3,132 matches
-
Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brașovului apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
4 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Filmul începe cu o secvență parabolă. O armată romană sosește la porțile unei cetăți dacice, iar trimisul roman le cere celor din cetate să deschidă porțile, promițându-le în schimb viața și libertatea. Străjerul de pe cetate îl întreabă cine sunt cei care se află de la porțile cetății, iar solul îi răspunde că ei sunt „stăpânii
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
ele au fost râvnite de ceilalți. Dacii sunt prezentați ca având ca principale trăsături cinstea, vitejia și independența, ei neducând lupte de cucerire și trăind întotdeauna în pace cu toți vecinii. Liniștea lor este tulburată de invadatori care asediază cetățile dacice. Sunt prezente în film o serie de simboluri naționale (steme simbolice atârnate pe perete, Sfinxul din Bucegi, capitala Sarmizegetusa), precum și relicve din alte perioade cum ar fi un coif purtat de Decebal care este asemănător cu coiful dacic de la Coțofenești
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
asediază cetățile dacice. Sunt prezente în film o serie de simboluri naționale (steme simbolice atârnate pe perete, Sfinxul din Bucegi, capitala Sarmizegetusa), precum și relicve din alte perioade cum ar fi un coif purtat de Decebal care este asemănător cu coiful dacic de la Coțofenești (ce datează de la începutul secolului IV î.Hr., adică cu aproximativ 500 de ani înainte de epoca lui Decebal). Aceste simboluri erau considerate ca având un caracter protocronist, ele urmărind să legitimeze faptul că dacii s-au aflat pe aceste
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
a cenzurii. Totuși, ea a criticat opinia tinerilor cinefili că genul istoric ar fi fost integral compromis nu doar politic, ci și estetic. Filmul "Dacii" este considerat a fi o "„emancipare a genului”" prin evocarea dinamică a războaielor de rezistență dacică și de cucerire de către romani a spațiului carpato-danubiano-pontic. Nicolaescu a considerat acest film ca fiind "„prima manifestare publică de patriotism românesc”". Sergiu Nicolaescu a declarat că a fost întrebat în 1963 de profesorul Paul Cornea, director general al Studioului Cinematografic
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
și boreale, Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Pajiști boreale si alpine pe substrat silicios, Fânețe montane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra" din regiunea montană, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
scitul Zoltes cu 100 de călăreți mai apoi prin intermediul intervenției fiului regelui Rhemaxos, Phradmon, cu 600 de călăreți. ,Rhemaxos, care domnea în regiunea Carpaților, era protectorul cetăților grecești de pe țărmul Mări Negre.Fenomenul explicabil prin legătura firească a diferitelor provincii dacice între ele, nu este izolat, căci și în timpurile străvechi, cetățile grecești de pe litoral depindeau de regii geți din interiorul țării.«Orașul Callatis și altele de-a lungul coastei, au fost în mare măsură aservite regilor traco-sciți din interior»"
Rhemaxos () [Corola-website/Science/311450_a_312779]
-
pentru a putea stabili vechimea așezării. Astfel, se menționează în literatura de specialitate că denumirea locală „La Cetățuică”, dat ipoteticei întărituri de pe vârful de deal aflat la cumpăna apelor „Valea Lupului” și „Valea Mârșa”, ar fi făcut parte dintre „cetățile dacice puțin cunoscute astăzi”. Caracter dacic sau chiar roman i se atribuie și „Cetății” aflată la altitudinea de în pădurea „Braniștea”, pe culmea care formează hotarul dintre Racovița și Avrig, însă istorici mai noi datează „Cetatea” în a doua jumătate a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
așezării. Astfel, se menționează în literatura de specialitate că denumirea locală „La Cetățuică”, dat ipoteticei întărituri de pe vârful de deal aflat la cumpăna apelor „Valea Lupului” și „Valea Mârșa”, ar fi făcut parte dintre „cetățile dacice puțin cunoscute astăzi”. Caracter dacic sau chiar roman i se atribuie și „Cetății” aflată la altitudinea de în pădurea „Braniștea”, pe culmea care formează hotarul dintre Racovița și Avrig, însă istorici mai noi datează „Cetatea” în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Deși
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
