27,663 matches
-
textual, dar și de un stilist desăvârșit, pe care s-ar putea să nu-l intuiți decât după primele douăzeci-treizeci de pagini. Semn al rescrierii continue (să nu uităm, totuși, că textul a rămas în manuscris mai bine de un deceniu, deși o parte dintre ele au apărut, separat, în diverse publicații), stilistica neexcesivă, strunită, de o simplitate intens studiată poate induce în eroare. Placată, contrastiv, pe o tensiune practic imposibil de rezolvat cu adevărat la nivel discursiv, această scriitură albă
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
qua) mare poet. Afirmând, mai demult că „nu încape într-o antologie”, Ion Bogdan Lefter nu spunea altceva. Neputându-l contrage, nu-l poți nici populariza, accesibiliza ori trivializa. Cele câteva (deloc puține) antologii care-au apărut totuși în ultimele decenii sunt de o tristă ineficiență. Un semn al inflației. Cu ele cu tot, Ivănescu rămâne și astăzi un nume vag în conștiința cititorilor ocazionali de poezie. Devorate de „fanii” poetului și doar răsfoite inerțial de „civili”, acestea glosează, în fapt
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
logofăt sau secretar însărcinat cu corespondența secretă a domnitorului. I-a cunoscut îndeaproape pe Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza sau I. C. Brătianu, și a fost martorul venirii principelui Carol în țară. Într-un cuvînt, nervii i-au gustat otrava a patru decenii de politică autohtonă, ale cărei dedesubturi le descrie cu nerv. Cu toată înrădăcinarea în pămînt moldav, Suțu va rămîne grec, spiritul Eladei împiedicîndu-l să cadă în slăbiciunea de a se înduioșa pe seama românilor. Așa se face că va trăi printre
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
de indulgent e cu sine însuși, de aceea paginile de autojustificare menite a arăta cît de neprihănit se păstra în mijlocul unor uneltiri din care nimeni nu putea scăpa nemînjit fac din Suțu un exponent al comicului involuntar. Cînd respiri patru decenii aerul mașinațiunilor de palat, nu poți pretinde că ai rămas miel inocent, și culmea e că Suțu chiar asta face, punîndu-se pe sine în lumina imaculată a unui dregător inofensiv, care nimerește fără voie în toiul unor încleștări la care
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
vineri, de la 18:45 - 20:00, alături de analistul politic Radu Tudor, jurnalista a dezbătut evenimente-cheie ale actualității social-politice. Dedicarea și profesionalismul i-au adus trei premii APTR. Mircea Badea și-a început cariera în televiziune în 1994. După aproape doua decenii, în care a fost implicat în diverse formate de televiziune, Mircea realizează la Antena 3, emisiunea-pamflet " În gura presei". Difuzată în fiecare seară, de duminica până joi, începand cu orele 23.00, one-man-show-ul lui Mircea a repurtat două premii APTR
Dana Grecu şi Mircea Badea, în principalul program de ştiri al Antenei 3, începand cu 26 iunie () [Corola-journal/Journalistic/26028_a_27353]
-
și mai mult spectacolul condus cu farmecul său inimitabil de dl. Nicolae Manolescu. Cum aș fi putut renunța la Amazoanele. O poveste, lucrare de-o copleșitoare erudiție, rezultat al unor acumulări culturale care s-au întins pe durata a trei decenii? Ar fi fost o nedreptate strigătoare la cer să-i prefer alt volum numai dintrun prost înțeles sentiment că mă autopremiez, având în vedere că împărtășim, Adriana și cu mine, până la confundare, aceleași proiecte culturale, aceleași opinii despre viața publică
Trei cărți. Adică trei prieteni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2744_a_4069]
-
de aproximativ 10.000 de hectare în nord-vestul Mării Negre, lăcaș al crustaceelor, midiilor și moluștelor. Deși câmpurile de algă roșie au fost luate din 2008 sub protecția statului ucrainean, Tokarev consideră că această decizie a întârziat cu cel puțin un deceniu. Responsabilă de această situație este activitatea intensă de exploatare a rezervelor de petrol și gaze din această parte a Mării Negre, a subliniat expertul ucrainean. În prezent, aici, la o adâncime de 20-22 de metri trec nave cu un deplasament de
Expert: În Marea Neagră au rămas doar trei specii de peşti () [Corola-journal/Journalistic/27495_a_28820]
-
că informațiile recente despre o fată de etnie romă care a născut în Spania la vârsta de 10 ani sunt exagerate - vecinii din comunitatea sa romă spunând că avea cel puțin 13 ani -, însă zeci de exemple documentate din ultimul deceniu despre fete rome care sunt căsătorite la 12 sau 13 ani arată că astfel de cazuri nu sunt rare în lumea țiganilor, mai scrie Associated Press. Datele despre școlarizare arată de asemenea că romii sunt într-un dezavantaj uriaș. Un
Atitudinea ţiganilor din România faţă de educaţie se schimbă (Associated Press) () [Corola-journal/Journalistic/27505_a_28830]
-
