3,786 matches
-
durabil. Și asta pentru că "soarta evreilor nu e în mâna oamenilor și nu atârnă de vreo socoteală politică"43, prezice Alexandru Mironescu. Un kairos recent în istoria lui Israel a fost războiul de 6 zile (5-10 iunie 1967), moment de cumpănă în care era amenințată existența statului evreu. Înconjurat de Egipt, Iordania și Siria, care comasează trupe la granița cu vecinul său, Israelul pare o cetate asediată pe care numai mila divină, ca odinioară în vremea lui Iosua, o mai poate
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
deopotrivă la condițiile igienico-sanitare și de viață ale bolnavilor, dar și ale angajaților. S-a impus în fața colaboratorilor într-un mod firesc și natural câștigându-le stima. Nu a fost numai Director, ci și Dascăl, sfetnic, ocrotitor în momente de cumpănă și mentor. A călăuzit părintește pașii în profesie și în viața familială a subalternilor, a fost exigent și generos în același timp; înainte de orice i-a învățat pe aceștia să-și dăruiască munca și viața fără preget îngrijirii bolnavilor pe
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
prăbușirea țarismului este însăși condițiunea noastră de viață. Un român, revoluționar sau nu, trebuie să fie dușman de moarte al țarismului. [...] simt în mine chemarea de a pregăti și a organiza energiile vii ale acestui neam, pentru ca, în ceasul de cumpănă, să se afirme ca purtător de steag al civilizației, al omenirii, în războiul crîncen împotriva reacțiunii mondiale. Sînt hotărît dar să trec, după sfîrșitul surghiunului meu, în Romania“ (4, 402 - 403). Iar scrisoarea o semnează Ion Răutu, un nou nume
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prăbușirea țarismului este însăși condițiunea noastră de viață. Un român, revoluționar sau nu, trebuie să fie dușman de moarte al țarismului. [...] simt în mine chemarea de a pregăti și a organiza energiile vii ale acestui neam, pentru ca, în ceasul de cumpănă, să se afirme ca purtător de steag al civilizației, al omenirii, în războiul crîncen împotriva reacțiunii mondiale. Sînt hotărît dar să trec, după sfîrșitul surghiunului meu, în Romania“ (4, 402 - 403). Această rupere de mediul în care se manifestase pînă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
noua configurație a elitelor și a regimului are șanse mari să dureze, cu condiția ca alte crize să nu mai aibă loc. În concluzie, crizele și schimbările de elite și de regim analizate în acest capitol au fost evenimente de cumpănă în politica țărilor în care s-au petrecut. Pentru a explica schimbarea politică, ele trebuie plasate în centrul analizei, în ciuda caracterului lor contingent și impetuos. Tabelul 13 Itinerarii ale schimbării de regim și tipurile asociate de schimbare a elitelor Itinerariul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
1943. Se naște Anica, decedată după o lună, în același an. 1944, 21 august. Conform Certificatului de moarte, primit de familie post-mortem, moare, în urma unei explozii, tatăl Iordache, atunci nedemobilizat, aflat în trupele de geniști, la deminări, în Dobrogea, la Cumpăna Negru Vodă, județul Constanța. 1945, 1 aprilie. Este înregistrat la în actele civile Toader, viitorul scriitor, născut în Sârbi, actualul județ Vaslui. În același an moare Gheorghe Gheorghiu zis Grecul, bunicul dinspre mamă. 1948, 22 iulie. Se naște Dumitru, mezinul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
când nu mai are oi, când nu le are decât în cântec și totuși e invidiat și crucificat mai departe" (p. 92-93). În aceasta constă lecția însușită a lui Eminescu care lua în considerație și situația geo-existențială a României de cumpănă între două lumi: supraviețuirea memoriei etnice ca o condiție sine qua non a românilor. În acest sens Theodor Codreanu invocă imaginea lui Christos, pe care Eminescu îl crede mare pentru că a făcut imposibilă prin iubire cearta între voințe. Concluzia cărții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de alianță între România și Austro-Ungaria, la Viena, în 30 oct. 1883 (președinte de consiliu și ministru de război, Ion C Brătianu, iar ministru de externe, Dimitrie Sturdza). Th. Codreanu are încă naivitatea să creadă că "în acel moment de cumpănă poetul se afla între Scylla prietenilor (T. Maiorescu, P.P. Carp ș.a.) și Carybda adversarilor politici (liberali) și literari" (p. 51) În realitate, capell-maistrul orchestrației din scena "încătușării" lui Eminescu a fost Titu Maiorescu și "pruba de piatră a adevărului" se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
