3,059 matches
-
răpit Basarabia” de C. C. Stamboliu, profesor , dar și îndemnul „Sus Inimile” de G. Alecsandrescu, profesor. Numărul următor, pe iulie - decembrie (3‐ 4) este destinat amintirii lui Stroe Beloescu, ucis la 21 octombrie 1912. Citim articolele: „Spre nemurire” de G.L. Râmniceanu; „Cuvântarea ținută la comemorarea lui Stroe Beloescu” de I.I. Răianu; D. Mironescu scrie la pagina 8: „În dragostea sa d e țărani, iubea și onora pe toți binefăcătorii lor” Același periodic relata: „Între școală și biserică - cele dintâi instituții ce contribuiesc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
copii pentru că aco lo este și dorul de mamă și dragostea pentru copii și puterea de a exista a națiunii, a patriei, adică lângă spusele lui Ion C. Brătianu pe care l‐am citat mai sus cu... Din scrierile și cuvântările lui în lupta pentru redeșteptarea națională. * Revista România Financiară Apărea la Bârlad în 1916, dispunea de o editură care a finanțat și difuzat „Calendarul Financiar” pe 1916, realizat la Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. Revista România financiară, în dorința de a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de George Călinescu, Editura Minerva, București, 1 982. Istoria Europei. De la Imperiul Roman la Europa (secolele V‐ XIV), de Serge Berstein, Pierre Milza - Institutul European, 1997. Victor Frunză, Destinul unui condamnat la moarte, Pamfil Șeicaru, București, 2001. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu - Lupta pentru redeșteptarea națională, TipoMoldova Iași, 2002 . Istoria Bârladului, 2 volume, îngrijită și coordonată de Oltea Rășcanu - Gramaticu, apărută sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, a Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru ca aceasta să fie acceptată. Valorile latente Am constituit un al patrulea grup, în care figurează patru valori (există mai multe, cu siguranță): dreptatea (D. 1.), solidaritatea (D. 2.), bunăvoința (D. 3.) și bunătatea (D. 4.). Ele sunt prezentate în cuvântările publice sau în povestirile edificatoare. Cu toate acestea, ele sunt slab cotate în anchete și plasate mai degrabă la sfârșitul listei, prin comparație cu altele. Le-am calificat drept "latente" deoarece ele sunt prezente în conștiință în stare de somnolență
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Suntem oameni făcuți după asemănarea lui Dumnezeu, iar ei ne tratează ca pe niște animale sălbatice". (Le Goff, 1982, p. 276). Aceste noțiuni de persoană și demnitate au fost reluate și au intrat în patrimoniul comun european, fără referință religioasă. Cuvântarea lui Iisus despre fericiri este considerată un ghid al moralei creștine. De aici desprindem spiritul sărăciei (de care se apropie, în alte contexte, renunțarea la avuții, detașarea, simplitatea, renunțarea, sacrificiul), blândețea, puritatea inimii, care sunt valori specific creștine. Din contra
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a conflictului culminează cu o confruntare fizică, o bătaie între opozanți și arată felul în care dramaturgul și-a conceput diagrama proiectului său. Actul III se înfățișează numai o singură dată: doar o dată mesajul ia forma unui discurs, a unei cuvântări adresate direct, prin viu grai, unui public. Toate personajele mimează distincție și gravitate parlamentară. Oratorii se gratifică între ei cu „stimabile“ și „onorabile“. Trahanache, cel mai consecvent partizan al ceremoniei, folosește acest mod de adresare chiar și atunci când îl dă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
spectacolelor de teatru și de revistă. Paginile publicației, întotdeauna dense și atractive, mai conțin articole comemorative (despre Alexandru Davila, Anton Holban ș.a.), scrieri cu caracter memorialistic, articole-bilanț privind evenimentele editoriale, informații cu privire la premiile Societății Scriitorilor Români și la premiile teatrale, cuvântări rostite de diferite personalități, cronică de artă plastică, cronică muzicală, cronică medicală, precum și cugetări și aforisme, curiozități, pagini umoristice și știri sportive, ilustrații, caricaturi, reclame, publicitate. Mai colaborează Ion Pribeagu, Haralamb G. Lecca, George Voevidca, George Nutzescu, Lucrezzia Karnabatt, Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Logica incertă Un document scris clar și cu punctuație corectă sau un discurs realizat într-un limbaj elevat devin un lucru neplăcut de receptat când logica lor este incertă. O acțiune întreruptă sau o explicație ambiguă poate preface documentul sau cuvântarea în ceva dificil de înțeles. Chiar și celor mai buni vorbitori și scriitori le vine uneori greu să evite această capcană. Din cauza acestui fapt, este necesar să structurăm logic informațiile pe care dorim să le transmitem și să respectăm regulile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
