3,009 matches
-
Impactul ritmului și fluenței vorbirii asupra nivelului calitativ al procesului instructiv-educativ. Dacă fluența exprimă caracterul continuu sau discontinuu al vorbirii profesorului, ritmul este un indice al vitezei de ideație și de exprimare verbală, specific unui tonus neuropsihic ridicat. Vorbirea fluentă denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple: tonus neuropsihic scăzut (lipsă de dinamism și motivație, oboseală, tristețe), reactivitate emoțională
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1969): au scopul de a descrie cuvinte, obiecte, implicând mișcări nonverbale ale întregului corp. Ilustratorii se pot situa pe aceeași linie cu limbajul verbal, fiind gesturi complementare (profesorul dublează acordul verbal cu o mișcare aprobatoare din cap). Alteori, ilustratorii pot denota altceva decât exprimă cuvintele, constituind gesturi contrare (profesorul surâde ușor în timp ce îl critică pe elev). După Elisha Babad ,,ilustratorii pot să cuprindă gesturi emblemă" (care înlocuiesc cuvintele) și ,,expresori" (care însoțesc o trăire organică sau cu halo afectiv: a roși
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor îl ajută pe profesor să descifreze mesajul reglatorilor și să mențină comunicarea didactică. În cazul apariției unor semne ce denotă dezinteresul elevilor schimbarea frecventă a poziției în bancă, privirea pe furiș spre ceas sau spre geam, mâna devenită suport pentru cap se recomandă ca profesorul să identifice o modalitate prin care să capteze atenția acestora: să schimbe metoda de lucru
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
text după manualul unui elev, poate să transmită două sentimente contradictorii: dominare/ superioritate/distanțare (prin poziționarea mâinilor la spate) și sumisivitate/ interes/apropiere (prin aplecarea trunchiului și apropierea de carte și de elev). De regulă, înclinarea trunchiului profesorului spre elev denotă faptul că-i acordă atenție, iar retragerea sau răsucirea corpului atunci când i se solicită ceva, poate semnifica negare sau refuz. * Gesturi ale brațelor, mâinilor și degetelor (încrucișate, întinse, deschise, în opoziție, ridicate etc.). Gesturile realizate cu mâinile sunt cele mai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încercarea de a le sintetiza. Prin îndoirea/ flexarea degetelor, profesorul transmite siguranță în ceea ce spune și ceea ce face în sala de clasă. În comunicarea didactică, poziția palmelor profesorului exprimă de fapt atitudinea acestuia: mâinile în supinație (palmele îndreptate în sus) denotă deschidere față de elevi, mâinile în pronație (palmele îndreptate în jos) relevă autoritate, oprire sau reținere. În interacțiunea cu elevii se recomandă ca profesorul să țină mâinile deschise și palmele orientate în sus pentru a le transmite elevilor disponibilitate, colaborare, apropiere
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reprimarea anxietății și nervozității. De asemenea, mersul, cu toate componentele regularitatea, presiunea, viteza, lungimea pasului, elasticitatea, precizia direcției și viabilitatea este relevant în descifrarea caracteristicilor psihice ale partenerilor educaționali. Horst H. Rückle identifică unsprezece feluri de a merge: 1) ritmic (denotă bucurie, o stare psihică pozitivă); 2) sacadat (dictat de apariția bruscă a unor motive); 3) cu trunchiul țeapăn (exprimă mândrie, orgoliu, aroganță); 4) repede sau încet (arată dorința de a ajunge mai repede la o țintă sau de a amâna
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în primul rând, și ca profesionist. Calitatea identității personale, imaginea și respectul de sine, echilibrul/dezechilibrul psihic de care dă dovadă își pun amprenta asupra elevilor în mod constructiv sau distructiv. Din perspectiva statutului ocupat, starea lui psihică trebuie să denote echilibru interior, capacitate de adaptare la nou și rezistență la stres în vederea asigurării unei interacțiuni pozitive și constructive cu elevii. Din prelucrarea statistică a rezultatelor primului instrument aplicat Chestionarul adaptării la stres cu ajutorul Bateriei de teste Soft RQPlus, am obținut
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată la stres au fost: • trăsăturile apăsate puternic sau variațiile de presiune în trasarea liniilor: denotă o stare de tensiune psihică a subiectului [Anexa 4 A, B, C, D]; • schimbările de direcție, întreruperile de linii, dezorganizarea în pagină; • liniile nonfigurative/disparate: creează senzația de desfacere, dislocare; • trunchiul îngustat: înseamnă inhibiție, refulare, blocaj afectiv [Anexa 4 A
