2,987 matches
-
conceptul fichtean de "misie" se găsește la Ioana Em. Petrescu, "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. 42 J.G. Fichte, Cuvântări către națiunea germană, traducere de Const. Lăzărescu, Editura Casei Școalelor, București, 1928, pp. 159-160 (Cuvântarea opta. "Ce însemnează popor în înțelesul superior al cuvântului și ce este iubirea de patrie", pp. 155-179). 43 Ibidem, pp. 162-163. 44 Ibidem, p. 165
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. 42 J.G. Fichte, Cuvântări către națiunea germană, traducere de Const. Lăzărescu, Editura Casei Școalelor, București, 1928, pp. 159-160 (Cuvântarea opta. "Ce însemnează popor în înțelesul superior al cuvântului și ce este iubirea de patrie", pp. 155-179). 43 Ibidem, pp. 162-163. 44 Ibidem, p. 165. 45 Ibidem, p. 162. 46 Ibidem, p. 161. 47 Ibidem, p. 169. 48 Ibidem, pp.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 161. 47 Ibidem, p. 169. 48 Ibidem, pp. 173-174. 49 Ibidem, p. 173. 50 Erich Auerbach, "Philology and "Weltliteratur"" (1952), traducere de Maire Said și Edward Said, The Centennial Review, vol. 13 (1969), nr. 1, pp. 1-17. 51 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 168. 52 Despre codurile biografice exploatate pe scară largă în secolul al XIX-lea și despre filiațiile lor, există articolul lui Luc Fraisse, "Le pittoresque développement des biographies d'écrivains au XIXe siècle", COnTEXTES [En ligne
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei imagini, p. 215; de asemenea, la pp. 180, 193. 141 Pentru un inventar succint al obsesiilor sociale legate de impactul poeziei eminesciene, v. Boia, Mihai Eminescu, românul absolut, pp. 31-46. 142 Ghica, "Despre literatura țărei", pp. 560-561. 143 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 161. 144 Vulcan, Panteonul român, p. 9. 145 Ghica, "Despre literatura țărei", p. 557. 146 Vulcan, Panteonul român, p. 68. 147 Ibidem, p. 10. Prin contrast, mitul eminescian era un geniu atipic pentru contemporani, implicând absența
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cei vinovați. De la acești pomeniți poslușniuci nimeni să nu aibă a lua cai de olac, sau podvodă, nici conacia, nici alte angării”... „Plocon de la autor” era apostila pe care își punea semnătura autografă profesorul Ioan Urban Iarnik, trimițând Broșura cu cuvântarea rostită în românește în numele Universității din Praga și a sa personal cu ocazia sărbătorilor jubiliare ieșene din anul 1911. El explica și ieșenilor care era cauza pentru care îi iubea: „Mai este o împrejurare, care m-a făcut de am
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din discursul căruia spicuim: „...n-am cunoscut nici după nume pe d. Grigorescu înainte de a veni azi la ședință. Mi s-a spus de unii din colegii mei din Dâmbovița că este organizată o cabală locală contra acestui domn; și cuvântarea domnului Lerescu mi-a arătat că este ceva dedesubt. De aceea m-am crezut dator să zic și eu câteva cuvinte. Este târgoviștean și român din tată în fiu. Prin urmare n-avem înaintea noastră un străin, un om de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
evoluției societății. Printre cei mai importanți colaboratori s-au numărat: arhiepiscopul Raymund Netzhammer, arhiepiscopul Alexandru Cisar, episcopul Anton Durcovici, pr. J. D. Ester, Șt. T. Iovanelli, G. Muller. După 1925, arhiepiscopul Cisar a revenit la București și a publicat numeroase cuvântări și predici în paginile acestei gazete, fiind unul din principalii ei colaboratori. Ca și revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt și Jugenfreund a fost o publicație în limba germană 466. Majoritatea articolelor au fost scrise în această limbă, însă au existat și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
S-a organizat și o conferință pentru comemorarea autorului, care a avut loc la Saloanele Tomis din București în data de 30 octombrie 1921. La acest eveniment au participat nunțiul Marmaggi și arhiepiscopul Netzhammer. La întâlnire, Durcovici a ținut o cuvântare în limba română, în care a evocat cele mai importante momente din viața lui Dante 476; în final, îl contrapunea pe marele poet catolic situației decadente din literatura universală de la începutul secolului al XX-lea477. Prin prelegerea sa, Durcovici l-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Costescu, C., Colecțiunea de legi, regulamente, acte bisericești, volumul I, București, 1916. Cristea, Miron, Mitropolitul Primat al României, Cuvântări, Editura Cartea Românească S.A., București, 1923. Documente ale Conciliului Vatican II, Decret privind mijloacele de comunicare socială Inter mirifica. Idem, Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană Gaudium et spes. Documenti Pontifici sulla stampa (1878-1963), Edizione dell Radio Vaticana, Roma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Editura Serafica, Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004. Chiaudano, G., El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913. Cipoloni, Ulderic, Cuvântare funebră rostită la catedrala catolicădin Iași la înmormântarea Înalt Prea Sfinției sale Nicolae Iosif Francisc Camilli arhiepiscop-episcop catolic de Iași, Iași, 1916. Despinescu, Anton, L'activité pastorale de Nicola Gioseppe Camilli 1840-1915. Premier évêque de Jassy-Roumanie, Extrait de la These Doctorale, Roma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
strict necesare pentru cult și catehizare"253. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei " Lumina a fost a creștinului", și aproape că nu a fost număr în paginile căruia să nu publice ceva (I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară", în Lumina creștinului, martie 1936, p. 38). 254 Ion Dumitriu-Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944 (se va cita România în diplomația...), Editura Europa Nova, București, 1999, p. 29. 255 Papa Pius IX, născut Giovanni Maria Mastai-Ferretti (născut la 13
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
frați călugări care au lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași, 1992, p. 7. 975 I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară", în Lumina creștinului, martie 1936, p. 38. 976 E. Dumea, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Iași, 2002, p. 123. 977 Ibidem, p. 124. 978 AARC București, dosar 113/1924-1926, 126/1925, 127/1926-1927, 115/1927-1928, 118/1928-1929
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la reforma agrară (comunicarea de la ședința Institutului din 29 martie 1945) în care folosește un limbaj extrem de apropiat documentelor PCR: „doar țărănimea a muncit și a apărat pământul țării”, „legea este semnată de rege și de ministrul-țăran” (R. Zăroni). în cuvântarea din 10 mai 1945 de la Facultate, Bodin afirma că „estomparea zilei de 10 mai se datorează faptului că a fost prea mult legată de Regele timpului” și că „la 9 mai 1877 independența a fost realmente proclamată”. El mai arăta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
neașteptat, deoarece pe parcursul unei perioade îndelungate, în politica României, îndeosebi după venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, a fost promovată o linie deosebită în care dominau stările de spirit ale izolării naționale. în toate declarațiile și documentele oficiale, în cuvântările lui Ceaușescu erau repetate obsesiv, când trebuia și când nu trebuia, tezele cu privire la independență, suveranitate și neamestec în treburile interne”. în CAER, în Organizația Tratatului de la Varșovia, la ONU, la forumuri internaționale și întâlniri bilaterale această linie era promovată în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și politic”. Convorbirile purtate de cei doi conducători cu ocazia vizitei oficiale în România (25-27 mai 1987) a lui Mihail Gorbaciov, secretar general al CC al PCUS (prima vizită oficială realizată în România după o întrerupere de aproape 10 ani), cuvântările publice ale celor doi lideri aveau să le prilejuiască acestora posibilitatea de a-și expune pe larg opiniile atât în privința raporturilor bilaterale, cât și a unor aspecte teoretice și practice ale construcției socialiste în cele două țări, precum și ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de un document aflat în arhiva MAE rus, din care rezultă că, la 21 decembrie 1989, I. Aboimov, adjunct al ministrului sovietic de Externe, l-a primit, la cerere, pe ambasadorul român la Moscova, Ion Bucur, care a relatat conținutul cuvântării rostite de Nicolae Ceaușescu la posturile de radio și televiziune din seara zilei de 20 decembrie și a predat textul acesteia. La rândul său, demnitarul sovietic l-a informat pe ambasadorul român că „la 20 decembrie a.c., într-o discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