României. În trecut, regiunea era străbătuta de numeroase puncte vamale. A aparținut Țării Românești. Are 200 km p. la distanță egală între Sibiu, Rm. Vâlcea și Curtea de Argeș, Atestata în 1233, într-un document din colecția Hurmuzaki. Pământ străvechi de locuire dacica, pe cetățile cărora s-au ridicat cnezatele lui Seneslau, apoi a lui Tihomir, tatăl lui Basarab apoi Basarab, ctitorul țării dintre Carpați și Dunăre. Aici, în apropiere de Perișani, într-un clește de stânci, a fost Posada înfrângerii lui Carol
Țara Loviștei () [Corola-website/Science/309614_a_310943]
-
și la 18 km de Teiuș. Este situată pe Valea Geoagiului și a "Mănăstirii", la intrarea în Cheile Râmețului din Munții Trascăului. este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. Ridicată în Munții Trascăului, pe lîngă râul Geoagiului (dacica Germisara) într-un loc numit de mocani „Valea Mănăstirii”, bisericuța cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puține taine. Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de
Mănăstirea Râmeț () [Corola-website/Science/310073_a_311402]
-
Racoș (în , în ) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Mateiaș și Racoș (reședința). În perimetrul comunei Racoș a existat una din cele mai mari așezări dacice din Țara Bârsei, care avea un rol important în rețeaua de fortificații dacice. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Racoș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Racoș, Brașov () [Corola-website/Science/310259_a_311588]
-
este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Mateiaș și Racoș (reședința). În perimetrul comunei Racoș a existat una din cele mai mari așezări dacice din Țara Bârsei, care avea un rol important în rețeaua de fortificații dacice. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Racoș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (52,19%). Principalele minorități sunt cele de români (22,27%) și
Comuna Racoș, Brașov () [Corola-website/Science/310259_a_311588]
-
află în zona Dealului Mare, întinzându-se pe versantul sudic al dealului Istrița și puțin în câmpia piemontană de la poalele acestuia. În 2002, comuna avea 3. Comuna este un cunoscut centru al mai multor situri arheologice, fiind descoperite o cetate dacică la Gruiu Dării (lângă Pietroasa Mică), un castru roman la Pietroasele, precum și un celebru tezaur gotic. Cele șase sate care o alcătuiesc au apărut după secolul al XVI-lea, pe pământurile moșnenilor și boierilor din zona satului învecinat Bădeni, și
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Pentru 3,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul comunei Pietroasele s-au efectuat numeroase descoperiri arheologice, datând din antichitate. În zona satului Pietroasa Mică, pe un deal denumit "Gruiu Dării", s-au descoperit urmele unei așezări dacice, despre care dicționarul geografic al județului alcătuit de Basil Iorgulescu și publicat între 1892-1902 afirmă că ar fi urmele cetății Comidava. Mai jos de această cetate, în localitatea Pietroasele, s-au găsit urmele castrului roman ridicat în timpul lui Constantin cel
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
autohton desființează în mod irefutabil ipoteza Roesleriană a intrării în limba română a cuvintelor albaneze prin conviețuirea românilor cu albanezii în Peninsula Balcanică, pe perioada unei presupuse sincope postaureliene în continuitatea românilor din Dacia. După retragerea aureliană este refăcută unitatea dacică din stânga Dunării de Jos: desființarea frontierei romane de pe linia Carpaților a permis circulația nestingherită pe ambele versante: dacii liberi pătrund în interiorul arcului carpatic iar daco-romanii trec la est și la sud de Carpați. Refacerea unității dacice nu a împiedicat continuarea
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
aureliană este refăcută unitatea dacică din stânga Dunării de Jos: desființarea frontierei romane de pe linia Carpaților a permis circulația nestingherită pe ambele versante: dacii liberi pătrund în interiorul arcului carpatic iar daco-romanii trec la est și la sud de Carpați. Refacerea unității dacice nu a împiedicat continuarea procesului de romanizare. Practicarea neîntreruptă a unor activități specifice vieții sedentare, greu de desfășuat în cadrul nomadismului și al transhumanței, ca agricultura, meșteșugurile, exploatarea minereurilor, a menținut folosirea limbii latine ca „lingua franca” pe ambele maluri ale
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