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încâlcite, măzgălite, frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate, inconsecvență, confuzie, inhibiție, incapacitate de adaptare, incapacitate de autocontrol [Anexa 4 B, D, E, F, G]; • ramificațiile abundente și subțiri: transmit meticulozitate, sensibilitate excesivă, reactivitate sporită [Anexa 4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă oboseală, resemnare, rezistență slabă, nesiguranță, descurajare [Anexa 4 A, C]; • ramuri cu linii duble: impulsivitate, asprime, nerăbdare, inhibiție [Anexa 4 B]; • ramuri cu forme inverse: tensiune, contradicție [Anexa 4 H]; • liniile pe suprafața trunchiului care dau senzația de scoarță zgrunțuroasă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
superioare: vivacitate intelectuală și spirituală, conștiință de sine, entuziasm, pasiune [Anexa 5 A, C, E, F, H]; • liniile curbe: semnifică sociabilitate, bunăvoință, blândețe, adaptare, jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comandați de sistemul neurovegetativ, care au nevoie de un timp de 400 de ori mai mare decât mușchii striați pentru a se relaxa după o perioadă de stres"143. Postura rigidă a profesorilor cu reactivitate accentuată la stres poate să denote încordare, tensiune, sentiment de superioritate, aroganță, neadaptare. La fel și postura aplecată/încovoiată se întâlnește mai ales la profesorii obosiți, descurajați, timizi, negativiști, stări psihice care pot să apară pe fond de stres. Prin încovoierea trunchiului, profesorul pare fără să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
psihic și stabilesc un contact vizual direct cu elevii (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 10,17 17,46; p < 0,05) [Anexa 9]. Stabilirea contactului vizual de sus în jos reprezintă o disfuncție în comunicarea didactică, deoarece poate să denote superioritate, aroganță, necooperare, comparativ cu privirea directă, care exprimă interes, încredere, sinceritate, colaborare. În stabilirea contactului vizual cu elevii, nu există diferențe semnificative statistic (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 0,05 2,32; unde p < 0,05), fapt ce
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
între 14,05 26,62; p < 0,05 ) [Anexa 12]. Utilizarea frecventă a ,,adaptorilor obiectuali" de către profesori (mișcări care fac uz de obiecte, dar nu în scopul pentru care acestea au fost confecționate) și ,,auto-adaptorilor" (mișcări pentru satisfacerea nevoilor bio-psihice) denotă tensiune psihică, stres, disconfort, nervozitate. Sintetizând rezultatele obținute, putem menționa faptul că prima ipoteza specifică s-a confirmat: dacă profesorii prezintă o reactivitate accentuată la stres, atunci aceasta se răsfrânge asupra comunicării gestuale cu elevii, înregistrându-se o frecvență mai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Gheorghiu-Dej, a publicat un volum intitulat Articole și cuvântări. De obicei, articolele sunt intervenții personale referitoare la diferite probleme social-politice, culturale, dar și științifice propriu-zise. Dan Zamfirescu a tipărit În 1976 volumul Studii și articole de literatura română veche, ceea ce denotă apartenența (Încă!) a speciei la stilul științific. 5. Studiul Este foarte apropiat de articol, uneori confundându-se cu el. Spre deosebire de articol, implică abordarea științifică, nu publicistică a unei probleme. Studiul are În mod obligatoriu note și bibliografie, uneori și un
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucrare științifică poate să conțină diverse tipuri de bibliografii, În funcție de profilul acesteia. 2.1. Bibliografia generală Consemnează toate lucrările aferente temei cercetate, chiar și pe unele pe care, din diverse motive, nu le-am putut consulta, dar simpla lor menționare denotă faptul că știm de existența lor. Nu mi se pare a fi nici neglijență, nici rea intenție să menționăm la bibliografie titlurile unor cărți pe care nu le-am putut citi, dar despre existența cărora am aflat din consultarea lucrărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dublu sens; gesturi repetitive (care distrag atenția); • își atinge prea mult partenerul; • trage cu ochiul; nu respectă distanța față de celălalt, stă prea aproape de el, îl ocolește; atitudine contradictorie; prezintă ipotezele ca pe niște certitudini. Atitudinea de supunere pasivă. Această atitudine denotă încercarea de a obține siguranța prin evitare, repliere, supunere excesivă. Subiectul evită să-și spună părerea. Este, în general, de acord cu ceilalți și rămâne în ambiguitate, fără a-și verifica propriul punct de vedere. Lui îi este greu să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reînnoit constant"; (c) meta-regula de non-contradicție: "dezvoltarea lui [a