stimăm și o iubim și căreia îi dorim tot binele. A fost pentru noi o zi istorică”. într-un discurs plin de demnitate, ce contrasta cu obediența celorlalți șefi de culte, Márton Áron, episcopul latin de Alba Iulia, preciza în cuvântarea sa ținută în fața lui Nicolae Ceaușescu la 29 februarie 1968: „Să-mi fie permis, Excelența Voastră, cu această ocazie extraordinară de a vă împărtăși bucuria care ne-a cuprins pe noi la vestea că Excelența Sa președintele Consiliului de Miniștri, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sentimente frățești”, amintea și de „neînțelegerile, lipsa de încredere și îndeosebi faptele dureroase” din „trecutul îndepărtat” și dintr-o „epocă mai recentă” care „au făcut ca Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Română să nu aibă un punct de vedere comun”. Cuvântarea cardinalului Willebrands rostită la aniversarea Patriarhiei Române era o pledoarie pentru unitate, care însă nu ascundea „divergențele” și „dificultățile” “încă existente”: „Avem aceeași predică apostolică la originea Bisericilor noastre. Bisericile noastre propovăduiesc aceeași unică Evanghelie și săvârșesc același Botez. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și-au exprimat poziția față de Declarația reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste și față de unele probleme privind situația internațională. în final, a fost adoptat un manifest care chema la apărarea păcii. Discuțiile s-au purtat pe baza textului cuvântării cu care M.A. Suslov a deschis conferința, intitulată „Unele probleme ale situației internaționale și ale mișcării muncitorești internaționale”. Principalele teme abordate de reprezentantul sovietic au fost: întărirea continuă a lagărului socialist pe plan internațional și declinul imperialismului; promovarea păcii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ianuarie 1953. Recunoașterea nevinovăției lui Rajk și a comuniștilor judecați împreună cu el n-a avut însă loc. Deși Rakosi a încercat să-i convingă pe liderii iugoslavi că din partea ungară totul va fi făcut pentru restabilirea relațiilor amicale, la Belgrad cuvântarea lui a fost întâmpinată cu scepticism. Iugoslavii așteptau de la Rakosi nu numai o clarificare în aprecierea „cazului Rajk”, dar și reabilitarea celor câteva sute de oameni (atât reprezentanții minorității iugoslave din Ungaria, cât și cetățeni ai Iugoslaviei), care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și reabilitarea celor câteva sute de oameni (atât reprezentanții minorității iugoslave din Ungaria, cât și cetățeni ai Iugoslaviei), care au fost judecați prin acuzații false de spionaj în folosul Iugoslaviei. Ca răspuns la aceste așteptări, Rakosi, în noiembrie 1955, în cuvântarea sa de la plenara CC al PMU a atins din nou „problema Rajk”. El a recunoscut necesitatea reexaminării acestui caz, dar în așa fel încât să nu aducă prejudicii conducerii de partid. Liderii sovietici pe care „cazul Rajk” nu i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Rajk” nu i-a atins în mod direct ca pe Rakosi vorbeau, în acel timp, mai deschis în fața unui auditoriu mai restrâns despre faptul că acest caz a fost fabricat cu scopul discreditării conducerii iugoslave. în acest sens caracteristică este cuvântarea lui N.S. Hrușciov la plenara CC al PCUS din iulie 1955. Un pas real în întâmpinarea solicitărilor iugoslave a fost făcut de partea ungară în reabilitarea celor condamnați. Majoritatea au fost eliberați la sfârșitul anului 1955 - începutul anului 1956, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poate aștepta ca la congresul viitor să fie criticate deschis greșelile comise în timpul lui Stalin”, a rezumat în zilele congresului unul dintre diplomați care a numit Congresul al XX-lea „un salt calitativ” în dezvoltarea PCUS. Trebuie menționat că, datorită cuvântării lui Hrușciov, rostită cu ușile închise la sfârșitul lucrărilor congresului, prin care critica dur activitatea lui Stalin, rezultatele congresului chiar au depășit așteptările. Unele fapte expuse de Hrușciov, indiferent de ce urmărea el, au compromis atât de puternic sistemul, încât iugoslavii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iugoslav la Moscova s-a mai considerat o vreme că nu există o alternativă pentru Rakosi în Ungaria. Aceasta a fost confirmată la întâlnirea liderilor partidelor comuniste din țările Europei de Est, din 22-23 iunie, din URSS. După cum reiese din cuvântarea sa la Biroul Politic al CC al PMU imediat după întoarcere, primul-secretar a revenit de la Moscova ferm convins de susținerea persoanei sale de către conducerea sovietică, moment în care el avea cea mai mare nevoie de acest sprijin. Adunarea reprezentanților partidelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vladimirescu și nu mai știu cine, poate Horea. Aici însă îl găsim pe Titulescu comparat cu Sf. Ioan Chrysostom (măcar de ar fi fost Take Ionescu, pe care contemporanii îl numeau sarcastic „Tăchiță Gură de aur”!). Sau ce citate din cuvântările patriarhului Teoctist, proclamând Academia în 1996 „o citadelă creștină a culturii și științei românești”, ori adresându-se grănicerilor la Giurgiu cu un patos care ne amintește statornica alianță dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]