celor mai buni vorbitori și scriitori le vine uneori greu să evite această capcană. Din cauza acestui fapt, este necesar să structurăm logic informațiile pe care dorim să le transmitem și să respectăm regulile organizării comunicării scrise sau verbale. De exemplu, cuvântări, informări sau rapoarte dezlânate, fără scopuri bine precizate, fac comunicarea lipsită de eficiență. Se spune că o cuvântare fără un scop bine specificat este ca o călătorie fără destinație. Trebuie să recunoaștem că în viața noastră am participat de multe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
necesar să structurăm logic informațiile pe care dorim să le transmitem și să respectăm regulile organizării comunicării scrise sau verbale. De exemplu, cuvântări, informări sau rapoarte dezlânate, fără scopuri bine precizate, fac comunicarea lipsită de eficiență. Se spune că o cuvântare fără un scop bine specificat este ca o călătorie fără destinație. Trebuie să recunoaștem că în viața noastră am participat de multe ori la asemenea călătorii spre nicăieri. Oricum, realizarea cu rigoare logică a discursului scris sau rostit rămâne mereu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în engleză, "cut and paste") cuvinte, propoziții, fraze, paragrafe și secțiuni sau capitole întregi într-o formă coerentă. * Includerea unei introduceri și a unui sumar ajută cititorii să-și structureze informația mai bine în mintea lor. Când redactăm textul sau cuvântarea, încercăm să lăsăm cuvintele și ideile să curgă de la sine. * Stilul materialului trebuie să corespundă nevoilor cititorilor sau audienței și de aceea să evităm tentația de a impresiona cu cunoștințele deținute. * Să ne amintim că ne aparține responsabilitatea totală de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și suficiente, nu ne rămâne decât să tratăm câteva aspecte practice în cazul ținerii unui discurs. Sindromul palmelor transpirate Totdeauna trebuie să fim pregătiți să depășim teama de scenă. Putem începe odată cu primul discurs. Studiem "la rece" primele paragrafe din cuvântarea pe care am pregătit-o. De regulă, este vorba de introducere și trecerea către prima problemă principală. Acest lucru ne ajută foarte mult să trecem de primul și cel mai dificil minut. Ne mobilizăm să vorbim cu voce tare, sigură
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în așa fel încât să creăm interes? Iată un set de întrebări pe care le ridică comunicarea verbală la care răspundem cât mai concis în cele ce urmează. Frecvența Nu se poate vorbi de o frecvență standard valabilă pentru orice cuvântare. Trebuie să luăm în considerare următorul lucru: oamenii pot asculta de 4-5 ori mai repede decât frecvența normală de 120 cuvinte pe minut. Dacă vorbim prea repede, cuvântul va fi neinteligibil, iar dacă vorbim prea încet, va avea de suferit
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
frecvență mai mare denotă emoție sau o acțiune rapidă, neașteptată, iar o frecvență mai joasă denotă calm sau oboseală. Folosim acea frecvență ce conferă măreție prezentării pe care o facem. Volumul Este o altă tehnică verbală care poate da măreție cuvântării pe care o susținem. Dacă este posibil, cercetăm în prealabil sala sau camera unde vom vorbi. Verificăm dacă cineva din spatele ei ne poate auzi. Fixăm volumul potrivit. Când sala va fi plină, va trebui să vorbim mai tare pentru că mulțimea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
treia deseori ne permite să ne ascundem în spatele organizației. H. SCHWARTZ Jargonul permite să ne camuflăm sărăcia intelectuală cu extravaganța verbală. D. PRATT Precizarea înțelesului termenilor este cea dintâi precauție care se ia în orice discuție. P. P. NEGULESCU O cuvântare fără scop specificat este ca o călătorie fără destinație. R. C. EMEDLEY Ca să pregătești o bună cuvântare spontană îți trebuie mai mult de trei săptămâni. M. TWAIN Încearcă mai întâi să înțelegi, apoi să fii înțeles. S. R. COVEY Aprecierea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
intelectuală cu extravaganța verbală. D. PRATT Precizarea înțelesului termenilor este cea dintâi precauție care se ia în orice discuție. P. P. NEGULESCU O cuvântare fără scop specificat este ca o călătorie fără destinație. R. C. EMEDLEY Ca să pregătești o bună cuvântare spontană îți trebuie mai mult de trei săptămâni. M. TWAIN Încearcă mai întâi să înțelegi, apoi să fii înțeles. S. R. COVEY Aprecierea este produsul dintre valoarea celui apreciat cu sfera intelectuală a celui care apreciază. SCHOPENHAUE BIBLIOGRAFIE Agabrian, M.