sau „munteni”, numele de „rumână” sau „rumâniască” pentru limbă este atestat în secolul secolului XVI la mai mulți călători străini precum și în documente românești vechi, ca Palia de la Orăștie și Letopisețul Țării Moldovei. În perioada postromană, au trecut peste teritoriul dacic (al viitoarei Românii) mai multe valuri de invazii ale populațiilor migratoare: hunii în secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în secolul VI, slavii și bulgarii în secolul VII, ungurii în a doua jumătate a secolului IX, pecenegii, cumanii, uzii
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
blândă și fermă forță de penetranță sentimentul plenitudinar al pa¬triei...: Pogor în mine însumi liniștit, / spre-adâncurile calme de-mplinit, / spre întruparea mea cea mai curată. // Și parcă spăl un aur limpezit / subt ploi înalte care s-au pornit / din sanctuare dacice de piatră.» (FApa, 72). Criticul literar Matei Călinescu scria că Grigore Hagiu se alcooliza și el sinucigaș (ca Nichita Stănescu), cu bani luați pe poemele în care celebra partidul cu ocazia aproape oricărei sărbători oficiale, deși el continua să scrie
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
ceramice din eneolitic, preistorice și din secolul al IV-lea. În anul 1973, cu ocazia perieghezei efectuate de Demeter Károli în apropierea pârâului Eliseni s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, unele aparținând "culturii Wietenberg", altele din epoca bronzului târziu. Epoca dacică este reprezentată de material ceramic format din fragmente de buze ale unor vase de provizii cu benzi de linii incizate și brâuri, iar epoca bronzului printr-un pumnal și un celt de bronz descoperite pe teritoriul localității. Materiale formate din
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
maghiară: "Csíkfalva") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Grâușorul, Mitrești, Vadu, Valea și Vărgata (reședința). După mărturisirile arheologice pe aceste meleaguri au trăit oameni chiar în antichitate. În apropiere, la Moșuni s-au descoperit ceramici dacice, iar la Călugăreni se afla un castru roman. Un drum roman (numit și Drumul lui Traian) a străbătut comuna de azi. Prima localitate din comuna de azi este Mitrești, care în 1332 este menționată sub numele de Sancto Martino. De
Comuna Vărgata, Mureș () [Corola-website/Science/310665_a_311994]
-
XIV-lea. La intrarea în satul Valea Viilor dinspre Copșa Mică, în timpul unui sondaj efectuat în anul 1988, s-au descoperit o așezare romană cu un conținut bogat de ceramică cenușie(oale, castroane, vase de provizie și capace) și una dacică , cu material ceramic lucrat cu mâna sau la roată(oale cu brâu alveolar și butoni și cești dacice). În gospodăria unui localnic s-a descoperit capul unei statui din teracotă, reprezentând o divinitate feminină cu o diademă pe frunte si
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
s-au descoperit o așezare romană cu un conținut bogat de ceramică cenușie(oale, castroane, vase de provizie și capace) și una dacică , cu material ceramic lucrat cu mâna sau la roată(oale cu brâu alveolar și butoni și cești dacice). În gospodăria unui localnic s-a descoperit capul unei statui din teracotă, reprezentând o divinitate feminină cu o diademă pe frunte si părul prins într-un coc la spate și ar putea fi identificată cu Iunona sau Venus. În satul
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
un berbec cu coarne de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală cu turn de argint. Câmpul albastru semnifică blândețea, frumusețea și buna credință. Albastrul este culoarea specifică pentru case. Turnul crenelat reprezintă cetatea feudală iar cel dărâmat, cetatea dacică. Coroana murală cu turn de argint sugerează statutul de comună al așezării.
Comuna Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/310757_a_312086]
-
-a aniversare, Iași, 2001, p. 1-7. C.rezumate ale comunicărilor 1.Noi date privind evoluția Hallstattului timpuriu în nordul Moldovei, în Symposia Thracologica, IV, 1986, p. 43-44 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 2.Concepția lui Gheorghe Brătianu despre rolul factorului dacic în etnogeneza românilor, în Symposia Thracologica, VI, 1988, p. 21. 3.Despre datarea sfârșitului lui Decebal și al războaielor daco-romane, în Symposia Thracologica,VII, 1989, p. 331-332. 4.Considerații privind semnificația cuvântului cométai, în Symposia Thracologica,VIII, 1990, p. 153-154
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]