beznă. Aceasta deoarece, în mod sigur, tubul distorsorului nu fusese reglat la întâmplare pe un tunel oarecare din arborele venusian. Pe undeva, prin apropiere, trebuia să se afle un Ioc bine definit, la care să poată ajunge fără dificultate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
că vasul se pregătea de plecare. Siluetele minuscule de sub navă urcau înăuntru pe escalatoare. Mai erau o sută... apoi zece... apoi nici una. Zgomotul vag, ecou al agitației de acolo, se stinse treptat și imensa tranșee scăldată în lumina atomică se cufundă în tăcere. Gosseyn era în așteptare. Probabil că afară era noapte de-a binelea. Nava de asemenea dimensiuni se putea deplasa numai la adăpostul nopții. În curând plafonul urma să se desfacă. La suprafață trebuie că se întindea o preerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
mintală și vizuală se risipi. Aureola verzuie din fundul tranșeii pâlpâi și se stinse. Marea astronavă de transport dispăruse. Patru proiectoare se reaprinseră. Srăluceau ca niște aștri în miniatură, dar lumina lor abia dacă putea risipi întunericul în care se cufundase gigantica tranșee. În apropierea lor, totul era iluminat ca-n plină zi. Dar strălucirea lor se pierdea în imensitatea hangarului. Sute de metri pătrați, în mijloc, dar și între proiectoare, rămâneau pierduți în umbră. Gosseyn ridică distorsorul și o porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Și, în acest sens, ți-am pregătit o mică surpriză. Câteva minute mai târziu, în timp ce aprindea luminile din living-room, Gosseyn încă se mai întreba la ce surpriză trebuia să se mai aștepte Își luă pijamaua și se îndreptă spre dormitorul cufundat în întuneric. O mișcare într-unul din paturi îl făcu să se oprească. În ciuda semiîntunericului, Gosseyn recunoscu imediat cine era. Fata se ridică cu o grație indolentă și căscă. ― Nu s-ar putea spune că ne plimbăm, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
sigur. Se reântoarse în clădire și străbătu în fugă un coridor pe jumătate topit. Ajuns la laborator, intră, dar se opri după numai câțiva pași. Trupurile soldaților din garda lui Thorson zăceau risipite în toate părțile. În spatele unui birou zări, cufundat într-un fotoliu, un om în vârstă; barba îi acoperea în bună parte obrazul. Ridicându-și către Gosseyn ochii deja sticloși, reuși să surâdă și articulă: ― Ei bine, am reușit. Vocea lui era puternică, familiară. Gosseyn îl privi și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Eu mă petrec, tu te petreci Și toamna asta în curând Ni se va pune pe umeri Chiar în jurul unui cuvânt Ne va suna în ureche, Iar ochiul se cufundă printre fr unze Ce complicat ...! Totul depinde de noi Să nu ne petrecem răniți Puținele cuvinte să ne mențină în echilibru Între a fi și a fi fost Fericiți!
Dor de Ipotești by Marin Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/268_a_603]
-
care Îmi puteam găsi mireasa, zburînd de pe degetul meu imediat după ce le spuneam În gînd așa cum știam de la mama «buburuză, ruză, Încotro-i zbura, acolo m-oi Însura» și după ce mîncam pe săturate măcriș, mure, secărică și mălăieș, mă tolăneam cufundat În iarba grasă sub copacul meu, ca un stăpîn, făcîndu-mi cu seriozitate planuri de viitor din care nu lipseau visurile de a schimba lumea. Dintr-un asemenea moment de plăcută visare m-a trezit Dragoș. Se vedea o stare de
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]