D.Caracostea, în amfiteatrul Facultăț ii de Litere din București. Publicate inițial, unele în broșură sau în Revista Fundațiilor Regale, altele rămase inedite, stenogramele acestor conferințe, în general revăzute de autori, au apărut prima dată în volum peste vreo patru decenii, abia în anul 1971, prin grija lui Iordan Datcu. Interesul cu care a fost primit volumul a fost foarte mare într-o categorie destul de largă pe atunci de cititori, deși specializat într-un fel: studenți, profesori de toate felurile, intelectuali
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
care este pentru Galaction, într-adevăr, principala substanță definitorie a literaturii lui. Multe lucruri importante sunt și în conferința lui Liviu Rebreanu, dintre care selectez numai referința la procesul adaptării trans-lingvistice, invers decât avea să-l urmeze peste vreo patru decenii un alt ardelean: Cioran. Scolit într-un imperiu multinațional, Rebreanu mărturisește că ”peste două treimi din anii de studii i-am petrecut în școli străine... Încercările literare, deși cu suflet românesc, le meditam în limbă străină...”. Asta până când și-a
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
demult publicate (Panu, Iacob Negruzzi, Radu Rosetti) sau noutăți aflate la prima ediție (mai ales corespondență: a lui Dinu Pillat, a Ecaterinei Bălăcioiu- Lovinescu, a lui Eric Tappe), s-ar părea că ele interesează un public destul de larg. La câteva decenii după ce Barthes a decretat „moartea autorului”, mortul revine încet-încet în scenă și joacă un rol tot mai important într-o considerare a literaturii, care nu mai este neapărat taxonomică, nu vrea neapărat să clasifice, să ierarhizeze și să dea sentințe
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
detaliu, mai sugestiv și mai viu este cel de viață, „anecdotic” în sensul etimologic al termenului, cel biografic: evident, dacă are valoarea și reprezentativitatea necesară. Cercetarea literară însăși se orientează spre o asemenea perspectivă și diverse tendințe apărute în ultimul deceniu, adunate sub o etichetă poate prea limitativă, se numește „noul biografism”.
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
șansă de a intra între cei 5 membri titulari ai Comisiei. Evident, prin retragerea uneia dintre câștigătoare. Paradoxal, el trebuia să ia mai puține voturi decât în primul tur, ca să ajungă pe locul 8 (regulamentul complicat a fost stabilit în deceniul trecut, când miza acestor alegeri era redusă). Culmea, deși au votat toți membrii echipei portocalii, în frunte cu Rodica Culcer, Cezar Ion a rămas pe locul șapte, deci nu va intra în Comisie decât dacă au loc patru demisii succesive
Omul lui Culcer nu a ieşit nici în turul doi al alegerilor pentru Comisia de Etică din TVR () [Corola-journal/Journalistic/27528_a_28853]
-
deschisă pe care a dat-o publictății: "În anul 2000, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța primea din partea Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România premiul pentru cea mai bună bibliotecă publică din țară. Astăzi, la doar un deceniu, este în pragul unei catastrofe. În urma concedierilor din vara acestui an, instituția, care avea 104 angajați, a rămas cu doar 50. Dintre aceștia numai 39 sunt bibliotecari. Conform legii, la o populație de 722.360 locuitori, personalul de specialitate ar
Un bibliograf denunţă catastrofa din biblioteci, pe care şefii săi o ignoră, de frică () [Corola-journal/Journalistic/27543_a_28868]
-
o, probabil, undiță și zâmbind cu toată gura. Fetița blondă cu codițe e, desigur, Gudrun, fiica cuplului, și mama lui Katrin, editoarea corespondenței. Nici biografia de anul trecut a lui Peter Longerich, nici scrisorile schimbate de-a lungul a două decenii de Marga și de Heinrich nu reușesc să rezolve enigma combinației de banalitate și bestialitate care îi caracterizează pe atâția dintre liderii naziști. Banalitatea răului, cum spunea Hanna Arendt, sau răul banalității? Sinistră alternativă! Cele mai frumoase universități Huffington Post
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2756_a_4081]
-
mai cunoscut romancier egiptean. A publicat recent un roman intitulat „Automobil Club Egipt”, a cărui acțiune se petrece în 1946, în timpul lui Faruk, ultimul suveran al unui Egipt sub administrare europeană. După părerea romancierului, alternativa politică era aceeași acum șapte decenii ca și azi: autocrație sau libertate. Într- un interviu, autorul se referă la dificultățile pe care le-a avut, din cauza cărților sale, cu Frații Musulmani, veniți la putere după ce a fost înlăturat Mubarak de către militari și izgoniți de către aceiași militari
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2756_a_4081]
-
urmă cu patru ani, care a anunțat că Amazoanele. O poveste de Adriana Babeți este Cartea Anului 2013. Rechemată la rampă, Adriana Babeți s-a declarat mută de surpriză și a mulțumit juriului pentru încununarea unei cercetări de mai multe decenii. După citirea listei sponsorilor și a partenerilor media, Nicolae Manolescu i-a invitat pe cei prezenți, printre care Mircea Martin, Eugen Negrici, Ion Horea, Ioana Diaconescu, Romulus Rusan, Gabriela Adameșteanu, Mircea Mihăieș, Petre Tănăsoaica, Traian Dobrinescu, Dan C. Mihăilescu, Tania