textului trebuie] să nu introducă nici un element semantic exprimat sau presupus de o ocurență anterioară sau deductibilă din aceasta prin inferență"; (d) meta-regula de relație: "trebuie ca faptele pe care le denotă [un text] în lumea reprezentată să fie legate" (Reboul & Moeschler, 2010, p. 59). Așadar, atât în comunicarea interpersonală, cât și în cea didactică/educațională, mesajul/discursul optim implică: (a) redundanțe motivate (repetăm, de exemplu, cuvintele-cheie ale mesajului: cuvinte care punctează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mare a vocii poate intimida (prin combativitatea, dorința de a se impune a locutorului) sau poate arăta nervozitate, teamă, după cum un volum scăzut al vocii (nu avem, aici, în vedere, cauzele de ordin fiziologic ce pot apărea în anumite contexte) denotă, în general, nesiguranță (Nuță, 2004, pp. 23-24), iar în cazul întrebării se asociază cu o formulare ezitantă a acesteia; de asemenea, adresarea "în viteză" a întrebării poate demonstra lipsa reală de interes a locutorului sau graba acestuia, implicând și disfuncții
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutorul să se poată vedea unul pe altul) și o conversație la "videofon" (alias Messenger, Skype etc. cu funcție video activată), presupunând coroborarea mesajului verbal propriu-zis cu cel nonverbal; * exerciții de completare a unor conversații lacunare cu răspunsuri care să denote, din partea interlocutorului, suport, atitudine evaluativă/critică, înțelegere, revoltă, simpatie, compasiune 79 etc. Partea a III-a Tehnici teatrale valorificabile în comunicare Este fiecare actor în spectacolul propriei vieți și, particularizând, în spectacolul comunicării? Este actor profesorul care "își intră în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mai cunoscute în rândul copiilor străzii sunt SIDA (66,7% dintre cei chestionați o menționează), sifilisul (menționată de 64,4% dintre copii), gonoreea (25,9%) și HIV (distinct, menționat de 13,3%). Echivalarea infecției cu virusul HIV cu boala SIDA denotă lipsa de informații corecte, dar și stereotipurile existente. Pe de altă parte, 15,6% dintre ei nu pot menționa nici o infecție cu transmitere sexuală! De asemenea, sunt menționate alte boli care nu sunt transmisibile pe cale sexuală dar care probabil sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cei care au răspuns au afirmat că nu apar semne vizibile, persoana infectată cu HIV arătând normal. Acestea reprezintă premisa pentru comportamente sexuale cu risc ridicat de infectare. 40,7% dintre subiecți nu au putut identifica un singur simptom, ceea ce denotă superficialitatea informațiilor pe care le dețin! Simpla recunoaștere/enumerare nu este echivalentă cu cunoașterea modalităților de manifestare ori a evoluției. Acest procent crește la 63,7% atunci când li se solicită să menționeze simptome ale altor infecții cu transmitere sexuală. ● Testare
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în timp ce alții menționează aspecte care nu asigură protecția împotriva infectării (să cunoști bine partenerul, medicamente, respectarea regulilor de igienă corporală sau alimentară). 18,5% dintre copiii străzii chestionați nu știu nici un mijloc de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, ceea ce denotă nevoia de informare și conștientizare. Tabelul 4. Modalități de protecție cunoscute folosirea prezervativului 60,7% abstinența 8,9% relație stabilă 0,7% folosirea seringii de către o singură persoană 2,2% folosirea de mănuși când ai contact cu sânge 1,5
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sau câteodată nu o fac pentru că nu le place (23,7%) sau pentru că au impresia că își pot da seama cine are o infecție cu transmitere sexuală (15,8%) și atunci nu mai e necesară această măsură de protecție. Aceasta denotă un stereotip eronat legat de semnele exterioare, distinctive ale unei persoane infectate. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 6. Frecvența utilizării prezervativului Aceste date relevă o discrepanță între declarații și comportament. Aparent, copiii străzii chestionați știu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
poate fi legată de dorința lor de a da răspunsurile așteptate de lucrătorii sociali sau de ceilalți în general, ca un semn că normele sociale se mai mențin în conștiința copiilor străzii, chiar dacă la un nivel redus. De fapt, aceasta denotă un nivel redus de conștientizare a riscurilor la care se expun, prin comportamentul pe care îl au. În ceea ce îi privește pe cei care nu și-au început viața sexuală, răspunsurile sunt mai apropiate de ceea ce este dezirabil social. 48
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]