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
F. Boemeke, G. D. Feldman, Elisabeth Glaser (ed.), op. cit., p. 203 516 Ibidem, pp. 39-41. A se vedea textul "celor 14 puncte": I. Cănănău, op. cit., pp. 173-179. 517 Jacques Le Rider, op. cit., pp. 40-41. P. Miquel, op. cit., pp. 492-493. 518 Cuvântarea lui W. Wilson din 1919 în Liga Națiunilor, R. D. Heffner, op. cit., pp. 250-255. 519 Gh. Buzatu (coord.), Titulescu și strategia păcii, Iași, 1982, p. 159. 520 Divergențele au format două grupări: "internaționalițtii progresiști" și "internaționaliștii conservatori". Wilson a întreținut
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Povestiri, postfața edit., București, 1979; Supplex Libellus Valachorum, tr. în limba maghiară Kölö Károly, București, 1971 (în colaborare cu Iosif Pervain și Ana Ciurdariu); E. Lovinescu, Acord final, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974; Ioan Piuariu-Molnar, Retorică, adecă învățătura și întocmirea frumoasei cuvântări, pref. edit., Cluj-Napoca, 1976; Ion Heliade-Rădulescu, Critica literară, pref. edit., București, 1979; Gheorghe Banea, Mușchetarii în Balcani. Vin apele!, pref. edit., București, 1982; Mircea Gesticone, Războiul micului Tristan. Vest, I-II, pref. edit., București, 1983 (în colaborare cu Sabin Vlad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Alecsandri, Mihai Eminescu, Adam Mickiewicz, Gustav Weigand ș.a., el consideră folclorul o vastă enciclopedie, în care include creațiile anonime, cât și pe cele culte devenite populare. SCRIERI: Monografia comunei Priboieni-Muscel, Câmpulung, 1904; Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe, Câmpulung, 1906; Cuvântări pentru popor, I, Câmpulung, 1906; Școalele din județul Muscel în timpul războiului și ocupațiunii 1916-1917 și 1917-1918, Câmpulung, 1918; Comuna Corbii din Muscel și locuitorii săi, Pitești, 1921; Muscelul nostru. Lămuriri asupra rostului și cuprinsului monografiei județului și celor 63 comune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Referat „” este o carte, o adevărată glorie a diversității procesului de cunoaștere și comunicare, din diverse puncte de vedere, pe care autoarea le-a studiat. Această colecție de cuvântări, de probleme prezentate într-o riguroasă, amplă și interdisciplinară documentare, presupune disponibilitate relațională deplină pe de o parte, iar pe de altă parte, empatie, generozitate, afecțiune și înțelegere. Din lectura cărții se desprinde o ambivalență, nu ușor de obținut căci
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
elevilor însuma la 1930 aproape 4700 de cărți, în timp ce biblioteca destinată corpului didactic cuprindea 3244 de volume 129. Cu toate dificultățile întâmpinate, profesorii depuneau eforturi pentru ca școala să își îndeplinească misiunea de cultivare a cunoștințelor și a educației morale. În cuvântarea de la final de an școlar, în 1932, directorul Vasile Ciurea, sublinia că școala trebuie să constituie acel "templu sfânt", "lăcașul luminei (...) ce trebuie să călăuzească în viitor pasul și mintea tinerimei de azi"130. Și această școală a avut parte
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
împreună cu Panu, va trece la conservatori, criticând drastic, în „Epoca”, liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, ținând și el cuvântări în turneele și campaniile omului politic pe care îl admiră. Articolele sale politice, reportajele parlamentare, reflectând toate aceste sinuozități și inconsecvențe, impun prin luciditate, prin energia iradiantă a argumentației și, în orice caz, prin calitatea literară. Plasticitatea unor portrete conturate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
boierului ținutaș; fără ele nu se vede nicăiuri. Figura lui e lesne de cunoscut; cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți resucite..." În Iepurărie dăm de un laș care se justifică într-o cuvântare facețioasă. Capodopera acestei proze de ilaritate clasică este Păcală și Tândală, cu un râs de subtilitate infinită ce nu se poate comunica decât unui cititor care petrece la erudiția hohotitoare a lui Rabelais și a lui Sterne. Arta constă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
demonii, Iadul tot rîse! Însă pe creștetul munților zorile Zilei venise. Popularitatea lui Bolintineanu au făcut-o Bătăliile românilor, compuneri în genere mecanice, părând adesea niște parodii, oratorice, sentențioase, alcătuite toate după același program simplist: o expoziție a situației, o cuvântare, de obicei la un "benchet", și o încheiere epică în maximă viteză. Cu toate că nici una din aceste legende nu rezistă, Bolintineanu e întîiul versificator român cu intuiția valorii acustice a cuvântului. El are un fonetism studiat care traduce ideea poetică direct
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru probleme de genul: guvern local și regional. Dar, în ciuda acestu lucru, și-a sfârșit cariera politică într-o notă destul de surprinzătoare. Crezând că procesul de centralizare necesar pentru construirea statului-națiune francez ajunsese acum la final, a declarat într-o cuvântare ținută la Lyon în martie 1968 (înainte de "evenimentele" care aveau să izbucnească în mai anul acela): "L'effort multiséculaire de centralisation qui fut longtemps nécessaire à la France pour réaliser et maintenir son unité, malgré les divergences des provinces qui
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]