altora -, pusă sub semnul modificării imposibile a raporturilor dintre constituenții "triadei zodiacale a românismului". Concret, trăim, ca popor, sub influența zodiei Cancerului (în care predominatoare este "invidia surpătoare a fraților"), a Berbecului (însemnând rezistența încăpățânată în fața "terorii istoriei") și a Cumpenei "care conține soluția finală a justiției divine", tradusă prin splendida "transfigurare a răului", ca în Miorița. Potrivit acestei damnări și îndeosebi victoriei Cancerului asupra celorlalte două din pomenitele zodii, suntem obligați s-o luăm mereu de la capăt, să nu avem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se rușinează de obârșiile sale. Aitmatov a numit acest fenomen mancurtizare, un produs prin excelență al Cancerului roșu. Splendidă e la Cezar Ivănescu lectura Mioriței printr-o grilă sau în cheie zodiacală, în plin plan fiind aduse simbolurile Berbecului, Racului, Cumpenei și Capricornului. Pilda ciobanului mioritic e retragerea în omenie și iubire. La Blaga soluția era retragerea în somn (Laudă somnului), iar la Ion Barbu în increat (După melci). Încremeniri în proiect sunt multe la români, ca și blestemul de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
articolul lui Theodor Codreanu din "Literatura și arta", nr. 30/27, iulie 2006, servind ca Prefață la volumul din urmă). Sfătuindu-ne să căutăm adevărul poetic la nivelul întregului, criticul notează că fragmentarismul postmodern, amestecul de scriituri, ecuația imaginarului și cumpăna contrariilor hrănesc "un adevăr în devenire" și definesc poezia ca încercare, plonjând într-un holism transmodern. La apelul lui Theodor Codreanu vin în sprijinul tezei și prestigioase nume din spațiul european. Astfel, demersul Svetlanei PaIeoIogu-Matta. Încercând "restaurarea transparenței", este compatibil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar, mai ales, prin incapacitatea sa structurală de a accepta nici cea mai mică urmă de compromis etic, omul-fără-patrie, dar și fără milă pentru oportuniștii perioadei postdecembriste, i se pare lui Theodor Codreanu a fi "un avatar eminescian rătăcit la cumpăna dintre două milenii". Acesta se opune cu înverșunare cameleonismului practicat cu nerușinare de reprezentanții de azi ai "miticismului", ce s-au perpetuat în valuri, transmițându-și mentalitatea kominternistă în ctitorirea unei Europe antinaționaliste, necreștine și resentimentare. Așa se face că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și oarecare încredere momentul tezei. Țin minte și acum subiectul dat: „Medo perșii”. Ni se predase bine. Știam aproape tot ce conținea subiectul. Știam cine erau mezii și cine erau și perșii, dar eram nedumerit oarecum asupra „medo-perșilor”... Stau în cumpănă aproape 10 minute, gândesc intens și încep timid cu religia lor dualistă. Profesorul observase ezitarea mea momentană și când a văzut că scriu a venit lângă mine, eu mă ridic în picioare iar el îmi spune încurajator: „Dă-i înainte
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ca veteran de război. Dacă timp de aproape 50 de ani regimul comunist m-a arătat cu degetul ca indezirabil, mă bucur că astăzi Țara recunoaște că i-am fost sprijin sigur și i-am fost leal în momente de cumpănă ! Știu să mă bucur de fiecare zi pe care o trăiesc, știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită frumos, cinstit și demn! Chiar dacă anii adăugați aduc anumite necazuri și suferințe, nu mă văicăresc de suferințe, ci
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
roșu” 1932-1949”, editura Pim, Iași, 2007, scrisă de același autor, în care se vorbește despre profesorul și fostul mulți ani director al Școlii Normale „Ferdinand I” de la Bârlad - Paul Constantinescu, fost și primar al orașului într-o perioadă de mare cumpănă... Paul Constantinescu - evocări, în doar nici 50 de pagini, publicată la Editura „Sfera” Bârlad, 2011, îngrijită omagial de Serghei Coloșenco, este o bogăție documentară și de suflet despre omul pe care îl prețuim, neuitându-l... Documentată că umblă prin arhivele
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
sfert în 1932. Semnificativ este că în primii trei ani s-au înregistrat peste 100 de atacuri pe an (120, 121, respectiv 115) după care, în următorii trei ani, 1926-1928, scăderea lor să fie evidentă (70, 35, respectiv 38). La cumpăna deceniilor trei și patru (1929-1931) comitagii și-au redus și mai mult agresiunile (21, 25, respectiv 13 atacuri), pentru ca, în ultimul an (1932) să fie constatate un număr de 21 de incursiuni pe teritoriul românesc. Pe de altă parte, slăbiciunile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Direcția Judiciară a informat Parchetele din țară că, la propunerea Marelui Stat Major, a decis participarea „în mod obligatoriu” a unui reprezentant la toate întrunirile Consiliului de Colaborare. Un eficient schimb de informații pe palierul contrainformativ s-a desfășurat la cumpăna anilor 1932-1933, subiectul fiind deschiderea în București a unor localuri cu specific rus sau patronate de cetățeni ruși, suspecți de apartenență la serviciile de informații sovietice. La 13 septembrie 1932, Mihail Moruzov a informat D.G.P. despre deschiderea cabaretului „Alcazar”, condus