Gala Premiului Cartea Anului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2760_a_4085]
-
dintre știință și literatură, mariaj din care extrage mai multe concepte utile. Crede apoi că proza optzecistă poate fi încadrată unei direcții „homeopatice”, în vreme ce proza recentă ar fi una „alopatică”. Foarte interesante sunt și echivalările producției postdecembriste cu literatura „obsedantului deceniu”. Provocatoare alăturare, însă, fie și numai dacă avem în vedere conceptul de libertate, oricât de „închisă” ar fi fost lumea noastră de tranziție, lucrurile nu au cum să rezoneze întrutotul. Sunt de acord că vorbim tot despre o lume închisă
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
începută în 2006 de profesorul Gheorghe Chivu, în cadrul colecției de „Opere fundamentale” a Academiei Române, nu a avut șansa de a fi receptată așa cum merita. Nu intenționez să discut aici despre difuzarea defectuoasă a unor lucrări științifice remarcabile, în ultimele două decenii, căci în cazul de față este vorba și de statutul autorului editat. Coșbuc, cândva un poet popular, favoritul - timp de un secol - al tuturor festivităților naționale și școlare, traversează în ultimele câteva decenii un proces de progresivă devalorizare. La fel de nemeritată
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
unor lucrări științifice remarcabile, în ultimele două decenii, căci în cazul de față este vorba și de statutul autorului editat. Coșbuc, cândva un poet popular, favoritul - timp de un secol - al tuturor festivităților naționale și școlare, traversează în ultimele câteva decenii un proces de progresivă devalorizare. La fel de nemeritată pe cât fusese supraevaluarea lui anterioară (să nu uităm că unii contemporani, Caragiale, bunăoară, îl puneau pe George Coșbuc alături și chiar deasupra lui Mihai Eminescu). O ediție cum este aceasta, interesând mai ales
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
studiul introductiv și notele editorului ne atrag atenția că poetul, într-o viață relativ scurtă (născut în 20 septembrie 1866, se stinge la 9 mai 1918), s-a ocupat de înțelegerea, interpretarea și traducerea textului dantesc timp de circa două decenii: cam jumătate din câte numără activitatea sa de creație. Primele fragmente văd lumina tiparului în 1891, dar sunt redactate, probabil, mai înainte, în timp ce ultimele intervenții în caiete sunt din 1915. Aceasta, în condițiile în care, poetic vorbind, Dante Alighieri era
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
ipostaza de traducător, ca un impenitent estetizant. Oricine altcineva s-ar fi mulțumit și cu soluții mai simple, în fața evidenței că o traducere decentă a marelui florentin este în sine un act meritoriu. Coșbuc a preferat să muncească aproape două decenii, ca să ajungă cât mai aproape de perfecțiune. Or, dacă responsabilitatea scrisului, pe care o deducem de aici, consună cu eticismul ardelean și cu înțelegerea clasicizantă a literaturii, însușită pe filieră germano-austriacă, rafinamentul intervențiilor și comentariilor pe text, ce trădează un fin
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
sesizăm că un simptom prezent în literatură se reclamă de la un moment de „instabilitate” culturală (e un eufemism...) care, la rîndul său, ne trimite înspre planuri multiple. Nu departe de literatură și, totuși, depășind-o, în urmă cu peste patru decenii, George Steiner marca intrarea mentalității sub zodia postculturii (alți teoreticieni au preferat a aduce în scenă alte concepte, de la mediacultură la sfîrșitul istoriei), cercetarea reorganizîndu-se, apoi, după baleierea fenomenului sub auspicii sociologice, de psihologie socială, de psihanaliză ori chiar de
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
copii, care au ca punct de plecare texte din acest corpus. Cu o mare finețe, cercetătoarele scrutează tipologia reformulărilor, identificând „ficțiuni transfuge”, „deturnări parodice”, „reapropieri” etc., analizînd mai apoi relecturile iconografice, transpozițiile teatrale dar și interferențele Perrault/Grimm din ultimele decenii. Autoarele încearcă, de asemenea, cu un ochi proaspăt dar sintetic, să găsească rațiunile simbolice, stilistice, pedagogice sau sociopolitice care au condus la selecția din ediția mare a anumitor povești ca obiect de reformulare și rescriere. Aceste rațiuni se regăsesc, în
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
dar sintetic, să găsească rațiunile simbolice, stilistice, pedagogice sau sociopolitice care au condus la selecția din ediția mare a anumitor povești ca obiect de reformulare și rescriere. Aceste rațiuni se regăsesc, în mare măsură, și în selecția de povești oferită decenii de-a rîndul de traducătorii și editorii români cititorului de toate vîrstele, în funcție de format, colecție, ilustrație. Începînd cu anii ’50 și pînă la începutul anilor ’90, cititorul român a citit cam o sută (în general, cele mai cunoscute și vehiculate
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]