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
industriale) Fabricarea de instrumente și aparate de navigație, meteorologice, geofizice și altele, cum sunt: - compase pentru determinarea direcției (timonieri sau piloți automați) și alte aparate și instrumente de navigație; - instrumente și aparate geodezice, hidrografice, oceanografice, hidrologice, meteorologice și geofizice; telemetre, cumpene de nivel etc.; - aparatură de radiolocație, aparatură pentru mijloace de radionavigație și aparatură pentru comandă la distanță prin radio; - fabricarea de greutăți exacte; instrumente pentru desen tehnic, pentru trasare, instrumente de calculat, aparate pentru măsurarea lungimii; balante cu precizie mai
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
de soare cu raze fierbinți, / Și boii pășiau liniștiți și cuminți... Și iarăși pe carul cu snopi de săcară / Veniam către casă în faptul de sară. / Și cerul era numai spuză de stele, / Și drumul gemea sub roțile grele... / Și cumpene negre dormiau la fântâni / Și focuri aprinse luciau pe la stâni. // O, Vreme trecută întoarce-mă iar / În carul de-atunci pe drumul de țară, / Și-njugă-mi iar boii de-atuncea la jug / Și varsă-mi în suflet noroc și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
mari și clădirea de scînduri nou vopsită, e muzeu, este de muze, expune vremea cu cale ferată reușind prin păduri și nu stîrpind-o, cîștig locomotiva diesel-electrică, nu pe aburi, păstrăm cîștigul la starea de reconstituiți, tremurînd umed de dimineață, depășită cumpăna de ape, coboară, verde, oi la păscut, a! ce dimineață e asta, Vulpășeștilor? vulpes vulpes, nimeni urcător, nimeni coborîtor: doi la număr, grădinile pline, clădire industrială din Roman în zare, Sagna gospodăria sumă geografică a uneltelor de lucru, case noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
este o facere pămînteană, nu Facerea, Doamne! pe aici este verde România profundă, scriem și pe scris Aici-România, soare palid din butonul soneriei de acasă, pădurea de pe altă lume, cum soarele pe altă lume în orizont, halta Stănița pădure și cumpăna de ape spre Siret, Vulpășești hierogamie îndoiturile de deal cu soarele, o întîmplare din acelea plastice, grîul rozaliu, bozul întins cît o postață, le dau pe toate pe lanuri, după frămîntările de vîlcele și dîmburi înfundate cu pădurea, Siretul baltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
examen de diferență de la trecere la petrecere, trenul se înalță, găurile văilor sub roți, stat de pădure îndesată, inlunația deasupra, dincoace pămîntul culoare, nu paloare, și prin aceasta forma lui, în ce stă siguranța, călcînd nelămurit cromatic un sol? în cumpene stă, peisajul se răsfață propriu-zis, șăgalnic de răpit la cer, din pădure laturile verzi, de pe costișe bătăi cu flori la șosea, cine le mai știe? fiara din om s-a prefăcut pentru stihia pădurii, ajunge în locurile lui aride oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-ți cuvintele, sînt oameni în etate aici! 53 de ani, copil de patru luni, bunicul meu la 65 de ani a luat o maică dintr-un schit, a făcut copil cu ea, ah, concepție la 53 de ani! stai în cumpene cu jindul respectiv, cel care vorbește, la 57 de ani, la Tîrgu-Neamț, la 58 de ani! trupa de băieți plecăm în plin mediu lingvistic, fenomenalul în auctorial, îl chema Constantin Rață, ba nu, Valentin! cizmar de meserie, subalternul meu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aburi deasupra, 10 km sud de oraș mistuit în lumini, spectru cilindric urma de furnal nemăsurat de gros, bătaie de lumină în iluzia optică, adevărații Arnoteni, simți ceva, auzi ceva? spaima de ora fantomelor ei, de la o zi la alta cumpănă, te întîlnești cu altul, îți petreci trenul fiind în el, nu încape diavol în harul unei cît de vagi exprimări a uneltei lui, păcat de atîta pînză irosită, nu este culoare pe nici un colț al ei, unghiul lucrării la tablou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
încalecă hotarul, Zalău Nord stație în afara municipiului, costișe cu turme libere de clădiri, poiana, sub tufe dorm țigani, pungi și hîrtii, iarba verde, bivolița, caprele înaintea vacilor, cirezarul se prăpăstuiește pe drum, întoarcerea în sat, cămașa suflecată pe burtă, fîntîna cumpănă la ghizduri de piatră, smocuri, peretele verde pădurea, doi copii și soacra, ori mama, judecă tu, Nelu totdeauna te dă la urmă! eu, ce să mușc din mustața tunsă scurt, n-am reușit să sap la erbicidat! tulai mă, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]